de Marcu Viadi | nov. 5, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
UE si Turcia au deschis marti un nou capitol in negocierile de aderare a acestei tari si si-au exprimat dorinta de a accelera procesul dupa mai bine de trei ani de inghetare a acestui proces. „Este o cotitura in relatiile dintre UE si Turcia, dupa o pauza de 40 de luni”, a declarat cu satisfactie ministrul turc pentru afaceri europene, Egemen Bagis, la incheierea celei de-a 10-a reuniuni consacrate procesului de aderare a Turciei, relateaza cotidianul Zaman, preluat de Karadeniz Press. Bagis si comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, au deschis oficial Capitolul 22, referitor la politica regionala. Fule a facut apel la Turcia ”sa se angajeze mai mult”, pentru a permite deschiderea a altor doua capitole, 23 si 24, referitoare la drepturile fundamentale, justitie, libertate si securitate. ”Aceasta va lua, sa speram, mai putin de trei ani si jumatate”, termenul de la ultima deschidere a unui capitol, a declarat comisarul european in fata presei. ”Unda verde” pentru deschiderea Capitolului 22 a fost data in octombrie de ministrii de externe ai UE pentru afaceri europene, dupa patru luni de la data prevazuta, din cauza reprimarii in vara de catre autoritatile turce a valului de contestare civila pornit din Piata Taksim din Istanbul. Turcia este oficial candidata la UE din 1999, dar procesul negocierilor, angajat in 2005, se dovedeste a fi cel mai lent pe care l-a avut UE cu un aspirant la aderare. Din cele 35 de capitole de negocieri, au fost deschise 14 si doar unul a fost incheiat pana in prezent.
de Anatol Terzi | oct. 31, 2013 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cele sase state riverane la Marea Neagra – Bulgaria, Georgia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina – sarbatoresc, joi, Ziua Internationala a Marii Negre, eveniment ce coincide cu semnarea Planului Strategic de Actiune (PSA) pentru Marea Neagra, un document ce contine cel mai complet set de strategii si masuri pentru salvarea si reabilitarea zonei. Marea Neagra este o mare intercontinentala, orientata est-vest, intre Europa si Asia, cu o suprafata de 461.000 kmp si o adancime maxima de 2.211 m, care scalda tarmul Romaniei pe o lungime de 245 km. Pe tarmurile ei se gasesc sase tari: Bulgaria si Romania in vest, Ucraina in nord, Federatia Rusa in nord-est, Georgia in est si Turcia in sud. Principalele porturi la Marea Neagra sunt: Constanta, Odessa, Novorossiisk, Batumi, Varna, Istanbul. Evenimentul este marcat printr-o serie de activitati cultural-educative, expozitii de fotografii, concursuri, targuri, jocuri distractive, prin care se urmareste constientizarea in vederea adoptarii unui comportament pozitiv si responsabil fata de mediul marin si costier, fiind insa, in acelasi timp, si un prilej de bucurie, scrie Agerpres. Situatia ecologica a Marii Negre s-a inrautatit in ultimii 35 de ani din cauza reziduurilor transportate de raurile din 17 tari, pescuitului excesiv si a deversarilor necontrolate de produse petroliere. Cele mai multe stocuri de peste din Marea Neagra, deja afectate de consecintele poluarii, au fost supra-exploatate sau sunt amenintate de supra-exploatare. in consecinta, exista un risc serios de pierdere a unor habitaturi valoroase si a unor peisaje, si, in cele din urma, a biodiversitatii si productivitatii ecosistemului Marii Negre.
Preocupare pentru protejarea mediului inconjurator
La 21 aprilie 1992, a fost semnata la Bucuresti Conventia de Protejare a Marii Negre impotriva Poluarii, dezvoltata cu asistenta UNEP, fiind semnata, ulterior, de toate tarile din regiune. Conventia de la Bucuresti a intrat in vigoare la 15 septembrie 1992, reprezentand cadrul legal care concentreaza prioritatile si principalele directii ale activitatilor internationale in problemele de mediu ale bazinului Marii Negre, incluzand conservarea biodiversitatii. Totodata, o politica comuna a tarilor din jurul Marii Negre, referitoare la protejarea si folosirea resurselor, a fost formulata in Declaratia de la Odessa. Ministerele Mediului din Bulgaria, Georgia, Rusia, Romania, Turcia si Ucraina au semnat acest document la 7 aprilie 1993, in Ucraina. Declaratia contine un orar rezonabil al actiunilor care vizeaza unirea eforturilor tuturor sectoarelor societatii pentru conservarea si protectia mediului Marii Negre. In fapt, declaratia dezvolta si detaliaza ideile Conventiei de la Bucuresti, tinand cont si de deciziile Summit-ului pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro.
