INVESTIGAȚIE// Vlad al Arabiei: averea, interesele și conexiunile din Orientul Mijlociu

INVESTIGAȚIE// Vlad al Arabiei: averea, interesele și conexiunile din Orientul Mijlociu

Liderul PD, Vlad Plahotniuc (mijloc dreapta) face un selfie cu membri Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM)

  • Liderul Partidului Democrat din Republica Moldova, Vlad Plahotniuc, a declarat pentru primă oară o serie de afaceri și interese în Orientul Mijlociu.

  • Republica Moldova și-a intensificat în ultimii ani relațiile cu țările din regiune. Unul dintre intermediari este patronul Trans-Oil, Vaja Jhashi, care a consiliat mai multe structuri guvernamentale în Orientul Mijlociu.

  • Emiratele Arabe Unite au fost o destinație pentru bani scurși din afacerea „Laundromatul rusesc”, precum și din „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc.

Liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, candidează la alegerile parlamentare din 24 februarie curent în Circumscripția uninominală nr. 17, Nisporeni. Conform declarației sale de avere și interese personale pentru 2018, președintele Partidului Democrat a arătat, pentru prima dată, că a avut venituri din Orientul Mijlociu și că deține firme la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, un paradis fiscal, se arată într-o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova.

Vlad Plahotniuc a precizat în declarația de avere și interese personale că este singurul proprietar al firmelor Vangurad International LTD din Emiratele Arabe Unite și Vangurad International Group LTD de pe Insulele Samoa. Numai că el ortografiază diferit, în același document, cele două firme – Vanguard International Ltd și Vangurad International Ltd. Aceste companii sunt firme de investiții pe care le-ar fi cumpărat cu 100.000 de dolari americani. Am solicitat o explicație de la președintele PDM, dar, până la data publicării investigației, nu am primit niciun răspuns.

Indicând aceste companii, președintele democrat a menționat că a obținut de la Vangurad International LTD dividende în valoare de 4.550.200 de euro, 11.597.400 de lei moldovenești și 347.500 de dolari americani.

Trebuie menționat că Emiratele Arabe Unite fac parte din țările prin care au circulat în 2011–2014 sume ce se ridică la 434 de milioane de dolari americani din așa-numita afacere „Laundromatul rusesc”. Este vorba de o schemă financiară criminală prin care au fost scoși din Rusia 20 de miliarde de dolari obținuți în urma unor contracte cu statul.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite au fost una dintre destinațiile banilor scurși în urma furtului miliardului, conform raportului II al companiei Kroll.

Afacerile Trans-Oil în zona Orientului Mijlociu

Emiratele Arabe Unite nu au fost pentru Moldova un partener economic important de la apariția acesteia pe harta politică a lumii. Cele două state au stabilit relaţii diplomatice la 21 decembrie 1995. De atunci și până în 2017, cu excepția unei tentative în 2008, Moldova nu a reușit să crească valoarea schimburilor comerciale cu Emiratele Arabe Unite. Cu toate astea, în 2017, a reapărut subit interesul autorităților moldovenești pentru această regiune.

De data asta, unul dintre liantele pentru interesele economice este grupul de companii Trans-Oil, controlat de Vaja Jhashi, om de afaceri cu triplă cetățenie – rusă, americană și moldovenească. Grupul de companii Trans-Oil a ajuns să dețină astăzi monopol asupra exportului de cereale din Republica Moldova. Cel care i-a acordat în 2005 cetățenia Republicii Moldova lui Jhashi Vaja Enricovich a fost nimeni altul decât președintele Vladimir Voronin.

Enricovich l-a însoțit, în 29–30 ianuarie 2018, pe premierul Pavel Filip într-o vizită în Emiratele Arabe Unite. Fiind întrebat despre motivul pentru care s-a aflat în delegația sa președintele Trans-Oil, premierul Pavel Filip a spus că acesta cunoaște foarte bine Orientul Mijlociu.

„L-am selectat și l-am rugat să meargă în această vizită în Emiratele Arabe pentru că este singurul om pe care îl cunosc din R. Moldova. Vorbește fluent araba și este specialist în acest domeniu”, a explicat premierul Pavel Filip relația sa cu Jhashi.

