TAP castiga in fata Nabucco exploatarea zacamantului azer de la Shah Deniz

TAP castiga in fata Nabucco exploatarea zacamantului azer de la Shah Deniz

TAP

Desi era previzibil un asemenea esec din cauza multiplelor greseli si indecizii politice la nivelul UE, Nabucco a devenit oficial un proiect mort. Pana la anuntul din presa austriaca de ieri, semnele fusesera deja aratate dupa ce Compania azera de petrol si gaze SOCAR, controlata de stat, a castigat recent controlul companiei grecesti DESFA, tara pe unde urmeaza sa treaca gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), consortiul castigator care exploateaza zacamantul gigant de gaze naturale sah Deniz (Azerbaidjan), din Marea Caspica. Atunci, Gazprom s-a retras din cursa pentru cumpararea DESFA, operatorul retelei de transport al gazelor naturale din Grecia, facand loc azerilor de la SOCAR, in conditiile in care gazoductul rusesc South Stream a intrat deja in linie dreapta. „Proiectul Nabucco a esuat (…) Motivul deciziei pare sa fie opozitia grupului BP”, scrie ziarul austriac Die Presse in editia electronica, fara a preciza sursa informatiei. TAP a luat recent decizia finala privind ruta pe care va exporta gaz catre Europa, avand de ales intre proiectul Nabucco, sustinut de UE, si TAP. Decizia urmeaza sa fie anuntata oficial vineri. Exploatarea gazeifera de la sah Deniz, situata in Marea Caspica, este operata de gigantul birtanic BP, in parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia). Proiectul TAP vizeaza transportul de gaze naturale azere din Turcia, prin Grecia, Albania si Italia, traversand Marea Adriatica, cu destinatia finala in Italia. Actionarii proiectului sunt Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).

Nabucco, pe butuci

Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conducta care ar urma sa transporte gaze din Turcia pana in Austria, prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Initial, gazoductul urma sa traverseze si teritoriul Turciei, avand o lungime de 3.900 kilometri si un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut si redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusa la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat. Partenerii Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Medias (Romania), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si GDF Suez (Franta). GDF Suez a intrat in proiect in luna mai, preluand 9% din actiunile consortiului de la Nabucco. Anterior, in aprilie, grupul german RWE a renuntat la Nabucco, participatia companiei fiind preluata de OMV. Azerbaijanul ar fi trebuit sa fie potential furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, mai ales dupa ce Statele Unite si aliatii din Europa au impus sanctiuni economice dure asupra Iranului.

Share our work
Germania cere in UE reluarea negocierilor de aderare cu Turcia

Germania cere in UE reluarea negocierilor de aderare cu Turcia

Merkel Erdogan cm2

Cele mai puternice state din UE doresc sa continue dialogul cu Turcia pentru o aderare ulterioara a acestei tari la structurile europene. Cancelarul german, Angela Merkel, si-a exprimat luni la Berlin dorinta ca negocierile dintre Bruxelles si Ankara sa continue, intr-un moment in care relatiile dintre cele doua tari s-au tensionat in ultimele zile, pe fondul tensiunilor politice din Turcia. ‘Dorinta mea este sa inregistram progrese, in special in chestiunea Protocolului de la Ankara care este obstacolul cea mai greu de depasit’ in negocierile privind lansarea unei noi etape in procesul de aderare a Turciei la UE, a continuat sefa cabinetului de la Berlin in prezenta membrilor Camerei de comert germano-turce. Semnat in 2005, Protocolul de la Ankara, ce extinde uniunea vamala dintre UE si Turcia, trebuie sa se aplice si Ciprului pe care Turcia refuza sa il recunoasca. Aceasta decizie a dus, in 2006, la inghetarea de catre Uniunea Europeana a opt capitole in negocierile de aderare. Germania vrea sa respecte angajamentele legate de acceptarea Turciei drept candidat la intrarea in UE, ‘insa asteptam, de asemenea, progrese in domeniile respective’ din partea Ankarei, a adaugat ea. Ministrii de externe ai UE s-au reunit luni la Luxemburg pentru a cauta un compromis care sa permita lansarea unei noi etape in procesul de aderare a Turciei la UE, in contextul in care tensiunile politice din aceasta tara au dus la racirea relatiilor cu unele tari din grupul Celor 27, printre care si Germania. ‘Nu putem ignora ce se petrece’ in Turcia, a avertizat Angela Merkel. ‘Nu vreau sa ascund ca am fost speriata de unele imagini pe care le-am vazut’, legate de represiunile politienesti impotriva manifestantilor ostili guvernului Erdogan. ‘Sper ca dialogul va fi reluat pentru a rezolva problemele’ din Turcia, a mai spus cancelarul german. Daca luni sau marti nu se va ajunge la un acord unanim al Celor 27, conferinta interguvernamentala destinata sa dea miercuri unda verde ar putea fi amânata mai multe luni, potrivit unor diplomati. Mass-media din Turcia au vorbit despre o reactie dura a autoritatilor de la Ankara daca UE va amâna in aceasta saptamâna reluarea negocierilor.

Share our work
Piata Taksim s-a calmat dupa doua saptamani de proteste violente

Piata Taksim s-a calmat dupa doua saptamani de proteste violente

Taksim Tram Istanbul iiSpiritele s-au linistit momentan in Turcia chiar daca guvernul si protestarii nu au ajuns la un compromis intre revendicari si modelul de guvernare al premierului Erdogan. Piata Taksim din centrul Istanbului a revenit, miercuri, la normal dupa mai mult de doua saptamani de manifestatii antiguvernamentale, in timp ce incidente au fost semnalate in cursul noptii de marti spre miercuri la Ankara si Eskisehir (centru). Numerosi turisti si riverani au reluat in posesie piata Taksim, centrul frondei impotriva premierului Recep Tayyip Erdogan, inca supravegheata de politisti, mobilizati in numar mare dar din ce in ce mai discreti, au constatat jurnalistii AFP.

