Ion Manole: Metodele de finanțare ilegală s-au adaptat de la o campanie la alta și vor fi cu siguranță noi și noi încercări de a obține votul cetățenilor prin manipulare, propagandă sau corupere

Ion Manole: Metodele de finanțare ilegală s-au adaptat de la o campanie la alta și vor fi cu siguranță noi și noi încercări de a obține votul cetățenilor prin manipulare, propagandă sau corupere

Domul Ion Manole este unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, precum și fondatorul Promo-LEX, una dintre cele mai importante organizații non-guvernamentale din întreaga regiune.

K.P.: Organizația Promo-LEX este un etalon, pentru regiunea noastră, al modului în care societatea civilă trebuie să se implice în viața unei societăți, ajutând la democratizarea R. Moldova. Care sunt ingredientele acestui succes? Cum a reușit Promo-LEX să devină acest etalon?

Ion Manole: Vă mulțumesc pentru această apreciere. Este una prețioasă pentru noi și ținem enorm de mult la această imagine. Consider că ingredientul de bază rămâne curajul. Curajul de a înfrunta subiecte dificile și de a confrunta rezistența trecutului într-o manieră extrem de profesionistă.

Cea mai de preț valoare a Asociației Promo-LEX timp de 21 ani este echipa, adică OAMENII, de unde de fapt izvorăște curajul . Și credeți-mă că nu exagerez deloc și vorbesc cu maximă responsabilitate. Calitatea oamenilor este chintesența acestui ingredient. La Promo-LEX se rețin cei mai buni dintre cei mai buni. Chiar dacă este extrem de greu și periodic epuizant, cei din echipa Promo-LEX găsesc forță, răbdare și înțelepciune să ducă la bun sfârșit lucrurile atât de necesare societății noastre, pe care ne-o dorim din ce în ce mai bună. Contribuția pe care o aducem într-adevăr a fost și este una enormă, și chiar dacă activitatea celor din sectorul neguvernamental (ONG) este de multe ori una ingrată, aprecierile sincere atunci când vin nu fac altceva decât să încurajeze echipa noastră și să ne ofere încrederea necesară. 

KP: 2023 a fost un an greu din punct de vedere electoral. Promo-LEX a monitorizat cu atenție acest exercițiu electoral. Care sunt recomandările Promo-LEX către autoritățile de la Chișinău pentru îmbunătățirea legislației electorale, având în vedere că în 2024 vor fi alegeri prezidențiale în Republica Moldova, iar în 2025 vor fi alegeri parlamentare?

Ion Manole: Aveți dreptate, a fost un an destul de greu, cu numeroase provocări, inclusiv din perspectiva electorală. Fiind la cea de-a 25 Misiune de Observare Promo-LEX putem spune că societatea moldovenească are deja maturitatea necesară pentru a depăși provocările de ordin politic.  Totuși, trebuie să recunoaștem faptul că amenințările la adresa păcii și securității în zona Mării Negre rămân la nivelul Codului Roșu, adică la cota cea mai periculoasă. Astfel, din perspectiva următoarelor 2 scrutine, pe care le-ați menționat aici, ne putem aștepta la intensificarea și creșterea riscurilor, însă e datoria noastră a societății și în primul rând a autorităților să le facem față. Spun în primul rând a autorităților pentru că aceasta e obligația lor directă și responsabilitatea clară de a asigura securitatea cetățenilor și dezvoltarea țării.

Toate acestea trebuie realizate prin metode democratice, participative și incluzive, fără a încălca procedurile, regulile și drepturile garantate. Evident, nu este ușor dar nu e nici imposibil. În lumea democratică, spre care tindem și ne mișcăm, regulile și drepturile fundamentale sunt respectate inclusiv pe timp de război sau crize. Acestea ar fi de fapt și principalele recomandări către autorități.

O altă recomandare ar fi să nu se teamă de greșeli, pentru că acestea sunt inevitabile, însă de fiecare dată e nevoie de recunoașterea și asumarea lor, dar și de repararea acestora în cea mai transparentă și corectă manieră posibilă.


K.P.: Implicarea unor surse ilegale de finanțare a fost evidențiată și de către Promo-LEX în rapoartele sale. Care sunt previziunile dumneavoastră pentru anii electorali 2024 și 2025? Va reuși R. Moldova să răspundă amenințărilor războiului hibrid, care pun în pericol votul democratic exprimat de cetățeni?

Ion Manole: Suntem obligați de circumstanțe să facem față acestor amenințări. Trebuie să înțelegem că riscurile sunt prea mari ca să ne culcăm pe-o ureche. Metodele de finanțare ilegală s-au adaptat de la o campanie la alta și vor fi cu siguranță noi și noi încercări de a obține votul cetățenilor prin manipulare, propagandă sau corupere.

Ce este foarte important aici de menționat este nevoia de a informa corect și a educa permanent cetățenii. Acest lucru înseamnă implicarea și responsabilizarea cetățenilor. În caz contrar vom rămâne în acel cerc vicios în care vom tot căuta fără succes vinovatul sărăciei sau problemelor din societate.


K.P: Regiunea ocupată de forțele militare pro-ruse din estul R. Moldova reprezintă o preocupare majoră pentru organizația dumneavoastră. Din nefericire, regimul separatist continuă să încalce drepturile locuitorilor atât din stânga, cât și din dreapta Nistrului, inclusiv prin răpiri de persoane. Ce ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău, dar și societatea civilă pentru ameliorarea acestei situații?

Ion Manole: Apărătorii drepturilor omului luptă pentru drepturile omului și demnitatea umană. Noi, cei de la Promo-LEX ne-am propus să oferim suport și asistență locuitorilor din regiunea transnistreană a RM. Am mers acolo unde este cel mai greu.

Aș putea afirma faptul că știm care ar putea fi calea cea mai eficientă și rapidă pentru a reduce din fenomenul de încălcare a drepturilor omului acolo. Spun a reduce și nu a opri deoarece trebuie să fim conștienți de faptul că abuzuri și încălcări ale drepturilor se întâmplă peste tot, inclusiv în state dezvoltate și cu o tradiție democratică încetățenită.

