Întâlnire pe axa Putin-Trump, ”lungă” şi de ”substanţă” în Argentina

Întâlnire pe axa Putin-Trump, ”lungă” şi de ”substanţă” în Argentina

Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții în Argentina

Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții în Argentina

O întâlnire ”lungă” şi de ”substanţă” între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump ar putea avea loc în marja summitului G20, programat să se desfăşoare între 30 noiembrie şi 1 decembrie în Argentina, a declarat recent Iuri Uşakov, un consilier al Kremlinului, citat de RIA Novosti, relatează agențiile internaționale, citate de KARADENIZ PRESS. Uşakov a subliniat în acelaşi timp că aspecte legate de desfăşurarea acestei întâlniri mai trebuie încă puse la punct cu Washingtonul.

Confruntare amânată

Totodată, întâlnirea dintre Putin şi Trump, anunţată pentru 11 noiembrie la Paris, cu ocazia ceremoniilor dedicate împlinirii a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, va fi una scurtă, a indicat Iuri Uşakov, pe fondul intensificării divergențelor dintre cele două părți pe diferite dosare geopolitice, inclusiv cel nuclear iranian.

Cei doi lideri nu s-au mai întâlnit faţă în faţă de la ultimul lor summit din iulie, la Helsinki, o întrevedere ce a provocat indignare în SUA, întrucât s-a considerat că preşedintele american a fost prea conciliant cu omologul său rus, în condiţiile în care Rusia face obiectul unei anchete în Statele Unite pentru ingerinţă în alegerile prezidenţiale din 2016.

Deocamdată, Casa Albă nu a făcut nicio declaraţie cu privire la posibilele întâlniri între Putin şi Trump. Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, John Bolton, a declarat săptămâna aceasta, după o vizită la Moscova, că i-a transmis preşedintelui Vladimir Putin o invitaţie a Casei Albe de a efectua o vizită la Washington anul viitor. Bolton a menţionat că întâlnirea dintre cei doi lideri la Paris va fi scurtă şi mai mult ”un exerciţiu de curtoazie”.

Probleme spinoase

Chiar dacă întrevederea Putin-Trump preconizată la Paris nu va fi de lungă durată, Kremlinul consideră că cei doi lideri vor face un schimb de opinii referitor la mai multe teme din actualitatea internaţională, inclusiv relaţiile bilaterale şi Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF), din care SUA şi-au exprimat recent intenţia de a se retrage, conform agenţiei de mass-media de la Moscova.

Relaţiile dintre Moscova şi Washington, aflate în prezent la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului Rece, sunt afectate îndeosebi de divergenţele care persistă cu privire la Siria, Ucraina şi acuzaţiile privind ingerinţa rusă în alegerile prezidenţiale din SUA în 2016, acuzaţii pe care Rusia le respinge, notează AFP.

Kremlinul surprins

Putin i-a spus consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton că Rusia este uneori surprinsă de măsurile, în opinia sa, nejustificate pe care Washingtonul le ia împotriva Moscovei. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a afirmat că doreşte să aibă noi discuţii cu Trump, posibil luna viitoare la Paris. ‘Ar fi util să continuăm un dialog direct cu preşedintele Statelor Unite (…) De exemplu, la Paris, dacă partea americană este interesată de aceste contacte’, a declarat Putin. ‘Noi abia răspundem la măsurile pe care le luaţi, însă ele continuă să vină’, i-a spus Putin lui Bolton.

‘Indiferent care sunt abordările, este posibil şi necesar să căutăm puncte de convergenţă’, a continuat Putin, menţionând că schimburile comerciale între Rusia şi Statele Unite sunt în creştere în pofida sancţiunilor.

Semnarea Intermediate Nuclear Forces Treaty (INF) a fost considerat un succes diplomatic

Semnarea Intermediate Nuclear Forces Treaty (INF) a fost considerat un succes diplomatic

INF, părăsit de SUA

Cei doi lideri vor merge la Paris la 11 noiembrie pentru a participa la ceremoniile de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial, la care sunt aşteptaţi peste 60 de şefi de stat şi de guvern.