Forme de protest pasnic

Lansata luni in piata Taksim, moda „oamenilor statui” a avut succes in toata tara. Zeci de persoane au adoptat aceasta noua forma de protest pasnic la Istanbul, Ankara, Adana (sud) sau Izmir (vest). Singurele incidente din cursul noptii au fost cele semnalate la Ankara si Eskisehir (centru), unde politia a intervenit pentru a dispersa cateva sute de manifestanti cu gaze lacrimogene si tunuri de apa, potrivit presei turce. in cadrul discursului sau saptamanal, in fata deputatilor din cadrul partidului sau, seful Guvernului s-a bucurat marti ca a pus capat contestatiei. „Democratia noastra a fost din supusa unui test si a iesit victorioasa”, a declarat el. Autoritatile turce au recurs la sute de arestari de la evacuarea, sambata, in forta a parcului Gezi, a carui distrugere anuntata a dat startul miscarii de contestare la 31 mai. Aproximativ 600 de persoane au fost arestate duminica, potrivit barourilor din Ankara si Istanbul, iar mai multe zeci luni. Manifestatiile impotriva Guvernului Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP, provenit din randul miscarii islamiste), aflat la putere din 2002, au provocat moartea a patru persoane si ranirea altor peste 7.800, potrivit ultimului bilant al sindicatului medicilor turci.

Share our work
Turcia, la cutite cu Londra pentru suspiciuni de spionaj

Turcia, la cutite cu Londra pentru suspiciuni de spionaj

turkey-in-london

Relatiile dintre Londra si Ankara nu trece printr-un moment prea bun, in special in cauza presiunilor venite din Marea Britanie asupra guvernului Erdogan pe fondul protestelor din piata Taksim din Istanbul. De asemenea, ambasadorul britanic in Turcia a fost convocat la MAE turc pentru explicatii legate de un presupus scandal de spionaj. Turcia a anuntat luni ca a luat legatura cu autoritatile britanice pe tema unor acuzatii „inacceptabile” aparute in presa, potrivit carora Londra a spionat delegati la summitul G20 in 2009, inclusiv pe ministrul turc de Finante Mehmet Simsek. „Este clar ca, daca informatiile sunt fondate, un asemenea act din partea unei tari aliate este inacceptabil”, a anuntat Ministerul turc de Externe intr-un comunicat, subliniind ca asteapta o „declaratie oficiala si satisfacatoare” din partea Londrei. „Aceasta este un scandal in relatiile dintre cele doua tari, in cazul in care acuzatiile includ un sambure de adevar”, a adaugat ministerul. Cotidianul britanic The Guardian a scris in editia de luni ca Agentia serviciilor secrete britanice insarcinata cu comunicatiile (GCHQ) a interceptat e-mailuri si conversatii telefonice ale mai multor personalitati care au participat la reuniunea G20 in aprilie si septembrie 2009. Intre aceste personalitati se afla si Simsek, vizat pentru „stabilirea pozitiei Turciei asupra acordurilor summitului, in aprilie, la Londra” si evaluarea „vointei (Ankarei) de a coopera sau nu cu celelalte tari din cadrul G20”, potrivit unor documente citate de The Guardian. Agentia ar fi instalat un dispozitiv care ii permitea sa afle cand se contactau delegatii unii pe altii si a vizat anumite personalitati, in special pe ministrul turc si calculatoare ale delegatiei sud-africane, potrivit unor documente despre care are cunostinta publicatia britanica.

Share our work
Parcul Gezi si autoritarismul lui Erdogan, principalele motive de revolta in Turcia

Parcul Gezi si autoritarismul lui Erdogan, principalele motive de revolta in Turcia

Gezi Park

Distrugerea parcului Gezi pentru construirea unui proiect imobiliar si autoritarismul guvernului Erdogan sunt principalele motive ale protestelor din Turcia, releva un sondaj de opinie publicat luni de cotidianul Zaman, citat de Karadeniz Press. Circa 62,9% dintre persoanele chestionate isi doresc pastrarea parcului ca un spatiu verde, in timp ce 23,3% sunt in favoarea construirii, pe acest fost teren al unei cazarmi otomane, unui centru comercial si a unui centru cultural, potrivit sondajului efectuat de institutul Metropoll. Miscarea de contestare ce zguduie Turcia de mai mult de doua saptamani a fost provocata de lupta unui grup militant ecologist pentru prezervarea celor 600 de arbori din parc, care a fost reprimata violent de politie. Miscarea s-a extins pe intreg teritoriul Turciei si s-a transformat intr-o contestare la adresa autoritarismului guvernului si a dorintei presupuse a acestuia de a islamiza societatea turca. in jur de 49,9% din persoanele chestionate estimeaza ca guvernul devine mai autoritar, fata de 36% care cred ca acesta se democratizeaza si 14,1% care au refuzat sa se exprime pe aceasta tema, conform anchetei realizate telefonic pe un esantion de 2.818 persoane din intreaga Turcie intre 3 si 12 iunie. in proportie de 54,4% turcii considera ca guvernul are tendinta de a interveni mai mult in modul de viata al indivizilor, 40,4% respingand aceasta ipoteza, potrivit sondajului publicat de Today’s Zaman, un cotidian islamisto-conservator reputat ca fiind un apropiat al liderului religios Fethullah Gulen, critic la adresa lui Erdogan.

Share our work