Pentru noi, apărătorii drepturilor omului contează însă foarte mult să avem acces la instrumente și mecanisme eficiente de apărare a lor, atunci când se întâmplă un abuz sau o gravă violare a drepturilor omului. Așadar, ce se întâmplă în acest teritoriu timp de mai bine de 3 decenii este grav mai ales din perspectiva lipsei oricăror instituții legitime și responsabile.

Și aici răspund la întrebare – ce ar trebui să facă autoritățile și societatea moldovenească? – foarte simplu – treptat să susțină, să consulte și să implice populația de acolo în procesele democratice din țara noastră, inclusiv cele ce se referă la acest teritoriu. Este datoria și obligația noastră să o facem treptat și atât cât se poate. Nu putem aștepta ca lucrurile să se schimbe acolo fără contribuția și participarea noastră.

La urma urmei, nu e nevoie să reinventăm bicicleta – trebuie să dezvoltăm instituțiile unei societăți democratice și să informăm populația despre modul în care acestea funcționează. Noi la Promo-LEX am înțeles încă în 2006 că populația din Stânga Nistrului are nevoie de societate civilă activă și autentică, care va avea capacitatea să le reprezinte interesele acolo pe loc și să le apere atât la nivel local cât și național sau internațional.

Din aceste considerente, reprezentanții administrației de facto de la Tiraspol, s-au opus dur eforturilor noastre și ne-au interzis accesul în acest teritoriu. Nu e un secret pentru nimeni că orice regim nedemocratic are interesul să mențină controlul asupra societății prin diverse metode, de cele mai dese ori acest lucru este posibil datorită metodelor represive.

Regimul ilegal de la Tiraspol nu este o excepție și se teme de oameni liberi cu gândire critică. Dar anume acest lucru este și un indicator bun pentru autorități și organizații internaționale. Dacă regimul interzice ceva, atunci anume acel ceva trebuie să fie dezvoltat, susținut și încurajat. Trebuie să se insiste prin condiționarea suportului oferit de partenerii de dezvoltare în regiunea transnistreană. Este total greșit ca organizațiile internaționale să accepte șantajul sau condițiile unui regim ilegal, care beneficiază de impunitate și a luat sute de mii de oameni drept ostatici.

Mă refer la condițiile impuse de Tiraspol privind activitatea și suportul financiar acceptat pentru organizațiile neguvernamentale din regiune exclusiv pentru scopuri umanitare sau sociale, fiind excluse orice activități sau produse care ar promova valorile democratice sau apăra drepturile omului. Amintim că drepturile omului nu pot fi negociate și în nici un caz nu pot fi tratate, înțelese sau interpretate drept chestiuni politice. Drepturile omului pur și simplu nu trebuie încălcate ci respectate în primul rând de către cei care dețin controlul asupra unui teritoriu, indiferent dacă au obținut recunoaștere internațională sau legitimitate juridică.

Așadar, după aceste principii ar trebui să se conducă inclusiv organizațiile internaționale, iar atunci când aceste reguli nu sunt respectate, autorităților constituționale le revine obligația și datoria de a corecta situația.

Cu regret, vom constata că la acest capitol avem prea multe restanțe. Statul a oferit generos și necondiționat cetățenia RM locuitorilor din regiunea transnistreană, fără însă a își asuma și anumite responsabilități pentru soarta acestor oameni. Mai mult ca atât, Promo-LEX a reușit în anii precedenți să oprească și anumite fenomene extrem de rușinoase și periculoase la adresa siguranței și securității cetățenilor (spre exemplu am contribuit la stoparea cazurilor de răpire a persoanelor de către reprezentanții forțelor de ordine constituționale și transmiterea lor către structurile ilegale din stânga Nistrului). Așadar, observăm că răpirile de persoane au avut loc în ambele sensuri și sunt mult mai multe situații și cazuri decât cunoaștem noi.

Toate aceste fenomene și probleme au determinat societatea noastră, inclusiv pe mulți cetățeni din stânga Nistrului, să înțeleagă mai bine faptul că democrația, așa cum este ea imperfectă (să ne amintim de expresia ,,democrația nu este perfectă, dar ceva mai bun nu a fost inventat,,), dar totuși oferă garanții elementare și este un proces cu reguli clare.

Dosarul transnistrean este extrem de complicat și necesită atenția și efortul maxim din partea autorităților, presei și societății moldovenești. Dacă vom ști noi (cei de pe malul drept) care sunt obiectivele, etapele și prioritățile noastre atunci lucrurile vor fi mai clare pentru toată lumea, inclusiv pentru partenerii de dezvoltare și ne va fi mai ușor să comunicăm cu concetățenii din stânga Nistrului și respectiv să-i implicăm în aceste procese de reală reintegrare.

  1. P.: Recenta decizie privind demararea discuțiilor privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană a repus în discuție modul în care regiunea din stânga Nistrului ar putea fi reintegrată în spațiul constituțional al R. Moldova. Este acesta o perspectivă realizabilă? Care sunt scenariul cel mai posibil în opinia dumneavoastră?

Ion Manole: Cu siguranță, anume experiența ultimilor 30 de ani a determinat populația RM să pledeze pentru aderarea la spațiul european. Mulți dintre noi avem cetățenia europeană și datorită liberei circulații în statele comunității europene avem posibilitatea de a face comparația respectivă. În același timp, cred că trebuie să recunoaștem faptul că integrarea europeană rămâne un vis care poate deveni realitate numai dacă vom fi o societate autentic democratică, bazată pe respect și meritocrație.

Avem această oportunitate din decembrie 2023, care până în 2022 părea a fi una ireală. Acum totul, dar absolut totul, va depinde numai de noi și elitele noastre. Sper să putem face față acestor provocări și acestui moment istoric. Când spun aceste lucruri, să știți că nu exclud locuitorii din regiunea transnistreană din această ecuație. Sunt sigur că informarea, implicarea lor, atât cât e posibil și unde e posibil, ne va scurta drumul spre dezvoltare și stabilitate și totodată ne va feri de anumite riscuri sau amenințări. Sper să avem capacitatea și deschiderea necesară pentru a rezolva problemele deoarece din experiența ultimilor 3 decenii este clar faptul că amânarea rezolvării problemelor nu contribuie la rezolvarea lor, ci dimpotrivă timpul le agravează starea lor.