de Marcu Viadi | oct. 30, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Daca in urma cu cateva ani Turcia avea planuri energetice mari cu Rusia, acum atentia Ankarei se indreapta spre Japonia, tara cu care va demara mai multe proiecte de acest fel. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan si omologul sau japonez Shinzo Abe au semnat marti un acord oficial privind construirea unei centrale nucleare la Sinop, pe coasta Marii Negre, aceasta urmand sa fie cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, informeaza agentia Anadolu, citata de Karadeniz Press. In luna mai a acestui an, Turcia a anuntat ca un consortiu compus din firmele Mitsubishi Heavy Industries (Japonia) si Areva (Franta) va construi cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, centrala care va fi amplasata pe coasta Marii Negre la Sinop. Contractul, in valoare de 22 miliarde de dolari, prevede construirea unei centrale cu patru reactoare si o capacitate de 4.800 megawati. Prima unitate ar urma sa demareze productia in 2023 iar in 2028 ar trebui sa devina operationale toate cele patru reactoare. „Stim ca este imposibil sa spunem ca nu vor avea loc accidente. Chiar daca exista o probabilitate de una la un milion, astfel de accidente pot avea loc si este imposibil sa ignoram acest lucru”, a declarat Recep Tayyip Erdogan referindu-se la accidentul de la Fukushima. „Japonia este responsabila pentru imbunatatirea sigurantei centralelor nucleare din intreaga lume prin impartasirea experientei si lectiilor invatate de pe urma accidentului de la Fukushima”, a declarat, la randul sau, premierul nipon Shinzo Abe.
Piata importanta
Prima centrala nucleara din Turcia, o unitate de 4.800 megawati amplasata in provincia Mersin de pe coasta Marii Mediterane, este construita de compania rusa Rosatom, iar primul reactor este programat sa devina operational in 2019. Piata energetica din Turcia pare va fi una dintre cele mai promitatoare piete din Europa. Consumul de electricitate a crescut cu 5% pana la 242 miliarde kilowati ora in 2012 iar prognozele privind cresterea cererii de electricitate sunt devansate doar de cele ale Chinei. Pentru a face fata cererii Turcia are nevoie sa instaleze anual capacitati de 3.500 MW. Premierul turc Tayyip Erdogan este un sustinator al energiei nucleare, care ar urma sa ajute Turcia sa-si reduca dependenta de importurile de hidrocarburi prin furnizarea a 10% din necesarul de energie electrica in 2023.
de Marcu Viadi | oct. 28, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcii sarbatoresc, marti, 90 de ani de la infiintarea statului modern si laic, o sarbatoare ce coincide cu fondarea Republicii in 1923. Liderul spiritual al turcilor Mustafa Kemal (1881-1938), supranumit in 1934 ‘Ataturk’ (parintele turcilor), a fost primul presedinte al Turciei dupa desfiintarea Imperiului Otoman in urma primului razboi mondial. in prezent, presa de occidentala scrie ca premierul Recep Erdogan se afla intr-o permanenta cursa imagologica cu fondatorul statului laic turc. Dorinta premierului turc, Recep Tayyip Erdogan, de a moderniza Turcia prin mega-proiecte de infrastructura este pentru multi un semn ca vrea sa se compare cu fondatorul Republicii, Mustafa Kemal Ataturk, lucru pe care niciun politician turc nu a indraznit sa-l faca pana acum, scrie agentia spaniola EFE. Un sondaj comandat anul trecut de AKP arata ca 21,6 % din tineri il admira pe Erdogan si doar 4,1 % se pronunta in favoarea lui Ataturk. O cifra ‘putin credibila’ si ‘absurda’ crede Rasit Kaya, profesor de stiinte politice la Universitatea Tehnica pentru Orientul Mijlociu din Ankara, citat de sursa mentionata. „Nu exista similitudini, ci contradictii in rolurile jucate de cei doi’, a declarat profesorul pentru agentia EFE. Protestele din parcul Gezi, care au inceput in luna mai pentru apararea spatiului verde al orasului Istanbul si care au tinut in sah intreaga tara timp de doua luni si jumatate, au scos in evidenta incompatibilitatea acestor doua viziuni asupra lumii. Simbolul principal al manifestantilor era steagul turc, insotit adesea de portretul lui Ataturk, prin care isi exprimau sustinerea fata de proiectul politic clasic al Turciei: o republica strict laica, cu valori bazate pe conceptul natiunii turce si al egalitatii intre femei si barbati. Erdogan si-a exprimat in repetate randuri dorinta de a utiliza Islamul ca liant politic nu doar pentru Turcia, ci si pentru a crea aliante in intregul Orient Mijlociu. Aceasta vointa de a se erija intr-un aparator international al Islamului reprezinta o intoarcere in trecut la figura sultanilor otomani si intra in coliziune frontala cu viziunea lui Atatturk care a inlaturat ultimul sultan si a eliminat religia din Constitutia Turciei. O parte importanta a tinerilor care protestau in parcul Gezi se temeau tocmai de faptul ca aceasta dorinta de islamizare a tarii, afisata deschis de Erdogan in ultimii ani, ar putea pune capat celor 90 de ani de eforturi de separare a politicii de religie. Din acest punct de vedere, Erdogan nu va fi al doilea Ataturk, ci antiteza lui istorica in stare sa puna capat unei epoci care a inceput in 1923, conchide profesorul Rasit Kaya.
