de Razvan Iorga | dec. 12, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Reluarea dialogului in vederea solutionarii problemei spinoase a Ciprului pare „iminenta”, dupa ce liderii celor doua tabere de pe insula au inregistrat progrese in solutionarea diferendelor, a declarat joi un oficial turc pentru AFP. Negocierile ar fi urmat sa se reia in noiembrie, dar partile nu au reusit sa se inteleaga asupra unui text comun cu privire la modalitatile de purtare a unor noi negocieri. Declaratiile diplomatului turc vin in contextul in care seful diplomatiei turce Ahmet Davutoglu, care a vorbit in octombrie despre o „fereastra de oportuntate” in dosar, urmeaza sa efectueze vineri o vizita la Atena, iar sambata in Republica Turca a Ciprului de Nord (RTCN). Insula mediteraneeana este impartita in doua din 1974, in urma unei interventii a armatei turce, dupa o lovitura de stat pregatita de nationalisti ciprioti greci care doreau sa alipeasca insula Greciei. De atunci, o treime din teritoriul insulei, in nord, este condusa de un guvern recunoscut doar de catre Ankara. Cipriotii greci au respins in 2004 prin referendum un plan de reunificare a insulei, sub egida ONU, aprobat de catre cipriotii turci. Dupa cateva luni de la acest vot, partea de sud a insulei a aderat la Uniunea Europeana. Dupa numeroase suisuri si coborasuri, negocierile de pace se afla intr-un punct mort, incepand din iulie 2012. Republica Turca a Ciprului de Nord (RTCN) a parasit masa negocierilor, in semn de protest fata de presedintia cipriota a UE, iar Republica Cipru a amanat reluarea negocierilor. in noiembrie, liderii celor doua comunitati s-au intalnit in zona de demarcatie dintre cele doua sectoare, dar fara sa inregistreze progrese. Numeroase probleme raman in suspans, ca cea a restituirii fostei statiuni balneare Varosha, in estul Ciprului, pustie de la invazia turca, sau exploatarea petroliera in zona insulei. Partea cipriota turca doreste sa se stabileasca un calendar de negocieri. Turcia, o tara garanta, la fel ca Grecia, se opune avansarii unor conditii prealabile.
de Vitalie Goncearov | dec. 12, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Presedintele rus Vladimir Putin a declarat, joi, in cadrul unui discurs anual catre natiune tinut in Duma de stat, ca nimeni nu trebuie sa incerca sa depaseasca superioritatea militara a Rusiei si ca avertizat voalat SUA cu privire la scutul antiracheta pe care intentioneaza sa-l amplaseze in Europa, relateaza RIA Novosti. „Nimeni nu ar trebui sa-si faca iluzii cu privire la posibilitatea de a obtine avantaj militar asupra Rusiei”, a subliniat Putin. ‘Nu vom permite acest lucru’ sa se intample, a tinut el sa adauge. ‘Rusia va raspunde la toate aceste provocari atat politic, cat si tehnologic; dispunem de intreg potentialul necesar in aceasta privinta’, a insistat seful statului rus. Referindu-se la scutul antibalistic, liderul rus a subliniat, fara sa numeasca SUA, ca Rusia este ‘constienta de faptul ca sistemul de aparare antiracheta este doar cu numele defensiv, dar, de fapt, este o parte esentiala a potentialului ofensiv strategic’. in acest context, Vladimir Putin a atras atentia ca dezvoltarea scutului antiracheta si a potentialelor sisteme nenucleare de inalta precizie ar putea ‘reduce la zero’ toate acordurile convenite anterior privind limitarea si reducerea armelor nucleare strategice si ar putea perturba asa-numitul echilibru strategic de forte.
Industria militara rusa, in ton cu ultimele tehnologii
‘Ne provoaca ingrijorari si dezvoltarea noilor sisteme de armament: dispozitive explozive nucleare de mica putere, rachete strategice fara incarcatura nucleara, sisteme hipersonice de inalta precizie nenucleare, destinate aplicarii unor lovituri intr-un timp foarte scurt si la o distanta mare’, a declarat Putin, ordonand ca industria militara rusa sa fie modernizata si reorientata in anii urmatori in pas cu provocarile actuale. ‘Noi intelegem acest lucru foarte bine si stim ce trebuie sa facem in aceasta privinta’, le-a spus in continuare presedintele Putin parlamentarilor rusi, pe care i-a informat ca Rusia dezvolta in prezent propriile arme nenucleare de mare eficienta. in eforturile sale de modernizare a arsenalul nuclear, Rusia a atins ‘noi culmi si este in grafic’, astfel incat unii dintre partenerii ei vor trebui sa o ajunga din urma, a mai spus Vladimir Putin.