Share our work
Republica Moldova, războiul pentru referendum

Republica Moldova, războiul pentru referendum

Decizia președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, de a solicita parlamentului de la Chișinău convocarea unui referendum pentru a exprima în mod clar opțiunea pro-europeană a majorității populației din fosta republică sovietică a trezit speculații intense la nivelul mass-media locală.

De la aprobarea vehementă ori tacită a unei astfel de decizii și până la acuzații dure la adresa actualei guvernări, decizia convocării unui referendum republican a încins clasa politică de la Chișinău

Susținere politică

Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat pentr cererea preşedintei Maia Sandu de a organiza un referendum privind aderarea ţării la Uniunea Europeană în toamna anului 2024 – posibil odată cu alegerile prezidenţiale – spunând că plebiscitul va pune punct unor speculaţii mai vechi şi va arăta dacă moldovenii vor sau nu în UE.

„Aceste propuneri de a organiza referendumuri au fost expuse şi anterior de reprezentanţii opoziţiei, că vezi Doamne, nu putem merge mai departe până nu există un astfel de exerciţiu. Dincolo de faptul că referendumul da, îşi are menirea lui, la fel contează şi rezultatul în alegeri, pentru că toate alegerile sunt un fel de referendum. În concluzie, vezi câţi alegători au votat pentru o opţiune politică sau alta. (…) Cred că acest exerciţiu va pune punct pe aceste speculaţii – vor sau nu moldovenii în UE. Eu cred că moldovenii îşi doresc să fie parte a familiei UE, a unui spaţiu al păcii, unde oamenii şi viaţa umană sunt respectate, un spaţiu al bunăstării”, a declarat şeful legislativului de la Chişinău, Igor Grosu, la postul public de televiziune, relatează mass-media regională.

Demers prezidențial

Săptămâna trecută, preşedinta Maia Sandu a solicitat desfăşurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum naţional privind aderarea la Uniunea Europeană, în condiţiile în care liderii europeni au fost de acord cu deschiderea negocierilor de aderare. În discursul rostit în ajunul Crăciunului, când a marcat trei ani de mandat, şefa statului a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a referendumului. Cu aceeaşi ocazie, Maia Sandu a anunţat oficial că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale din toamna anului 2024. Ea a spus că dacă va obţine un nou mandat de preşedinte, va continua calea Republicii Moldova spre integrarea în UE.

Ideea referendumului lansată de Maia Sandu a generat dezbateri. Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Alexandru Berlinschi, precum şi opoziţia socialistă au spus că referendumul nu poate fi organizat în aceeaşi zi cu alegeri – fie prezidenţiale, fie parlamentare -, ci doar cu două luni înainte sau după alegeri. Pe de altă parte, acum patru ani, s-a desfăşurat un referendum odată cu alegerile parlamentare, însă de atunci Codul electoral a fost modificat.

Preşedinta Sandu a declarat că parlamentul va trebui să stabilească procedura tehnică a referendumului.

Ca urmare, la două zile după anunţul Maiei Sandu, partidul de guvernământ, PAS, a propus modificarea Codului electoral, astfel încât să permită organizarea alegerilor şi a referendumurilor în aceeaşi zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea preşedintelui ţării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcţia devine vacantă, aşa cum prevede Constituţia în prezent. 

Mandatul preşedintei Maia Sandu expiră anul viitor în decembrie, iar actualul parlament va deţine funcţii depline până în iulie 2025. Potrivit noului Cod electoral, prezidenţialele se desfăşoară în cel mult două luni după expirarea mandatului, iar parlamentarele, în cel mult trei luni. Ambele zile sunt stabilite prin hotărâri de parlament.

Supărare pro-rusă

Oligarhul fugar Ilan Şor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare masive din Republica Moldova, s-a declarat împotriva unui astfel de referendum. El are un discurs dur împotriva actualei guvernări pro-europene

„Dar nu respect puterea, care se comportă mai rău decât bandiții. Cu adevărat, îmi doresc să construiesc o Moldovă bogată și prosperă. Am un plan clar, înțeleg cum trebuie să procedez, pas cu pas, și nu voi accepta niciodată ca, o oarecare Maia nebună să-mi creeze obstacole. Și nu-mi pasă cine o protejează. De aceea, vom merge până la sfârșit, luptăm și construim o țară bogată. Împreună vom reuși”, este doar una dintre declarațiile tirajate de imensul aparat de propagandă care îi deservește interesele.

Într-o lovitură de imagine, Ilan Șor a cerut să participe la audierile publice legate de procesul recuperării banilor furaţi în 2014, care au avut loc în Parlamentul de la Chişinău în perioada 21-28 decembrie.

Şor, cercetat inclusiv pentru finanţarea ilegală a partidelor politice din R.Moldova, spune că este gata să încheie un acord cu autorităţile – să îşi vândă datoria de stat care ar valora 5,2 miliarde de lei, iar în schimb, Procuratura să renunţe la acuzaţiile împotriva sa.

„Eu cer prezenţa mea la audierile din Parlament, am ce să spun atât autorităţilor, cât şi publicului şi pot răspunde la orice întrebare. Sunt gata în termen de 7 zile să răscumpăr împrumuturile cu semnarea unui acord tripartit cu Procuratura, Ministerul de Finanţe şi cu mine personal. Rezultatul – Ministerul Finanţelor primeşte 5,2 miliarde de lei, Procuratura renunţă la acuzaţiile împotriva mea în lipsa prejudiciului. (…) Am multe de spus. Sunteţi gata să mă ascultaţi?”, a scris Ilan Şor pe reţelele sociale, citat de mass-media.

Condamnat și fugar

Curtea de Apel de la Chişinău l-a condamnat pe Ilan Şor la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare şi i-a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Decizia a fost pronunţată în data de 13 aprilie anul acesta. În reacţie, Ilan Şor a acuzat magistraţii că ar fi acţionat la comenzi politice şi a susţinut că decizia Curţii de Apel „îl lasă rece şi că nu are de gând să se conformeze acesteia”.

