Bulgaria construieste gard securizat la granita cu Turcia

Bulgaria construieste gard securizat la granita cu Turcia

Bulgarian-Turkish-border-

Bulgaria a inceput constructia unui zid pe frontiera sa cu Turcia pentru a preveni intrarea pe teritoriul sau a emigrantilot via Turcia, relateaza portalul Novinite, preluat de Karadeniz Press. Armata bulgara a inceput constructia acestui zid ca masura menita sa restrictioneze numarul refugiatilor care intra pe teritoriul Bulgariei din Turcia, a informat Ministerul Apararii de la Sofia. Constructia zidului a fost ordonata joi de catre ministrul bulgar al Apararii, Angel Naidenov. Anterior, el a anuntat planuri pentru ca armata sa urgente reabilitarea drumurilor si a zonelor invecinate unde urmeaza a fi instalata aparatura speciala de monitorizare. Constructia a fost demarata in concordanta cu o decizie a Guvernului de la Sofia luata in urma unei intalniri extraordinare tinuta marti. Potrivit deciziei, statul bulgar va trebui sa intreprinda masuri serioase in directia securizarii granitei de sud cu Turcia. Nu mai putin de 8.000 de oameni au fugit din calea razboiului din Siria si au intrat pe teritoriul bulgar dinspre Turcia in cautarea unui adapost. In prezent, cele mai afectate tari de acest val de refugiati sunt Turcia, Grecia, Cipru si Malta.

Share our work
Oficialii si cetatenii turci, tot mai dezinteresanti de o apropiere de UE

Oficialii si cetatenii turci, tot mai dezinteresanti de o apropiere de UE

turkey EU am2Pe fondul asteptatii raportului anual al UE privind progresele democratice si respectarea drepturilor fundamentale este asteptat cu incordare in Turcia, autoritatile de la Ankara devin tot mai dezinteresate de apropierea de Bruxelles. Potrivit ministului pentru Integrare Europeana, Egemen Bagis, Turcia nu va deveni probabil niciodata membra a UE. „Privit pe termen lung, sunt de parere ca Turcia va avea o situatie comparabila cu cea a Norvegiei. Vom indeplini standardele europene, vom actiona in stransa cooperare cu UE, dar nu vom fi niciodata membru cu drepturi depline”, a declarat Bagis pentru ziarul turcesc Hürriyet, citat de Deutsche Welle. Turcia este incepand din 2005 candidat oficial la integrarea in UE. Cu toate acestea, interesul pentru Europa se estompeaza in societatea turceasca. Potrivit unui sondaj recent, mai putin de 50 la suta din turci sunt pentru aderarea la UE. in 2004, trei din patru turci se declarasera pentru. Totodata, o treime din cei chestionati s-au declarat acum strict impotriva integrarii. Cu noua ani in urma, impotriva erau doar noua la suta.

Protestele din Piata Taksim, un punct de cotitura

in 2013 s-a produs o racire considerabila a relatiilor dintre Turcia si UE. Mai ales interventia brutala a politiei impotriva protestatarilor din Istanbul, nemultumiti de proiectata transformare a Parcului Gazi, a produs iritare la Bruxelles. Comisia Europeana intentiona sa deschida deja din iulie negocierile legate de capitolul 22 privind „politicile regionale si coordonarea instrumentelor de structura politica”, dar Olanda si Germania s-au opus tocmai din cauza felului in care guvernul turc a reactionat la demonstratii. in plus, controversat ramane felul in care Ankara interpreteaza conceptul de libertate a presei. Presedintele delegatiei UE pentru Turcia, Maurice Ripert, vorbeste de existenta unor neajunsuri la acest capitol. De aceea, el se asteapta ca raportul Comisiei, ce va fi publicat pe 16.10, sa se refere si la tentativele politicienilor de a intimida presa, precum si la atotprezenta autocenzura. Diplomatul francez vorbeste de asemenea despre o „situatie mediocra” in privinta respectarii drepturilor omului. Totusi, Turcia nu este doar criticata la Bruxelles. Saptamana trecuta UE s-a aratat satisfacuta de noul „pachet democratic” adoptat de Ankara si a elogiat reformele premierului turc Recep Tayyip Erdogan. Pachetul, calificat drept progres de comisarul european pentru Extindere, Stefan Füle, confera intre altele mai multe drepturi minoritatilor.

Si Turcia are nevoie de UE

Totusi, din punct de vedere economic, Turcia are nevoie de UE. Potrivit economistului Mustafa Sönmez, este important pentru o tara sa fie membra a UE sau candidata oficiala la aderare, cand este vorba de investitii straine. Numai eforturile Ankarei de integrare in structurile europene atrag investitori straini in Turcia, a declarat el pentru DW. Senem Aydin, politolog, crede ca UE este un motor de democratizare a Turciei. „Mai ales in ultimii cinci ani, s-a putut constata ca democratia ar fi avut de suferit in Turcia fara influenta exercitata de UE”, a afirmat ea pentru DW. Totusi, experta nu crede ca noul „pachet democratic” al lui Erdogan va produce o ameliorare a relatiilor cu UE. Mult mai importanta este in acest sens solutionarea problemei Ciprului. Or, in absenta unei solutionari, Aydin nu crede ca negocierile de aderare vor progresa.

Share our work
Abdullah Gul, primul presedinte turc care participa la pelerinajul de la Mecca

Abdullah Gul, primul presedinte turc care participa la pelerinajul de la Mecca

Abdullah Gül sq4Liderul turc, Abdullah Gül, a devenit presedinte turc in functie care participa la pelerinajul la Mecca. La invitatia regelui Arabiei Saudite, presedintele turc a pornit duminica spre Mecca, pentru a participa la Hajj impreuna cu milioane de musulmani, relateaza ziarul Hurriyet. Hajj este unul dintre cei cinci stalpi ai islamului. Orice musulman trebuie sa efectueze macar o data in viata pelerinajul la Mecca, daca este posibil. Abdullah Gül a participat la Hajj de mai multe ori in timp ce ocupa functia de economist la Banca Islamica de Dezvoltare in orasul saudit Yeda. Turgut Özal, fost presedinte turc, a participat si el la Hajj, insa pe vremea cand detinea functia de prim-ministru.

