de Razvan Iorga | feb. 9, 2014 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Fortele de ordine turce au dispersat sambata seara, din piata Taksim din Istanbul, o manifestatie impotriva unei legi controversate care sporeste controlul pe Internet, votata de Parlament la initiativa puterii de la Ankara si aparate de premierul Recep Tayyip Erdogan. Peste 2.000 de persoane s-au reunit in imprejurimile acestei piete centrale de pe malul european al metropolei, emblematice pentru fronda antiguvernamentala din iunie, strigand „Nu va atingeti de Internetul meu”. Politia antirevolta, care a blocat accesul in piata, a folosit grenade lacrimogene si tunuri cu apa pentru a respinge multimea catre marele bulevard pietonal Istiklal, in timp ce manifestantii au lansat focuri de artificii inspre politisti. „Faptul ca Guvernul isi baga nasul in dosarele internautilor este ca si cum si-ar baga nasul in viata noastra privata”, a reactionat Gamze, studenta si manifestanta. Burak, un tanar manifestant a criticat la randul sau autoritarismul in crestere al regimului lui Erdogan ce conduceTurcia din 2002: „Una dintre ultimele libertati care ne mai raman este Internetul, iata ca vor sa il restranga”. Anterior, in fata a mii de sustinatori reuniti in acelasi oras, Erdogan a aparat cu vehementa legea pe care majoritatea sa guvernamentala, foarte criticata in Turcia si in strainatate, a trecut-o prin Parlament, afirmand ca ea va face Internetul „mai liber”. „Nu exista nicio cenzura impusa Internetului prin aceste dispozitii (…) Dimpotriva, ele il fac mai sigur, mai liber”, a asigurat el intr-un discurs rostit in cursul unei ceremonii de inaugurare a unei serii de proiecte urbane la Istanbul. El a negat, de asemenea, ca informatiile personale ale utilizatorilor ar fi expuse controlului autoritatilor guvernamentale, asa cum afirma criticii legii. „Niciodata, nu se pune problema ca datele private ale oamenilor sa fie inregistrate”, a continuat el. Parlamentul turc, in cadrul caruia Partidul Justitie si Dezvoltare (AKP, provenit din miscarea islamista) al lui Erdogan dispune de o majoritate larga, a votat miercuri seara o lege care consolideaza controlul pe Internet, provocand un val de proteste fata de ceea ce criticii sai considera ca o deriva autoritara a Guvernullui turc, afectat de un scandal de coruptie fara precedent.
de Madalin Necsutu | feb. 9, 2014 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Marea Neagra, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, si omologul sau turc, Abdullah Gul, la Ankara
Este o întrebare la care Bucureștii ar trebui să reflecteze poate mai mult decât o fac în prezent. Asta a susținut și președintele Traian Băsescu în vizita de stat pe care a efectuat-o cu doar câteva zile în urmă la Ankara. Cu prerogative puternice în zona politicii externe, șeful statului a menționat clar și răspicat că în linia politicii externe a României este inclus sprijinul pentru aderarea Turciei la UE. Practic, această mențiune se înscrie în paralele în cadrul eforturilor de lobby ale României pe lângă Bruxelles pentru Republica Moldova. Cu toate că pentru această țară sprijinul ține de puternice sensibilități de ordin istoric, cultural și identitar, în această ecuație Turcia trebuie sprijinită cel puțin la fel de tare. De ce? Turcia este putere emergentă din punct de vedere economic, poziționându-se pe locul 17 în lume ca nivel de PIB. Forța economică a Turciei se transmite automat în zona militară, acolo unde Turcia deține cea de-a doua armată din cele 29 de state care formează Alianța Nord-Atlantică, cu un număr de 495.000 de soldați, de două ori mai mulți decât are Franța, țară care îi urmează în acest clasament. Datorită celor două componente de bază, Ankara a putut să-și dezvolte în ultimul deceniu o politică multivectorială și să își promoveze interesele atât în zona Orientului Mijlociu, Africa de Nord sau Asia centrală. Poziția sa strategică pivotantă îi permite să aibă relații comerciale strânse cu toate zonele geografice din proximitatea ei, fapt ce i-a adus renumele de „Tigru Euroasiatic”.