Ilan Şor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, şi, potrivit unor rapoarte neconfirmate, locuieşte de atunci în Israel. Potrivit unor investigaţii jurnalistice, în Israel oligarhul ar trăi în lux şi opulenţă. De acolo, potrivit oamenilor legii, el ar continua să se implice în politica de la Chişinău, iniţial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituţional între timp, iar ulterior – prin intermediul formaţiunilor politice afiliate lui.

Ilan Şor şi Vladimir Plahotniuc se află în lista persoanelor sancţionate de guvernele american şi britanic. La fel, Şor figurează pe listele de sancţiuni impuse de Canada şi UE, pentru legături cu Kremlinul şi tentative de destabilizare a Moldovei.

Sprijin militar

Republica Moldova a anunţat recent că a intrat în posesia unui sistem de supraveghere aeriană de la producătorul francez Thales, un prim pas spre dezvoltarea apărării aeriene după ce pe teritoriul său au fost găsite fragmente de rachete provenind din războiul din Ucraina vecină, relatează Reuters.

Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că sistemul de supraveghere a ajuns recent la Chişinău, pe cale aeriană, şi va putea monitoriza spaţiul aerian al întregii ţări.

Radarul a fost achiziţionat din bugetul naţional de apărare, iar compania franceză THALES a asigurat sprijinul informaţional şi logistic.

La rândul său, ministrul de externe Nicu Popescu a declarat că achiziţia reprezintă o mărturie a sprijinului pe care îl are Moldova din partea partenerilor francezi. „Ne-am angajat să construim un viitor mai sigur şi mai prosper în cadrul familiei europene”, a scris el pe platforma socială X.

Autorităţile din Republica Moldova au raportat că au găsit resturi de rachete în nordul ţării de cel puţin patru ori de când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei vecine în februarie 2022.

Război hibrid

Recent, Uniunea Europeană a acceptat să înceapă negocierile de aderare la UE atât cu R. Moldova, cât şi cu Ucraina. Dar, spre deosebire de Ucraina, R. Moldova are un statut neutru ancorat în Constituţia sa şi nu doreşte să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice.

Premierul Dorin Recean a declarat că Moldova intenţionează, cu ajutorul aliaţilor săi din UE şi NATO, să achiziţioneze un sistem modern de apărare aeriană pentru a-şi apăra aeroporturile şi principalele situri de infrastructură.

„Dacă Kremlinul decide să ne atace, ce vom face?” a spus Recean într-un interviu în limba rusă pentru televiziunea TV8. „Neutralitatea nu va proteja Moldova”, a punctat el.

Recean a declarat că ţările dezvoltate „investesc în securitatea lor pentru a se asigura că cetăţenii şi companiile lor se simt în siguranţă. Dacă nu au asta, oamenii pleacă şi îşi iau capitalul cu ei. Şi asta este ceea ce se întâmplă acum în R. Moldova”, a explicat el.

  1. Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, are în prezent doar un sistem rudimentar de apărare aeriană, o rămăşiţă a perioadei în care a fost republică sovietică.

Ucraina a identificat apărarea aeriană îmbunătăţită ca fiind un element critic în contracararea a ceea ce se aşteaptă să fie un nou val de atacuri aeriene asupra energiei sale şi a altor situri de infrastructură – aşa cum s-a întâmplat în mod repetat iarna trecută.

Recean, la rândul său, a repetat teza principală a noii strategii de securitate, desemnând Rusia drept cea mai mare ameninţare cu care se confruntă ţara sa. „Ameninţarea la adresa securităţii noastre este Kremlinul, Federaţia Rusă şi modul în care aceasta se raportează la vecinii noştri şi la noi”, a declarat el.

Pericol intern

Premierul a remarcat că Rusia a oprit luna aceasta importurile de produse agricole cheie ale Moldovei şi a citat un decret semnat luni de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care simplifică procedurile pentru ca moldovenii să devină cetăţeni ruşi. El a spus că aceasta este „o încercare de a recruta carne de tun pentru războiul său din Ucraina”.

Potrivit decretului semnat de Putin, procedura de obţinere a cetăţeniei ruse pentru cetăţenii din Republica Moldova, Belarus şi Kazahstan a fost simplificată. În document se indică faptul că cetăţenii din Moldova şi Kazahstan care au împlinit vârsta de 18 ani vor putea obţine cetăţenia Federaţiei Ruse fără a confirma cunoaşterea istoriei ruseşti şi a bazelor legislaţiei ţării. De asemenea, cetăţenii belaruşi nu vor trebui să facă dovada cunoaşterii limbii ruse.

În plus, cetăţenii din Moldova, Belarus şi Kazahstan nu vor trebui neapărat să fi locuit în Rusia timp de cinci ani înainte de a depune cererea de obţinere a cetăţeniei, relatează mass-media. Potrivit aceleiaşi surse, Dorin Recean a menţionat că, în prezent, în Rusia se află între 150.000 şi 200.000 de cetăţeni moldoveni.

Răspuns legislativ

Preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu a salutat adoptarea de către parlament a unei noi strategii de securitate naţională – prima după 12 ani – care solicită ancorarea ţării alături de aliaţii săi occidentali şi identifică Rusia ca fiind o ameninţare.

Maia Sandu a denunţat invazia Rusiei în Ucraina şi a acuzat Moscova că a pus la cale o lovitură de stat pentru a o înlătura de la putere. Ea a declarat că noua strategie de securitate subliniază „principalele ameninţări” cu care se confruntă Republica Moldova şi arată cum să le „contracareze eficient”.

„Există două ameninţări principale la adresa securităţii noastre naţionale – politica agresivă a Federaţiei Ruse împotriva ţării noastre în ansamblu şi corupţia adânc înrădăcinată în Moldova”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Pentru aprobarea Strategiei de Securitate Naţională a Republicii Moldova – prima din 2011 – au votat 59 de deputaţi.

Membrii Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) din care provine Maia Sandu deţin majoritatea în parlamentul Republicii Moldova, care a adoptat vineri strategia axată pe legături mai strânse cu UE, cu România, Statele Unite şi NATO. Însă Moldova urmează să îşi păstreze statutul de „neutralitate” prevăzut în Constituţia sa şi, spre deosebire de Ucraina, nu doreşte să devină membră a NATO.