de Vitalie Goncearov | oct. 28, 2013 | Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Aviatia israeliana, pregatita sa distruga ambitiile nucleare militare ale Teheranului
Adjunctul ministrului israelian al Apărării, Danny Danon, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene, suspectând că regimul islamist de la Teheran ar putea produce în circa o lună uraniu înalt îmbogăţit la nivelul necesar fabricării unei bombe atomice, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialul israelian afirmă că Iranul lucrează la dezvoltarea unor centrifuge noi şi avansate ceea ce va permite regimului de la Teheran să obţină foarte rapid uraniu îmbogăţit. În sprijinul spuselor sale, Danon citează un studiu făcut public joi de Institutul american pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, în care se susţine că Iranul, dacă şi-ar folosi toate centrifugele şi rezervele de uraniu slab şi mediu îmbogăţit ar putea obţine uraniu înalt îmbogăţit într-un interval de 1 – 1,6 luni.
Raport strategic
Raportul a fost publicat în timp ce Casa Albă încearcă să îi convingă pe membrii Congresului să oprească pentru moment programul de înăsprire a sancţiunilor faţă de Iran având ca scop forţarea regimul de la Teheran de a permite accesul inspectorilor ONU la instalaţiile nucleare, pentru a da o şansă negocierilor amiabile, ce se vor finaliza luna viitoare.
În discuţiile pe tema dosarului nuclear iranian, preşedintele Obama a afirmat că Iranul ar avea nevoie de mai mult de un an pentru a obţine suficient uraniu îmbogăţit încât să fie în măsură să producă bomba atomică.
La randul sau, preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat că ţara sa nu este interesată să producă arme nucleare, dar producţia de combustibil nuclear este un drept al Iranului. Deşi neagă că ţara sa ar dezvolta bomba nuclerară, regimul de la Teheran a blocat accesul inspectorilor internaţionali la anumite facilităţi nucleare suspecte, ceea ce face imposibil să se afle dacă acestea sunt sau nu în conformitate cu Tratatul de neproliferare nucleară pe care Iranul l-a semnat.
Avertisment israelian
În acest context, Danny Danon, adjunctul ministrului israelian al Apărării, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene. „Noi am spus foarte clar de fiecare dată că Israelul nu va sta să privească la modul în care Iranul va dezvolta armament care să aşeze Israelul, întregul Orient Mijlociu şi chiar întreaga lume sub umbrela de teroare iraniană”, a atras atenţia Danny Danon.
Reamintim ca in perioada 15-16 octombrie, la Geneva au avut loc negocieri ale grupului 5+1 cu Iranul (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania), pe tema programului nuclear. După finalizarea primei runde de discuţii, negociatoarea SUA, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran.
Mulţi congresmeni însă, în asentiment cu Israelul, cu Iordania şi Arabia Saudită nu sunt de acord cu relaxarea sancţiunilor, suspectând Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile.
Miscare americana
„Credem că a venit vremea să facem o pauză, pentru a vedea dacă negocierile pot lua amploare” a declarat anterior Wendy Sherman, reprezentanta Washingtonului la negocierile dintre grupul P5 + 1 (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germani), într-o intervenţie pentru postul de televiziune public american Voice of America. „Începem să ne înţelegem, să ne înţelegem nevoile şi să percepem aspiraţiile popoarelor din ţările noastre”, a mai explicat Sherman, făcând referire la concluziile discuţiilor ce au avut loc recent la Geneva între grupul P5 + 1 şi Iran.