Pentru România este importantă poziția în curs de întărire la Marea Neagră pe care o are în prezent Turcia, stat despre care se poate afirma cu lejeritate că este al doilea jucător ca relevanță în bazinul Mării Negre și poate singurul care poate într-adevăr contrabalansa influența Rusiei în această zonă. La fel de semnificativ este și faptul că România conlucrează cu Turcia deja în cadrul sistemului american antirachetă, acolo unde urmează a fi amplasat radarul scutului. Odată cu mutarea personalului bazei aeriene americane de la Manas din Kîrghîzstan, la Mihail Kogălniceanu în România, prezența forțelor americane în zona Mării Negre va fi una și mai solidă, alături de ce circa 5.000 de soldați americani instalați în sudul Turciei, la baza aviatică a SUA de la Incirlik. De altfel, șeful statului român a dat un semnal puternic în ceea ce privește interoperabilitatea sistemelor militare ale Turciei și ale României, atunci când la finalul vizitei sale la Ankara, aceasta a simulat un zbor cu un aparat F-16. Aceste avioane urmează să intre în curând și în dotarea armatei române din 2016 și urmează să asigure misiuni de poliție aeriană pentru flancul sud-estic al NATO.
Nu mai puțin important este faptul că această colaborare politico-militară ar putea constitui un factor extrem de important în privința Republicii Moldova, țară al cărui teritoriu este presărat cu puncte etnice de presiune care pot fi apăsate oricând de factori externi. Fapt cert care poate fi urmărit cu ochiul liber la nivel societal și politic peste Prut. Turcia are o influență importantă în zona găgăuză a Republicii Moldova prin prisma populației de origine turcică, dar de religie creștină. La rândul său, Turcia și-a propus dublarea în următorii câțiva ani a volumului de schimburi comerciale cu Republica Moldova la circa un miliard de dolari anual, deci ar avea și un interes economic sporit față de această zonă. Același lucru și l-a propus și România care în prezent are un volumul de comerț bilateral cu Turcia de 6 miliarde de dolari, iar în următorii ani ținta este de atingere a cuantumului de 10 miliarde de dolari, în condițiile în care deja Turcia este cel mai important partener de afaceri al României din afara Uniunii Europene.
În ciuda turbulențelor politice interne din prezent, Turcia nu a abandonat niciodată drumul său european. Chiar săptămâna trecută premierul Recep Erdogan a realizat un mini-turneu diplomatic la Bruxelles, Berlin și Paris, principalele capitale care dau ora exactă în UE. Anul 2014 reprezintă de asemenea marcarea a jumătate de secol de la intrarea în vigoare, la 1 decembrie 1964, a Acordului de asociere dintre Turcia și Comunitatea Economică Europeană (CEE), precursoarea UE. Recent, la Bruxelles, președintele CE Jose Manuel Barroso i-a spus premierului Erdogan cum că statul de drept și independența justiției sunt precondiții esențiale ale intrării în UE. Același mesaj l-a avut și președintele Traian Băsescu, zilele trecute, la Ankara, atunci când a fost întrebat la un forum economic româno-turc despre ce anume trebuie să facă Turcia pentru a-și grăbi pașii spre UE. Băsescu a replicat că, în negocierile cu UE, României i-a fost cel mai dificil să negocieze capitolul „Justiție” și că și acum țara noastră are multe probleme neîncheiate, fapt pentru care plătește un important preț politic prin intermediul unor proiecte de țară blocate, precum aderarea la spațiul Schengen.