În document se spune că noua strategie este „vitală în actualul context geopolitic pentru a limita riscurile cu care se confruntă Republica Moldova”.

„Este clar că în viitorul apropiat Federaţia Rusă nu va renunţa la acţiunile sale ostile împotriva Moldovei”, se arată în document. „Prin urmare, trebuie să învăţăm să trăim în condiţiile unui război hibrid prelungit şi de intensitate ridicată”, arată deputaţii.

Reacție dură

Purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a denunţat documentul ca fiind „rusofob”, afirmând că Moscova a respectat întotdeauna interesele Moldovei.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a luat în derâdere decizia UE de a lansa negocieri de aderare cu Ucraina şi Moldova, spunând că niciuna dintre aceste ţări nu îndeplineşte criteriile de aderare ale blocului.

Secretarul de presă al Ministerului de Externe de la Chișinău, Igor Zaharov, a comentat că declaraţiile lui Peskov reprezintă un indiciu clar că Moldova se îndepărtează de sfera de influenţă a Moscovei. „Ne îndreptăm în mod decisiv pe calea europeană”, a declarat Zaharov la Radio Moldova. „Acest lucru, în mod natural, face clasa politică rusă nefericită sau chiar indignată, dar noi am ales această cale şi cerem forţelor externe să nu se amestece în deciziile noastre interne”, a punctat oficialul de la Chişinău.

Strategia de securitate naţională a Republicii Moldova, iniţiată de preşedinta Maia Sandu, va fi în vigoare timp de şase ani şi va deveni baza pentru alte iniţiative în acest domeniu.

„Scopul nostru este ca dintr-un stat vulnerabil cu democraţie fragilă să devenim un stat puternic, modern, rezilient şi european, capabil să aibă grijă de cetăţenii săi, care garantează că moldovenii sunt în siguranţă acasă şi trataţi cu respect oriunde în lume”, a transmis preşedinta Maia Sandu.

Sprijin românesc

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat anterior că nu doreşte să speculeze şi nici nu crede că este bine să facă acest lucru, întrebat dacă anul 2030 este un termen posibil pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Pe de altă parte, niciodată nu s-a trecut aşa repede peste faza preliminară, de la solicitare la statutul de candidat, la aprobarea negocierilor de aderare. Deci putem să fim optimişti”, a adăugat şeful statului, în contextul în care Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina şi Republica Moldova.

„Nu vreau să speculez aceste chestiuni şi nici nu cred că este bine. În cazul României, dacă ne amintim, noi am dorit de la mijlocul anilor ‘90 să ajungem în această fază. Decizia s-a luat în decembrie 1999, în ianuarie 2000 au început negocierile pentru aderare şi România a intrat în Uniune pe 1 ianaurie 2007, împreună cu Capitala culturală europeană Sibiu. Deci 7 ani şi atunci n-am avut război, n-am avut crize de tipul celor cu care ne confruntăm aici”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat dacă termenul 2030 pentru aderarea Republicii Moldova la UE despre care vorbea preşedinta Maia Sandu este unul realist şi posibil.

Şeful statului român a adăugat că „pe de altă parte, niciodată nu s-a trecut aşa repede peste faza preliminară, de la solicitare la statutul de candidat, la aprobarea negocierilor de aderare”.

„Deci putem să fim optimişti”, a concluzionat preşedintele Iohannis.

Și preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a transmis felicitări pentru Republica Moldova şi Ucraina pentru ”pasul major” pe care l-au făcut în vederea aderării la Uniunea Europeană. ”România a fost şi va rămâne un partener al celor două state şi un susţinător vocal al unităţii şi solidarităţii europene”, a transmis Ciucă.

”Salut decizia istorică a Consiliului Europei de a deschide negocierile de aderare a Republicii Moldova şi Ucrainei la UE. Cele două ţări au făcut un nou pas către destinul lor european, pe care sperăm cu toţii să îl vedem împlinit cât mai curând”, a scris, joi seară, pe Facebook, Nicolae Ciucă.

Acesta a transmis felicitări ceor două state, ”pentru acest pas major”.

”România a fost şi va rămâne un partener al celor două state şi un susţinător vocal al unităţii şi solidarităţii europene”, a mai transmis Ciucă.

Share our work
Rada Supremă de la Kiev a aprobat legea privind drepturile minorităților naționale din Ucraina

Rada Supremă de la Kiev a aprobat legea privind drepturile minorităților naționale din Ucraina

Parlamentul ucrainean a adoptat un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităților naționale, ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția și de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei a UE.

Pentru îndeplinirea acestor criterii fiind adoptate de asemenea două acte normative legate de combaterea corupției, relatează Agerpres, citând presă din Kiev.

Potrivit unui comunicat emis de Rada Supremă de la Kiev (parlamentul ucrainean), actul normativ „asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experților Consiliului Europei și organismelor sale privind drepturile minorităților (comunităților) naționale în unele zone” revizuiește șapte legi, respectiv legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educației superioare, legea educației, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educației secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităților (comunităților) naționale și legea presei.

Aceste legi conțin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităților naționale în sferele educației și folosirii limbilor minorităților. Actul normativ adoptat vineri oferă un echilibru între respectarea corespunzătoare a drepturilor minorităților naționale și interesele Ucrainei și ale cetățenilor săi de protejare a limbii de stat, afirmă parlamentul ucrainean în același comunicat.

Universitățile au dreptul de a-și alege limba de studiu

În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituțiile de învățământ superior private vor avea dreptul să-și aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituții studiază și limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.

De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităților naționale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorității naționale în procesul de învățământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei. Persoanele aparținând minorităților naționale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene și care și-au început ciclul de învățământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorități naționale vor avea dreptul să-și continue procesul educațional până la încheierea ciclului lor de învățământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind „protejarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat”.