John Bolton s-a întâlnit recent la Moscova cu mai mulţi oficiali ruşi înainte de a fi primit de preşedintele Putin. Vizita sa are loc după anunţul lui Donald Trump în legătură cu retragerea Statelor Unite ale Americii din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) încheiat cu URSS în timpul Războiului Rece.

Tratatul a fost semnat în 1987 de ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi de preşedintele american de atunci, Ronald Reagan.

Acest tratat, care a interzis utilizarea unei serii întregi de rachete cu rază de acţiune variind între 500 şi 5.000 de km, a pus capăt crizei declanşate în anii 1980 prin desfăşurarea de rachete SS-20 sovietice, cu focoase nucleare, îndreptate atunci împotriva capitalelor occidentale.

Puncte slabe

Kremlinul a declarat că Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) are punctele sale slabe, însă abordarea Statelor Unite de a anunţa că intenţionează să se retragă fără să propună altceva în schimb este periculoasă.

‘Desigur, există puncte slabe în tratat, însă a rupe acordul fără a oferi altceva în loc este ceva cu care nu suntem de acord’, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ‘Să respingi mai întâi documentul şi să vorbeşti apoi despre posibilitatea ipotetică, efemeră de a încheia un nou tratat reprezintă o poziţie periculoasă’, a mai spus el. (M.B.)

Share our work
Crimeea, redută nucleară rusă. Contre NATO-Kremlin

Crimeea, redută nucleară rusă. Contre NATO-Kremlin

NATNATO avertizează Kremlinul

NATO avertizează Kremlinul

NATO a cerut Rusiei să respecte tratatul încheiat în 1987 privind armele nucleare după ameninţarea SUA de a-l denunţa şi a avertizat Moscova în cursul unei reuniuni de la Bruxelles în privinţa ”determinării de a-şi asigura securitatea”, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Aliaţii fac apel încă o dată la Rusia să respecte pe deplin şi imediat Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF) încheiat în 1987”, a anunţat NATO într-un comunicat publicat la finalul reuniunii.

Reuniunea s-a derulat la nivelul ambasadorilor în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la sediul Alianţei de la Bruxelles. Reuniunea a durat trei ore şi jumătate, a precizat un diplomat. „Suntem gata să continuăm dialogul privind această chestiune cu Rusia, dar ca Alianţă suntem în egală măsură determinaţi să luăm măsuri eficiente pentru a continua să asigurăm siguranţa şi securitatea tuturor aliaţilor”, a avertizat Alianţa.

Preocupări NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a deplâns faptul că Rusia nu a răspuns preocupărilor exprimate de NATO privind noul său sistem de rachete 9M729 sau SSC-8, se adaugă în comunicat. NATO consideră că „sistemul de rachete 9M729 constituie un risc serios pentru stabilitatea strategică a zonei euro-atlantice”.
Aliaţii europeni din cadrul NATO consideră că tratatul INF este esenţial pentru securitate în Europa şi s-au declarat foarte preocupaţi de potenţialele riscuri pe care le prezintă denunţarea tratatului INF de către SUA.

S-a făcut apel la Washington şi Moscova pentru calmarea jocului, dar „este foarte dificil”, a declarat un diplomat german, citat de mass-media regională.

Asigurări ruse

Reprezentantul rus a dat asigurări că noul sistem de rachete nu încalcă tratatul şi a repetat că Moscova va furniza explicaţiile solicitate, susţin surse diplomatice.

La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat săptămâna trecută că renunţarea la tratatul INF ar putea duce la o nouă cursă a înarmărilor şi a promis să reacţioneze în consecinţă dacă SUA vor desfăşura noi rachete pe teritoriul Europei.
Reuniunea a încercat să disipeze şi tensiunile provocate de manevrele desfăşurate de NATO în Norvegia. Jens Stoltenberg l-a informat pe reprezentantul rus privind obiectivele exerciţiului „Trident Juncture” şi Rusia a furnizat amănunte despre exerciţiul Vostok 2018, se mai precizează în comunicatul NATO.