de Razvan Iorga | nov. 24, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Relatiile dintre Ankara si Cairo au devenit tot mai agitate pe fondul unor declaratii recent ale premierul turc Recep Erdogan vizavi de actuala putere din Egipt care a condamnat reprimarea islamistilor. Totul a pornit sambata cand Egiptul l-a expulzat pe ambasadorul Turciei, in urma declaratiilor lui Erdogan. in plus, ambasadorul egiptean, rechemat pe 15 august la Cairo, nu se va intoarce la Ankara, iar nivelul reprezentarii diplomatice egiptene in Turcia va fi diminuat de-acum doar la prezenta unui insarcinat cu afaceri, a precizat ministerul. Aceste decizii au fost adoptate din cauza unor declaratii ale lui Erdogan care „constituie un amestec inacceptabil in afacerile interne ale Egiptului si reprezinta o provocare”, a declarat pentru AFP Badr Abdelaty, un purtator de cuvant al ministerului. In contrapartida, Ankara l-a declarat „persona non grata” pe ambasadorul Egiptului in Turcia, raspunzand astfel expulzarii ambasadorului Turciei in Egipt, a anuntat Ministerul de Externe. „Ambasadorul Egiptului Abderahman Salah ElDin (…) este declarat «persona non grata», conform principiului reciprocitatii, care constituie fundamentul relatiilor internationale”, a anuntat ministerul intr-un comunicat, dupa ce l-a convocat pe insarcinatul cu afaceri egiptean la Ankara. Criza dintre cele doua tari s-a instalat odata cu destituirea fostului presedinte islamist Mohamed Morsi si reprimarea sustinatorilor acestuia. Relatiile cu alte tari au fost afectate, de asemenea, in urma criticilor adresate noilor autoritati egiptene, aflate de facto sub tutela armatei. Astfel Cairo si-a rechemat ambasadorul din Tunisia, pe 28 septembrie, dupa ce presedintele Moncef Marzouki a indemnat la eliberarea lui Morsi, incarcerat dupa destituire. Ambasadorul Ayman Mousharafa a revenit, insa, in noiembrie, la Tunis. Relatiile dintre Washington si Cairo au fost de asemenea afectate de actiunea in forta a militarilor. Dupa mai multe amanari, Washingtonul a decis sa blocheze partial substantialul ajutor anual acordat Egiptului (1,5 miliarde de dolari, dintre care 1,3 miliarde sunt destinate armatei). De atunci, Egiptul afirma in mod regulat ca vrea sa isi diversifice „optiunile” si i-a primit recent, cu mare pompa, pe ministrii rusi ai Apararii si de Externe, pentru a discuta despre contracte de inarmare.
de Marcu Viadi | nov. 19, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia s-a aratat marti foarte ferma in pozitia sa de a nu lasa grupari extremiste sa se deplaseze pe teritoriul sau, a precizat seful diplomatiei de la Ankara, Ahmet Davutoglu, citat de agentia Anadolu. „In niciun caz Turcia nu va tolera ca membri ai unor grupari extremiste sa traverseze frontierele turce”, a declarat ministrul, in cadrul unei intalniri cu oficiali americani, la Washington. Cotidianul american The Washington Post a apreciat, in acest weekend, ca autoritatile de la Ankara „inchid ochii” la afluxul de militanti extremisti, care traverseaza frontierele turce pentru a ajunge sa lupte impotriva regimului Bashar al-Assad, in Siria. Ankara le-a cerut aliatilor sai occidentali sa-i furnizeze informatii despre presupusi militanti extremisti, pentru ca autoritatile turce sa-i poata impiedica pe acestia sa patrunda pe teritoriul Turciei, care anual este vizitata de 34 de milioane de turisti, a explicat Davutoglu. „Noi le-am spus «Pentru ca le cunoasteti pe aceste persoane, impiedicati-le sa ajunga si sa plece din Turcia sau dati-ne o lista, pentru noi sa nu le permitem sa intre in Turcia»”, a adaugat el.
de Marcu Viadi | nov. 14, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Ankara vor solicita prelungirea cu un an a stationarii bateriilor de rachete sol-aer Patriot pe teritoriul sau ca masura preventiva pentru un atac din nordul Siriei, au precizat surse citat de mass-media turca, preluata de Karadeniz Press. „Alianta Atlantica a evaluat periodic situatia, precum si conducerea misiunii. Este clar ca riscurile si amenintarile (provenite din Siria, n.red.) care vizeaza Turcia raman grave”, a adaugat acest oficial, care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului. Ca raspuns la o cerere a Turciei, care este una dintre tarile sale membre, Alianta Nord-Atlantica a ordonat in decembrie mobilizarea unor rachete Patriot in Turcia pentru o perioada de un an. Washingtonul a confirmat ca Turcia a cerut NATO sa „continue cresterea capacitatilor de aparare antiaeriana pentru a contribui la apararea populatiei si teritoriului sau”. „Vom lucra in cadrul NATO pentru a raspunde cererii”, a declarat purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, adaugand ca americanii „respecta si apreciaza Turcia ca pe un aliat de lunga durata al NATO si al Statelor Unite”. Fara a preciza daca Washingtonul va aproba cererea Ankarei, Psaki a declarat ca Statele Unite „recunosc nevoile” turcilor. Din ianuarie, sase unitati americane, germane si olandeze, echipate cu aceste rachete capabile sa doboare in zbor rachete balistice tactice, rachete de croaziera sau avioane sunt operationale la Adana, Maras si Gaziantep (sud), de-a lungul frontierei dintre Turcia si Siria.