Un parlamentar ucrainean care a contribuit la redactarea actului normativ adoptat vineri, Volodimir Viatrovici, a precizat că niciuna din noile prevederi nu se vor aplica limbii ruse, întrucât aceasta este limba statului agresor. Într-o opinie emisă în luna iunie, Comisia de la Veneția (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept) a apreciat că noua lege ucraineană a minorităților naționale oferă garanții în conformitate cu standardele internaționale, dar pentru asigurarea deplinei conformități cu aceste standarde unele dispoziții ale legii trebuie reconsiderate.

Share our work
România, alături de Chișinău în drumul către Uniunea Europeană

România, alături de Chișinău în drumul către Uniunea Europeană

Recenta decizie a plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului român prin care a adoptat, cu o majoritate largă de voturi, o rezoluţie privind perspectiva europeană a Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi Balcanilor de Vest, demonstrează încă odată atașamentul statului român față de ideea extinderii blocului comunitar.

Prin această rezoluţie, Parlamentul român îşi reiterează sprijinul deplin pentru avansarea integrării europene a Ucrainei, Republicii Moldova şi a Georgiei.

Totodată, susţine adoptarea unei decizii pozitive a Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina, ţinând cont de „eforturile şi progresele clare şi substanţiale înregistrate de cele două state în implementarea recomandărilor” CE, precum şi de angajamentul UE pentru sprijinirea acestor ţări în parcursul european.

Conform rezoluţiei, Parlamentul român îşi reiterează disponibilitatea de a coopera şi de a acorda sprijin Parlamentelor statelor candidate şi potenţial candidate pentru avansarea proceselor de aderare. În textul rezoluţiei se invocă dreptul oricărui stat suveran de a decide cu privire la politica sa externă şi la aranjamentele de securitate corespunzătoare intereselor naţionale.

Anterior, șefa diplomației române, Luminița Odobescu, preciza că pe fondul agresiunii militare în curs de desfășurare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în vecinătatea strategică a UE, extinderea Uniunii Europene ar trebui să fie redinamizată ca o parte importantă a setului de instrumente al UE pentru a răspunde în mod corespunzător la evoluțiile geopolitice dramatice și fără precedent.

Șeful diplomației române a subliniat, totodată, poziția României favorabilă continuării accelerate a procesului de extindere a UE, bazat pe meritele proprii ale candidaților, în paralel cu procesul instituțional intern necesar pentru a pregăti Uniunea să primească noi membri.

În permanență, ministrul Luminița Odobescu a reiterat, în numele statului român, sprijinul pentru adoptarea, până la finalul acestui an, a deciziilor necesare deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, în conformitate cu realizările remarcabile ale celor doi candidați recunoscute de către Comisia Europeană prin evaluările pozitive publicate la 8 noiembrie 2023.

“Nu vorbim în termeni de “geopolitică” versus “merite”. Este adevărat că argumentele geopolitice în favoarea extinderii sunt chiar mai puternice astăzi decât erau acum 20 de ani. Dar extinderea nu se referă doar la geopolitică. Uniunea noastră este, în primul rând, o comunitate de valori, principii și norme comune. Voința politică, orientarea strategică europeană și asumarea valorilor UE sunt și mai relevante astăzi, deoarece au apărut noi provocări. În al doilea rând, într-o notă mai largă, această dezbatere nu este nici despre extindere versus evoluția internă a UE. Noi le considerăm complementare. În al treilea rând, extinderea este un proces benefic pentru UE și pentru actualele sale state membre. Ca atare, sunt convinsă că o UE extinsă are potențialul de a fi un actor mai puternic și mai relevant pe plan mondial”, menționa ministra Odobescu.

Federația Rusă a răspuns dur susținerii partenerilor occidentali pentru Reăublica Moldova și Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, la reuniunea OSCE de la Skopje că Republica Moldova este „următoarea victimă a războiului hibrid declanşat de Occident împotriva Federaţiei Ruse” într-un discurs în care a acuzat, de asemenea, Occidentul că distruge Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Ministrul rus de externe a spus că Occidentul duce un „război hibrid” împotriva Rusiei şi a declarat că Uniunea Europeană a devenit un „proiect politic agresiv”. În acest context, el a menţionat Republica Moldova şi a acuzat Occidentul că a „torpilat” planul rusesc de soluţionare a conflictului transnistrean propus în urmă cu 20 de ani, iar acum „ucide” formatul de negocieri „5+2”.

Dacă altădată Republica Moldova nu ar fi răspuns acestor declarații, actualul ministru de Externe, vicepremierul Nicu Popescu a cerut din nou Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Odată retrase trupele ruseşti, a subliniat şeful diplomaţiei de la Chişinău, vor fi create condiţii favorabile pentru rezolvarea „exclusiv paşnică” a conflictului transnistrean.

„Încă de la începutul invaziei brutale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în Moldova am resimțit întreg arsenalul de tentative de destabilizare pe care Rusia l-a declanșat împotriva noastră”, a declarat, la rândul său, pe canalul de telegram #MAEIExplică, Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al ministrului de externe Nicu Popescu.

„Declarațiile Rusiei, fie ele de astăzi sau din ocazii anterioare, se înscriu în șirul acțiunilor ostile pe care Federația Rusă încearcă să le implementeze față de țara noastră de-a lungul ultimilor 30 de ani. Din fericire, în tot acest timp, statele partenere din occident ne-au fost alături, ajutându-ne să depășim cu succes aceste amenințări”, a mai menționat acesta.

„Luând în calcul că ministrul Lavrov a ajuns totuși la reuniunea ministerială OSCE, sperăm că mesajul nostru – clar și tranșant – va fi înțeles și de el: Republica Moldova merge, ireversibil, pe calea europeană iar astăzi, mai mult ca niciodată, insistăm pe retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse din teritoriul nostru” a mai precizat Igor Zaharov.

Share our work
Ankara se repliază geopolitic în relația cu UE și NATO

Ankara se repliază geopolitic în relația cu UE și NATO

Conflictul din Gaza și permanentizarea conflictului din Ucraina readuc treptat Turcia în centrul preocupărilor geopolitice ale blocului comunitar. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, şi comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, au propus celor 27 de state membre ale UE reluarea dialogului la nivel înalt cu Turcia şi ameliorarea cooperării cu această ţară în domenii de interes comun cum ar fi migraţia, energia, comerţul sau acordarea vizelor pentru cetăţenii turci.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Impas proporțional

Turcia este candidată la aderarea la Uniune din 1999, dar negocierile sunt blocate din 2018, reaminteşte agenţia.