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea nucleară

Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.

‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.

Problema Azov

În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.

Cu o zi în urmă, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)

Share our work
Întâlnire pe axa Putin-Trump, ”lungă” şi de ”substanţă” în Argentina

Întâlnire nucleară Trump-Putin la Paris

Trump-intensifică-războiul-declarațiilor-cu-liderul-rus-Vladimir-Putin

Trump-intensifică-războiul-declarațiilor-cu-liderul-rus-Vladimir-Putin

Preşedintele american Donald Trump doreşte să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pe 11 noiembrie la Paris, în marja ceremoniilor de comemorare a 100 de ani de la sfârşitului Primului Război Mondial, a declarat marţi, la Moscova, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. ‘Preşedintele Trump va fi foarte bucuros să vă întâlnească la Paris, în marja comemorării a 100 de ani de la semnarea Armistiţiului’, a spus Bolton la începutul întrevederii sale cu Vladimir Putin la Moscova.

Kremlinul surprins

Putin i-a spus lui Bolton că Rusia este uneori surprinsă de măsurile, în opinia sa, nejustificate pe care Washingtonul le ia împotriva Moscovei. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a afirmat că doreşte să aibă noi discuţii cu Trump, posibil luna viitoare la Paris. ‘Ar fi util să continuăm un dialog direct cu preşedintele Statelor Unite (…) De exemplu, la Paris, dacă partea americană este interesată de aceste contacte’, a declarat Putin. ‘Noi abia răspundem la măsurile pe care le luaţi, însă ele continuă să vină’, i-a spus Putin lui Bolton.

‘Indiferent care sunt abordările, este posibil şi necesar să căutăm puncte de convergenţă’, a continuat Putin, menţionând că schimburile comerciale între Rusia şi Statele Unite sunt în creştere în pofida sancţiunilor.

Președintele rus, Vladimir Putin, pregătit să se întâlnească cu Trump

Președintele rus, Vladimir Putin, pregătit să se întâlnească cu Trump

Întâlnire cu repetiție

Cei doi lideri vor merge la Paris la 11 noiembrie pentru a participa la ceremoniile de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial, la care sunt aşteptaţi peste 60 de şefi de stat şi de guvern.

Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit la primul lor summit bilateral în iulie la Helsinki. Preşedintele american a fost extrem de criticat în Statele Unite pentru că a avut o atitudine foarte conciliantă faţă de omologul său rus. ‘A fost, în opinia mea, o întâlnire utilă şi destul de dură. În cele din urmă, cred că a fost constructivă’, a afirmat Putin despre summitul de la Helsinki.

INF, părăsit de SUA

John Bolton s-a întâlnit luni şi marţi la Moscova cu mai mulţi oficiali ruşi înainte de a fi primit de preşedintele Putin. Vizita sa are loc după anunţul lui Donald Trump în legătură cu retragerea Statelor Unite ale Americii din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) încheiat cu URSS în timpul Războiului Rece.

Tratatul a fost semnat în 1987 de ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi de preşedintele american de atunci, Ronald Reagan.

Acest tratat, care a interzis utilizarea unei serii întregi de rachete cu rază de acţiune variind între 500 şi 5.000 de km, a pus capăt crizei declanşate în anii 1980 prin desfăşurarea de rachete SS-20 sovietice, cu focoase nucleare, îndreptate atunci împotriva capitalelor occidentale

Puncte slabe

Kremlinul a declarat că Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (Intermediate Nuclear Forces Treaty, INF) are punctele sale slabe, însă abordarea Statelor Unite de a anunţa că intenţionează să se retragă fără să propună altceva în schimb este periculoasă.

‘Desigur, există puncte slabe în tratat, însă a rupe acordul fără a oferi altceva în loc este ceva cu care nu suntem de acord’, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ‘Să respingi mai întâi documentul şi să vorbeşti apoi despre posibilitatea ipotetică, efemeră de a încheia un nou tratat reprezintă o poziţie periculoasă’, a mai spus el. (M.B.)

Share our work