De partea cealaltă, solicitat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, Jhashi a declarat că nu deține nicio funcție oficială în Guvernul Republicii Moldova.

„Nu am nicio funcție oficială în Guvernul Republicii Moldova, nici de consiliere și nici de consultanță. S-a întâmplat acest lucru (conlucrarea cu premierul Filip – n.r.) datorită expertizei pe care o am pe Orientul Mijlociu și pentru că vorbesc fluent araba”, a precizat omul de afaceri, solicitând ca declarațiile sale să nu fie asociate politic.

Totodată, Jhashi a mai spus că și-a împărtășit uneori opinia despre anumite aspecte legate de economia Orientului Mijlociu și despre unele problemele tradiționale specifice regiunii unor diverse agenții guvernamentale, dar strict ca părere particulară a unui expert. De asemenea, la circa două săptămâni de la solicitarea oficială, Guvernul ne-a confirmat că Vaja Jhashi nu e oficial consilier guvernamental și că vizita pe care a întreprins-o alături de premierul Pavel Filip a fost una „în capacitate privată, ca persoană care activează în sectorului privat”.

30 ianuarie 2018, Abu Dhabi. Prim-ministrul Pavel Filip a avut o întrevedere cu prințul moștenitor al Abu Dhabi, Alteța Sa
Șeicul Mohammed bin Zayed, vicecomandant suprem al Forțelor Armate ale Emiratelor Arabe Unite. Premierul Filip
este însoțit în această vizită de Vaja Jhashi, președinte al grupului de companii Trans-Oil (al doilea din stânga). 
Foto: moldpres.md

Afacerile Trans-Oil în Orientul Mijlociu

Președintele grupului de companii Trans-Oil a declarat în octombrie 2017 pentru portalul infomarket.md că a semnat un contract, în valoare de 25 de milioane de dolari americani, cu Ministerul Apărării din Irak pentru livrări de ulei de floarea-soarelui.

În afară de aceasta, Grupul de companii Trans-Oil a exportat în 2017–2018 în Orientul Mijlociu produse în valoare de peste 34.500.000 de dolari. Cel mai mare importator de produse Trans-Oil a fost Ministerul Comerțului al Republicii Irak – 31.314.705 de dolari, după care urmează compania Babylon Overseas (FZE) – 2.996.216 dolari, și firma Taj al Sultan Refilling LLC – aproape 220.000 de dolari.

Babylon Overseas (FZE) a fost deschisă în 2016 în Sharjah din Emiratele Arabe Unite de către Ghenadie Ostrovețchi, soțul Stelei Ostrovețchi, directoarea SA „Floarea Soarelui” din Bălți. În martie 2017, Ghenadie Ostrovețchi a fost înlocuit în fruntea Babylon Overseas de un anume Muahammad Imran Abbasi.

Totodată, Babylon Overseas este compania care deține o parte din afacerea unui fost mare jucător din domeniul agriculturii din România, Adrian Porumboiu. La finele lui 2015, afacerea a fost preluată de către Vaja Jhashi printr-o schemă alambicată. Actualmente, tranzacția face obiectul unui litigiu care se judecă de către instanțele din România.

Vaja Jhashi și Stela Ostrovețchi. Agro-Logistics Forum „Dnieper-Danube-Black Sea”, 18–19 octombrie 2017, Chișinău, Moldova

Filiera arabă

Legăturile dintre Vaja Jhashi și Vladimir Plahotniuc s-au developat pe parcursul ultimilor ani. Vaja Jhashi este membru al Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova al cărui președinte este Vlad Plahotniuc. Interesele celor doi s-au intersectat și în cadrul Victoria Bank. Enricovich a deținut în decembrie 2011 funcția de prim-vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al acestei bănci.

30 ianuarie 2018, Abu Dhabi. Prim-ministrul Pavel Filip a avut o întrevedere cu prințul moștenitor al Abu Dhabi, Alteța Sa Șeicul Mohammed bin Zayed, vicecomandant suprem al Forțelor Armate ale Emiratelor Arabe Unite. Premierul Filip este însoțit în această vizită de Vaja Jhashi, președinte al grupului de companii Trans-Oil (al doilea din stânga).