Nu în ultimul rând, șeful statului le-a explicat voalat autorităților de la Ankara că UE este „o monedă cu două fețe” și că nu tot ce se vrea de la Bruxelles se compensează în partea beneficiilor pentru membrii UE. Așadar, Turcia va trebuie să trateze abil cu UE și să nu se aștepte la rezulte imediate, chiar și după ce se consideră că a încheiat anumite capitole de negociere. Cu toate acestea, chiar dacă România nu este tocmai în primul eșalon al vocilor în UE, Turcia se poate bizui pe sprijinul României la Bruxelles și poate de aceea ar fi important ca, pentru toate motivele expuse mai sus, lobby-ul Bucureștilor pentru Ankara la UE să se apropie ca intensitate de cel făcut pentru Chișinău. Într-o poză mai mare, România va fi cea mai câștigată. La fel, UE va putea să vorbească apoi din nou de securitate energetică și rute energetice alternative după fiasco-ul Nabucco. Un eșec contorizat în urma unui joc dur cu Ankara, cu reverberații la Baku și în general în zona Caspică, singura sursă viabilă de energie pentru UE ca alternativă la gazul rusesc. Iar concesiile politice făcute pentru Turcia, comparativ cu Rusia, vor avea cu siguranță un cu totul alt preț.
de Razvan Iorga | feb. 4, 2014 | Balcani, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia, Romania si Bulgaria vor coopera in cadrul unui proiect de energie electrica in cadrul unui acord incheiat saptamana trecuta, precizeaza Ministerul Energiei de la Ankara, preluat de presa centrala turca. Memorandumul a fost semnat in timpul vizitei efectuate la Bucuresti de ministrul turc al Energiei, Taner Yilmaz, la sfarsitul lunii ianuarie. In cadrul proiectelor care vizeaza “rezerva de energie”, Turcia va ajunge sa aiba un plus de 1.800 megawati, care vor fi primite din Romania. In prezent, Ankara primeste 500 megawati prin retelele existente intre Turcia si Bulgaria. “Proiectele pe care le derulam cu Romania si Bulgaria sunt parte a politicii noastre cu privire la diversificarea surselor si rutelor in sectorul energetic”, a declarat ministrul turc al energiei. Noile proiecte vor face posibil schimbul de energie electrica intre Romania, Bulgaria si Turcia. Principalele companii de electricitate din cele trei tari vor efectua studii de fezabilitate si vor organiza intalniri regulate, a mai declarat Yilmaz. Turcia are probleme serioase legate de alimentarea cu energie. In unele regiuni consumul este foarte ridicat iar iernile geroase creaza premizele pentru un consum foarte ridicat de gaze naturale si cauta surse alternative de energie. Proiectul in cauza ar trebuie sa fie o rezolvare la probleme energiei cu care se confrunta Istanbulul, un oras cu 14 milioane de consumatori.
de Marcu Viadi | ian. 30, 2014 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Fortele armate turcesti au tras mai multe tiruri asupra nordului Siriei, impotriva unui convoi apartinand gruparii jihadiste Statul Islamic in Irak si Levant (SIIL), apropiate Al-Qaida, a anuntat miercuri Statul Major turc. „O camioneta, un camion si un autobuz SIIL au fost distruse”, a precizat armata intr-un comunicat citat de presa. Aceasta operatiune a fost efectuata dupa ce „doua vehicule apartinand armatei au fost tinta unor tiruri, la postul de frontiera Cobanbey”, la est de orasul frontalier turc Kilis (sud), a precizat Statul Major. Incidentul nu s-a soldat cu victime de partea turca, scrie presa citand mai multe surse militare. Este primul incident in care sunt implicate Turcia si combatanti SIIL, care lupta de la inceputul lui ianuarie impotriva altor grupari rebele ostile regimului de la Damasc, in nordul Siriei. Un adversar ferm al presedintelui Bashar al-Assad, Turcia a fost acuzata ca furnizeaza arme mai multor grupari rebele siriene extremiste, lucru pe care l-a negat intotdeauna. Armata turca a bombardat in mai multe randuri nordul teritoriului sirian, ca represalii la tiruri de obuze efectuate dinspre Siria asupra unor sate turcesti.