În contextul acestui „impas”, cei doi oficiali europeni au sugerat mai multe măsuri. Varhelyi consideră că statele europene ar putea elibera vize cu intrări multiple, pe durate mai lungi cetăţenilor turci, aşa cum solicită de mai mult timp Ankara. De asemenea, ar putea fi „modernizat” acordul de uniune vamală între Turcia şi UE. Comisarul a subliniat că volumul comerţului între cele două părţi a ajuns la circa 200 de miliarde de euro anual, „un record”.

Borrell şi Varhelyi au insistat că reluarea dialogului şi a cooperării trebuie să aibă loc „etapă cu etapă”, în mod „proporţional”, şi trebuie să se poată reveni în orice moment asupra paşilor făcuţi.

În contextul războiului din Ucraina, UE doreşte să discute cu Turcia şi despre cea mai bună modalitate de a împiedica Rusia să ocolească sancţiunile occidentale, au arătat ei. Turcia, membră a NATO, controlează accesul în Marea Neagră şi a refuzat până acum să adopte sancţiuni împotriva Rusiei.

Înainte de a fi aplicate, recomandările trebuie aprobate de statele membre, urmând să ridice alte probleme pentru politica internă din multe state. 

Bomba Gaza

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a salutat armistiţiul în războiul din Gaza şi schimbul de ostatici şi prizonieri între Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, vorbind despre o „oprire temporară a vărsării de sânge” în enclavă.

Turcia, care susţine o soluţie cu două state la acest conflict vechi de decenii, a criticat puternic Israelul pentru atacul său terestru şi aerian asupra Fâşiei Gaza, lansat ca represalii pentru atacul Hamas de la 7 octombrie, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise şi alte 240 luate ostatice.

„Vedem schimburile de ostatici, pauza umanitară ca pe o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte oprirea vărsării de sânge”, a spus Erdogan.

Adresându-se parlamentarilor, Erdogan a criticat atacul de represalii al lui Benjamin Netanyahu, adăugând că premierul israelian va fi amintit ca „măcelarul din Gaza”.

„Declaraţiile guvernului Netanyahu ne reduc speranţele că pauza umanitară poate fi transformată într-o încetare durabilă a focului”, a adăugat Erdogan, fără a da detalii, reiterându-şi opinia că în Gaza ale loc un genocid.

El a spus că va discuta despre situaţia din Gaza în timpul unei vizite în Dubai la sfârşitul acestei săptămâni, adăugând că Ankara va intensifica eforturile diplomatice pentru o încetare completă a focului şi schimburi de ostatici în zilele următoare.

Spre deosebire de majoritatea aliaţilor săi occidentali şi de unele state din Golf, Turcia, membră a NATO, nu consideră Hamas ca fiind grupare teroristă. Turcia găzduieşte unii membri ai mişcării, dar, în acelaşi timp, nu a luat măsuri pentru a reduce legăturile comerciale sau din domeniul energiei cu Israelul. Nicio mare companie turcă nu a luat decizia de a-şi muta afacerile.

Foto: wikipedia
Foto: wikipedia

Manevra suedeză

Turcia ar urma să ratifice aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică ”în câteva săptămâni”, a declarat miercuri ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, citând o declaraţie a omologului său turc, Hakan Fidan.

„Am avut o întâlnire bilaterală cu colegul meu, ministrul de externe (turc)… în care mi-a spus că se aşteaptă ca ratificarea să aibă loc în câteva săptămâni”, le-a declarat Tobias Billstrom jurnaliştilor înainte de o reuniune a miniştrilor de externe ai NATO.

„Ministrul turc de externe (Hakan Fidan) nu a oferit o dată, însă a spus că ‘în câteva săptămâni’. El se aşteaptă ca ratificarea aderării Suediei la NATO să aibă loc în câteva săptămâni”, a declarat Tobias Billstrom.

Suedia, împreună cu Finlanda, au decis să solicite aderarea la NATO, după o lungă perioadă de nealiniere militară, ca răspuns la invazia rusă pe scară largă din Ucraina din februarie 2022, aminteşte dpa.

În octombrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a semnalat disponibilitatea de a pune capăt opoziţiei faţă de acceptarea Suediei în rândurile aliaţilor, dar parlamentul de la Ankara încă nu a ratificat aderarea Stockholmului. În timp ce Helsinki s-a alăturat oficial alianţei militare în aprilie, Stockholm încă aşteaptă să devină membru oficial – în ciuda îndeplinirii cerinţelor Ankarei, după cum a subliniat Stoltenberg.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat, la rândul său, un apel către Turcia pentru a ratifica aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică ”cât mai curând posibil”.

”Suedia şi-a ţinut promisiunile şi acum a venit timpul ca Turcia să finalizeze procesul de aderare” a ţării nordice, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă la Bruxelles, în ajunul reuniunii miniştrilor de externe din ţările aliate.

Jocuri de culise

Comisia de afaceri externe a parlamentului turc a decis la jumătatea acestei luni să aibă discuţii suplimentare asupra proiectului de lege privind aprobarea aderării Suediei la NATO, după o dezbatere de câteva ore, amânând un proces aflat deja în aşteptare de 18 luni.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a înaintat proiectul de lege parlamentului spre ratificare în urmă cu o lună, într-o decizie salutată de NATO şi Stockholm. Proiectul trebuie să fie aprobat de comisia parlamentară pentru afaceri externe înainte de votul în plenul parlamentului, după care preşedintele Erdogan urmează să promulge legea.

La câteva luni după începerea agresiunii ruse în Ucraina în februarie 2022, Suedia şi Finlanda au prezentat cereri oficiale de aderare la NATO.

Aderarea Finlandei s-a produs în aprilie, dar candidatura Suediei a fost blocată de Turcia şi Ungaria. Majoritatea statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice au ratificat rapid protocolul de aderare a Suediei, însă Ankara a invocat temeri legate mai ales de cooperarea în domeniul securităţii.