După finalul primei runde de negocieri purtate la Geneva în perioada 15 – 16 octombrie, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran. În context, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki a precizat că executivul lucrează cu aleşii americani în vederea suspendării procesului legislativ în curs, informează Agerpres.
„Congresul are prerogativele sale pe care nu le controlăm, însă avem discuţii foarte serioase cu aleşii din Congres. Lucrăm în parteneriat cu ei . Este nevoie ca această colaborare să continue, pentru a ajunge la o concluzie satisfăcătoare. Şi eu sunt sigură că acest lucru se va întâmpla „, a declarat Wendy Sherman, dând dovadă de optimism în privinţa deschiderii Congresului faţă de relaxarea sancţiunilor impuse regimului de la Teherean.
Sanctiuni economice
Deşi în ziua începerii negocierilor de la Geneva, administraţia Obama anunţa că este pregătită să ridice „rapid” sancţiunile împotriva Iranului, dacă ţara răspunde temerilor comunităţii internaţionale cu privire la programul său nuclear, numeroşi congresmeni atât republicani cât şi democraţi par să se fi pus de acord că presiunea asupra Iranului trebuie întărită, nu scăzută.
În asentiment atât cu Israelul, cât şi cu Iordania şi Arabia Saudită, o serie de congresmeni sunt de părere că sancţiunile nu trebuie suspendate decât după ce Iranul acceptă să oprească imediat producţia de uraniu imbogatit. Abia atunci se va putea vorbi despre ridicarea sancţiunilor economice faţă de regimul de la Teheran, informează mass-media regionala.
Reamintim ca Legislativul american a adoptat în iulie 2013 sancţiuni foarte dure vizând mai ales sectorul auto. Senatul, controlat de democraţi, va propune la rândul său o serie de măsuri, cele două versiuni urmând să fuzioneze într-un final. Nu a fost făcut public un calendar oficial al acestui demers legislativ.
„Am spus că orice acţiune parlamentară trebuie aliniată cu strategia noastră de negociere pe viitor”, a declarat anterior purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki. „‘Înţelegem că este posibil ca Congresul să examineze noi sancţiuni. Noi credem totuşi că este momentul să facă o pauză”.
Rusia „nu are motive să aplaude”
Federatia Rusa consideră că negocierile privind dosarul nuclear iranian încheiate miercuri la Geneva ar fi putut să aibă rezultate mai bune şi nu sunt motive pentru a „aplauda”, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rezultatele sunt mai bune decât ale rundei precedente de la Alma-Aty, dar aceasta nu garantează progrese ulterioare. Nu există motive să aplaudăm. S-ar fi putut lucra mai bine”, a declarat adjunctul ministrului de externe rus Serghei Riabkov.
Reacţia Rusiei vine după ce negociatorul şef al Iranului, Abbas Araghchi, a anunţat anterior la Geneva că va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, corectând astfel o declaraţie anterioară.
Potrivit lui Riabkov, distanţa de parcurs între poziţiile Iranului şi ale celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania – „se calculează în kilometri, în timp ce progresele pe această cale nu sunt echivalente decât cu o jumătate de metru”. Conform oficialului rus, principala dificultate o constituie „absenţa încrederii reciproce între participanţii la negocieri”. Acesta a calificat negocierile de la Geneva drept „dificile, uneori tensionate, uneori imprevizibile din punct de vedere al rezultatelor”.
Contacte diplomatice
Reamintim că preşedintele american Barack Obama şi preşedintele iranian Hassan Rohani au discutat la telefon la sfârşitul lunii septembrie, acesta fiind primul contact la nivel înalt între Statele Unite şi Iran de la Revoluţia islamică din 1979.
Secretarul de stat american John Kerry a reconfirmat ulterior dorinţa Statelor Unite de a soluţiona pe cale diplomatică dosarul nuclear iranian. „La ora actuală, fereastra diplomatică se deschide din ce în ce mai mult”, a declarat Kerry în timpul unui discurs susţinut la Londra, cu două zile înainte de începerea negocierilor internaţionale de la Geneva privind dosarul nuclear iranian.
John Kerry s-a mai întâlnit la Londra cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, în centrul discuţiilor aflându-se dosarul nuclear iranian, în perspectiva negocierilor ce au avut loc la Geneva marţi şi miercuri.