de Marcu Viadi | ian. 29, 2014 | Info Militar, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Premierul Recep Erdogan a inceput de miercuri sa faca o serie de compromisuri in ceea ce priveste relatia tensionata cu armata turca, dupa arestarea si condamnarea a sute de ofiteri sub acuzatia de complot. El a anuntat ca Turcia va desfiinta tribunalele speciale care au judecat si condamnat sute de ofiteri pentru complot impotriva guvernului conservator aflat la putere din 2002. Intentionam sa desfiintam tribunalele speciale’, a declarat Erdogan pentru presa, adaugând ca atributiile acestor tribunale vor fi transferate unor instante penale superioare. ‘Daca nu ma insel, exista in prezent 133 de instante judecatoresti superioare si opt tribunale speciale. Vom continua acest proces cu cele 133 de instante superioare’, a afirmat premierul turc referindu-se la procedurile in curs impotriva a sute de ofiteri. Statul Major al armatei turce a depus recent cereri de revizuire in cazul a doua procese care s-au fost incheiat in 2012 si 2013 prin condamnarea a sute de ofiteri, argumentând ca probele utilizate au fost ‘manipulate’. Premierul Erdogan, care pâna acum a facut numeroase demersuri impotriva armatei considerata ostila formatiunii sale politice Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP), si-a schimbat pozitia afirmând ca este de acord cu noi procese. Aceasta schimbare are loc in conditiile in care premierul este afectat de anchetele de coruptie care vizeaza zeci de oameni de afaceri si apropiati ai regimului sau.
Fortele de ordine turce au dispersat sambata seara, din piata Taksim din Istanbul, o manifestatie impotriva unei legi controversate care sporeste controlul pe Internet, votata de Parlament la initiativa puterii de la Ankara si aparate de premierul Recep Tayyip Erdogan. Peste 2.000 de persoane s-au reunit in imprejurimile acestei piete centrale de pe malul european al metropolei, emblematice pentru fronda antiguvernamentala din iunie, strigand „Nu va atingeti de Internetul meu”. Politia antirevolta, care a blocat accesul in piata, a folosit grenade lacrimogene si tunuri cu apa pentru a respinge multimea catre marele bulevard pietonal Istiklal, in timp ce manifestantii au lansat focuri de artificii inspre politisti. „Faptul ca Guvernul isi baga nasul in dosarele internautilor este ca si cum si-ar baga nasul in viata noastra privata”, a reactionat Gamze, studenta si manifestanta. Burak, un tanar manifestant a criticat la randul sau autoritarismul in crestere al regimului lui Erdogan ce conduceTurcia din 2002: „Una dintre ultimele libertati care ne mai raman este Internetul, iata ca vor sa il restranga”. Anterior, in fata a mii de sustinatori reuniti in acelasi oras, Erdogan a aparat cu vehementa legea pe care majoritatea sa guvernamentala, foarte criticata in Turcia si in strainatate, a trecut-o prin Parlament, afirmand ca ea va face Internetul „mai liber”. „Nu exista nicio cenzura impusa Internetului prin aceste dispozitii (…) Dimpotriva, ele il fac mai sigur, mai liber”, a asigurat el intr-un discurs rostit in cursul unei ceremonii de inaugurare a unei serii de proiecte urbane la Istanbul. El a negat, de asemenea, ca informatiile personale ale utilizatorilor ar fi expuse controlului autoritatilor guvernamentale, asa cum afirma criticii legii. „Niciodata, nu se pune problema ca datele private ale oamenilor sa fie inregistrate”, a continuat el. Parlamentul turc, in cadrul caruia Partidul Justitie si Dezvoltare (AKP, provenit din miscarea islamista) al lui Erdogan dispune de o majoritate larga, a votat miercuri seara o lege care consolideaza controlul pe Internet, provocand un val de proteste fata de ceea ce criticii sai considera ca o deriva autoritara a Guvernullui turc, afectat de un scandal de coruptie fara precedent.