După presiuni care au durat mai multe luni, Erdogan afirmase, după summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, că în luna octombrie va înainta parlamentului turc, la reluarea activităţii acestuia după vacanţa de vară, dosarul ratificării aderării Suediei la NATO. 

Capcana Eurofighter

Turcia a început discuţii cu state europene în vederea achiziţiei a 40 de avioane Eurofighter Typhoon, după ce a constatat că solicitarea sa de a cumpăra avioane F-16 din SUA ar putea să nu se concretizeze, a indicat recent o sursă din Ministerul turc al Apărării.

Ministrul turc al apărării, Yasar Guler, a afirmat săptămâna trecută că ţara sa poartă discuţii cu Marea Britanie şi Spania pentru a cumpăra avioane Eurofighter Typhoon, deşi Germania are obiecţii.

Guler avea această chestiune pe agenda convorbirilor sale de la Ankara cu omologul său britanic Grant Shapps, a menţionat sursa citată, adăugând că Turcia doreşte să cumpere versiunea cea mai nouă şi cea mai avansată de Eurofighter.

Turcia, ţară membră a NATO, a cerut în octombrie SUA să autorizeze achiziţia a 40 de avioane F-16 de la Lockheed Martin şi 79 de kituri pentru modernizarea avioanelor sale de luptă. Administraţia preşedintelui Joe Biden susţine tranzacţia, în valoare de 20 de miliarde de dolari, dar aceasta întâmpină opoziţie în Congres, pe fondul întârzierii de către Turcia a extinderii NATO şi al bilanţului său în privinţa drepturilor omului.

„Forţele aeriene turce au nevoie de aeronave noi. Prima noastră alegere este F-16. Dar având în vedere posibilitatea de a nu primi un răspuns pozitiv în acest proces prelungit, avioanele Eurofighter Typhoon sunt cele mai potrivite alternative la F-16”, a spus sursa citată. „(Oficialii din) Marea Britanie afirmă că ar putea contribui la a convinge Germania să renunţe la obiecţii”, a mai adăugat aceasta.

Eurofighter Typhoon sunt construite de un consorţiu la care participă Germania, Marea Britanie, Italia şi Spania, reprezentate de Airbus, BAE Systems şi Leonardo

Mavi Vatan-Patria Albastră

Dorința Turciei de a achiziționa avioane performante se datorează și dorinței de a implementa „Patria Albastră” ori Mavi Vatan în limba turcă. Aceasta este o doctrină geopolitică, militară și juridică care ghidează activismul turc în zonele maritime, mai ales în Estul Mediteranei, având potențial de aplicabilitate și în Marea Neagră, în condițiile descoperirii de noi resurse energetice. Prin aplicarea doctrinei Mavi Vatan, Ankara poate încerca revendicarea unui vast domeniu maritim, inclusiv în bazinul pontiv, în funcție de evoluțiile geopolitice.
Dezvoltată de înalți oficiali militari din diferite categorii de forțe militare turcești, dar și de responsabili din cadrul serviciilor de informații de la Ankara, doctrina „Patria Albastră” este bine primită de elitele militare, politice, economice și intelectuale ale Turciei.
Inițiatorii doctrinei, conștienți de importanța strategică a mărilor pentru Turcia, subliniază că succesul acestei doctrine depinde și de capacitatea Turciei de a-și moderniza forțele navale, efort care va necesita menținerea unor parteneriate internaționale puternice, mai ales ca parte a NATO.
Chiar dacă vine în contradicție cu viziunea tradițională a mediilor islamiste și conservatoare, care susțin în mod tradițional politica promovată de președintele Recep Tayyip Erdoğan, administrația acestuia a adoptat-o rapid. Acest lucru i-a oferit posibilitatea de consolidare a alianțelor cu mișcările naționaliste din societatea turcă și lumea panturcică, Marea Neagră fiind un potențial câmp de testare în viitor.
Având în vedere că Mavi Vatan ghidează strategia de apărare a suveranității pe mare a Turciei, inclusiv controlul platoului continental al Turciei și al zonei economice exclusive, ne putem aștepta la aplicarea ei și în cursa pontică pentru resurse energetice.

Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev

Sultanatul gazelor

Nevoile energetice ale statelor membre UE oferă o șansă nesperată Turciei de a juca rolul de hub energetic, profitând de relațiile cu unele state exportatoare de gaz, dar și de poziția sa geografică favorabilă.

Alianța strategică dintre Ankara și Baku, dar și relațiile privilegiate pe care Turcia le are cu state precum Turkmenistan, oferă acesteia posibilitatea de a implementa proiecte energetice pe termen lung. Recent, oficiali din industria de extracție turcă declarau că eforturile pentru a aduce pe piață cât mai curând rezervele de gaze naturale din Marea Neagră ale Turciei continuă fără întreruperi.
În decembrie 2022, președintele Erdoğan anunța descoperirea de rezerve suplimentare de 58 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în blocul Çaycuma 1 din Marea Neagră, la o adâncime care permite exploatarea comercială pentru piața internă turcă. El a declarat că rezervele de gaze naturale ale Turciei din bazinul Mării Negre au o valoare de piață de cel puțin 1.000 de miliarde de dolari, lăsând să se înțeleagă că această valoare poate crește semnificativ în cazul confirmării unor noi zăcăminte.
Ankara are planuri ambițioase, având un număr de nave de cercetare seismică și nave de foraj care lucrează în bazinul Mării Negre, accelerând procesul de descoperire al gazelor naturale. Administrația Erdogan a prioritizat acest sector, oficialii turci sperând că producția din Sakarya va crește treptat, atingând un nivel de 40 de milioane de metri cubi pe zi până în 2027-28.
Demersurile părții turce obligă partea română să accelereze dezvoltarea propriilor proiecte, mai ales în zona Neptun Deep, existând posibilitatea unei rivalități neoficiale dintre București și Ankara. Turcia ar putea deveni totuși una dintre statele consumatoare de gaz pontic românesc, având în vedere că Turcia este extrem de dependentă de importurile din străinătate. Conform datelor mass-media din Ankara, producția internă turcă acoperă doar 10% din consumul de țiței și sub 1% în cazul gazelor naturale.

Share our work