Surprize iraniene
Republica Islamica Iran va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, a declarat, in timpul ultimei runde de negocieri, reprezentantul Iranului, Abbas Araghchi, corectând astfel o declaraţie anterioară. „Aceste lucruri nu sunt incluse în prima etapă a planului nostru, dar fac parte din faza finală”, a spus Araghchi referindu-se la inspecţiile inopinate. Anterior, Araghchi declarase că în pachetul de propuneri, Iranul nu a oferit posibilitatea efectuării de inspecţii inopinate pe site-urile nucleare din ţară. „Detaliile acestui plan sunt confidenţiale şi vor rămâne aşa până când acestea vor ajunge la un acord, dar subiectul despre care vorbiţi nu este inclus” a spus el ca răspuns la întrebările jurnaliştilor iranieni dacă documentul cuprinde şi Protocolul adiţional la Tratatul de neproliferare, care include inspecţii surpriză la siturile nucleare.
O întâlnire privată între Ministrul adjunct de Externe iranian Abbas Araghchi şi negociatorul şef american, Wendy Sherman, sugerează o schimbare de ton, comparativ cu şedinţele precedente. Un membru al uneia dintre delegaţiile care s-au întâlnit cu reprezentanţii Iranului, a declarat în anonimat pentru Associated Press, că propunerea Teheranului include reducerea nivelurilor de îmbogăţire a uraniului şi a dispozitivelor utilizate în acest scop, aceasta fiind una dintre cerinţele principale ale grupului 5+1.
Razboiul turco-israelian al spionilor
Reamintim ca, in urma cu cateva saptamani, ofiţeri israelieni de rang înalt, citati de cotidianului Yediot Aharonot, au acuzat Turcia că a deconspirat Teheranului o reţea de spionaj a statului evreu în Iran, acţiune care a condus la arestarea mai multor membri ai acestei reţele. ‘Întotdeauna am ştiut că şeful serviciilor secrete turce transmitea informaţii iranienilor’, afirmă unul dintre ofiţerii citaţi, după ce cu o zi în urmă publicaţia americană Washington Post a scris că Iranul a capturat mai mulţi spioni israelieni. Aceşti agenţi, cel mai probabil kurzi, acţionau de pe teritoriul turc, profitând de traversarea facilă a frontierei cu Iranul, şi ar fi fost arestaţi anul trecut.
Deocamdată, guvernul israelian nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informaţia. Potrivit ofiţerilor citaţi, care s-au exprimat sub acoperirea anonimatului, relaţiile strânse din trecut dintre serviciile secrete israeliene şi cele turce au avut în cele din urmă un efect de bumerang, întrucât informaţiile sensibile obţinute de Turcia în urma acestei colaborări au ajuns în posesia Iranului.
Acuze reciproce
Cu trei ani în urmă, ministrul israelian al apărării de la acea vreme, Ehud Barak, a afirmat, într-o reuniune cu uşile închise, că există riscul ca informaţii sensibile obţinute de Turcia în urma cooperării cu Israelul, cum ar fi tehnologii ale echipamentelor militare avansate, să ajungă în Iran şi l-a acuzat pe şeful spionajului turc, Hakan Fidan, că este sursa unor scurgeri de informaţii către Teheran. ‘Este un simpatizant al Iranului. Turcii ştiu multe din secretele noastre şi numai ideea că de ele ar putea afla şi Iranul ne preocupă foarte mult’, spunea atunci Barak.
Serviciile secrete israeliene şi turce au cooperat timp de zeci de ani, ţările lor având inamici comuni în regiune, iar la jumătatea anilor ’90 Turcia şi Israelul au oficializat o alianţă strategică, însă relaţiile lor bilaterale s-au înrăutăţit începând din anul 2003, când Recep Tayyip Erdogan a devenit prim-ministru. Tensiunile au culminat în anul 2010, când marina militară israeliană a atacat o flotilă turcă ce transporta ajutoare umanitare şi care a încercat să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza, nouă activişti turci fiind ucişi atunci.
Alte surse au declarat cotidianului Yediot Aharonot că Israelul a suspendat cooperarea cu Turcia şi vânzarea de tehnică militară avansată către aceasta după ce a descoperit jocul dublu al Ankarei. Dar, conform unor surse citate de mass-media regionala, Mosadul, serviciul israelian de spionaj extern, a mai colaborat recent cu servicul omolog turc în chestiuni de interes comun, precum riscurile legate de războiul civil din Siria.