Share our work
Alegeri cu final asteptat in Azerbaidjan: Aliev pentru al treilea mandat

Alegeri cu final asteptat in Azerbaidjan: Aliev pentru al treilea mandat

Election posters in Baku, AzerbaijanAzerii sunt asteptati miercuri la urne pentru alegerea presedintelui, un scrutin atent supravegheat, in care actualul sef al statului Ilham Aliev, care a exercitat deja doua mandate dupa ce i-a succedat tatalui sau in functie, in 2003, este prezentat ca principalul favorit cu o cota de 80% din intentiile de vot, relateaza presa azera, preluata de Karadeniz Press. „Alegerile prezidentiale se desfasoara in mod activ”, s-a felicitat seful Comisiei Electorale Centrale, Mazahir Panahov, dupa inceperea votului. Presa occidentala scrie ca in aceasta tara campania electorala a fost aproape invizibila in aceasta tara bogata in hidrocarburi, afisele ocupând doar locuri agreate, in timp ce televiziunea nationala, puternic controlata, a tratat foarte putin scrutinul. De asemenea, opozitia denunta un val de reprimare inainte de alegeri, in care s-au inscris zece candidati pentru functia de presedinte a acestei foste republici sovietice din Caucazul de Sud. Presedintele in exercitiu Ilham Aliev, in vârsta de 51 de ani, este considerat drept câstigator cert in alegerile prezidentiale, ultimele sondaje acordandu-i 80% din intentiile de vot, cu mult in fata celorlalti noua candidati. Aliev, care l-a succedat pe tatal sau in 2003 si a fost reales in 2008 pentru un al doilea mandat de cinci ani, dupa care a reusit in 2009, prin referendum, sa anuleze restrictia constitutionala ce limita la doua numarul mandatelor prezidentiale exercitate consecutiv, nu a depus eforturi prea mari pentru a-si face campanie. Sustinatorii sai afirma ca rezultatele economice pe care le-a obtinut vorbesc in locul sau.

Viata mai buna din „petro-dolari”

Aliev este foarte relaxat datorita faptul ca o parte din miliardele de dolari provenite din vanzarea de petrol au ridicat nivelul de trai al azerilor. Opozantii au denuntat o campanie de represiune inaintea scrutinului, cu numeroase arestari si legi adoptate pentru a reduce la tacere orice critica, inclusiv pe Internet. Puterea a reprimat un val de proteste in acest an, mai ales in orasul Ismailli, unde revoltele au durat timp de mai multe zile in jurul cladirilor oficiale. Amnesty International a denuntat o „spirala a represiunii”, cu o zi inainte de prezidentiale, care a vizat „ONG-uri, presa, grupuri critice si prodemocratie, dar si partide de opozitie”. De obicei divizata, opozitia, care in mare parte a boicotat alegerile din 2008, a reusit in mai sa se inteleaga in vederea sustinerii unui candidat comun. Initial opozitia l-a propus pe scenaristul Rustam Ibraghimekov, insa Comisia Electorala Centrala a respins candidatura sa, motivând ca detine cetatenie dubla, rusa si azera. Astfel opozitia a fost nevoita sa-l prezinte pe istoricul si fostul deputat Jamil Hasanli. Acesta din urma, care a mobilizat mii de sustinatori in timpul mitingurilor, a promis sa demisioneze, in cazul in care va esua, la doi ani dupa alegeri, sa instaureze in Azerbaidjan un sistem parlamentar.

Share our work
NATO critica Turcia pentru cumpararea de rachete chinezesti

NATO critica Turcia pentru cumpararea de rachete chinezesti

nato turkey rockets am2Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, si-a exprimat luni seara preocuparea in legatura cu intentia Turciei de a fabrica rachete impreuna cu o companie chineza, indemnand Ankara sa opteze pentru un sistem compatibil cu cel al Aliantei Nord-Atlantice. Turcia a anuntat intentia de a incheia un contract in valoare de 3,4 miliarde de dolari cu o firma chineza care este supusa sanctiunilor americane. Statele Unite au exprimat preocupari grave in legatura cu intentia Turciei, argumentand ca sistemul de rachete chinez nu este compatibil cu cel al NATO. „Ceea ce este important pentru noi este ca sistemul achizitionat de un stat membru sa fie compatibil cu cel al altor state. Astept ca Turcia sa indeplineasca aceasta conditie, care tine de apartenenta la Alianta Nord-Atlantica”, a reactionat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, citat de Reuters. Ministerul turc al Apararii a anuntat ca ar prefera achizitionarea unui sistem de rachete de tip FD-2000, care ar urma sa fie fabricat impreuna cu firma China Precision Machinery Import and Export Corp (CPMIEC).  In afara de CPMIEC, alte trei firme au depus oferte pentru contract, si anume complexul rus Rosoboronexport, grupul american Lockheed Martin-Raytheon si alianta europeana Eurosam. Firma chineza ar fi oferit, potrivit presei turce, un transfer complet de tehnologie. Compania chineza este vizata de sanctiuni, pentru livrarea de armament Iranului si Siriei, aflate sub embargo. Pentagonul s-a declarat ingrijorat de optiunea Ankarei, iar NATO a evocat posibile probleme de compatibilitate cu sistemele si radarele folosite de aliati.

 

Share our work