Cu toate astea, președintele Trans-Oil a declarat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice că nu a avut niciodată afaceri sau relații comerciale cu Plahotniuc, „nici în trecut și nici prezent”. „Sincer, nici măcar nu am știut că a avut interese în companii din Emiratele Arabe Unite. Prin urmare, evident, nu are nicio legătură cu mine”, a insistat el.

În ce privește interesele sale și funcțiile deținute la Victoria Bank și Asociația Oamenilor de Afacerilor din Moldova, Jhashi a menționat: „Fiind parte a Consiliului de Administrație al Victoria Bank, împreună cu alți șase membri, nu sunt partener de afaceri / acționar cu Vlad Plahotniuc. După cum știți, Consiliul de administrație are funcție de supraveghere”.

„Este adevărat că suntem amândoi membri ai Consiliului Asociației Oamenilor de Afaceri, însă aceasta este o entitate non-profit și non-comercială. În lumea mea, a comerțului, acest lucru desigur că nu cade sub incidența afacerilor comune sau a parteneriatului”, a subliniat el.

De alftel, Trans-Oil International a finanțat Consiliul Atlantic, un think tank american, care i-a invitat pe Vlad Plahotniuc (2016) și pe Andrian Candu (2018) peste Ocean la mai multe evenimente dedicate relațiilor internaționale. Mai mult, Trans-Oil a finanțat cercetări ale acestui centru analitic despre Republica Moldova.

În afară de relațiile cu Plahotniuc, Jhashi este la fel de bine conectat la anturajul lui Igor Dodon. Vicepreședinte al Grupului Trans-Oil este Mihail Caraseni, consilier al președintelui Dodon în probleme economice. Mihail Caraseni are un frate în Partidul Democrat, Demian Caraseni.

Vaja Jhashi a obținut cetăţenia Republicii Moldova la 29 decembrie 2005,
în urma unui decret semnat de Vladimir Voronin

Oficializarea noilor relații

Imediat după vizita lui Filip în Emiratele Arabe Unite, Republica Moldova a inaugurat, la 10 mai 2018, o ambasadă la Abu Dhabi, într-o clădire de lux. Ambasador al Republicii Moldova în capitala Emiratelor Arabe Unite a fost numit Victor Haruța, fiul fostului șef al Întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” din Chișinău, Eliferii Haruța.

La evenimentul de inaugurare a noii reprezentanțe diplomatice au fost prezenți ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, și cel al Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Ulianovschi nu este străin nici el de zona Orientului Mijlociu. Acesta a fost șef al Direcției America, Asia, Orientul Mijlociu și Africa la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene între 2011 și 2013 și Însărcinat cu Afaceri Economice în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Statul Qatar între 2013 și 2014.

Tudor Ulianovschi a ajuns ambasador în Elveția (2016–2018) pentru ca mai apoi, din 2018 și până în prezent, să ocupe fotoliul de șef al diplomației moldovenești la doar 35 de ani.

Cetățenia Republicii Moldova pe bani mulți din Emirate

După inaugurarea Ambasadei Republicii Moldova la Abu Dhabi, la 11 iulie 2018, Ministerul Economiei și Infrastructurii condus de Chiril Gaburici a anunțat semnarea unui contract de prestare a serviciilor publice de elaborare, implementare și promovare internațională a Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție cu consorțiul MIC Holding LLC și Henley&Partners Government Services Ltd.

Chiar în aceeași zi, 11 iulie 2018, jurnaliștii portalului maltez St. Lucia News au scris că MIC Holding LLC este acronimul pentru Moldovan Investment Company (MIC), companie cu sediul în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Serviciului de Informații și Securitate nu i s-a permis să verifice persoanele în prealabil. Astfel că oricine, indiferent de antecedente penale, dar cu bani în buzunar, poate să-și cumpere cetățenia R. Moldova și apoi să-și „albească” sumele de „bani negri” pe care le deține contra unei taxe de 3% către statul R. Moldova.

Între 2013 și 2014, Tudor Ulianovschi a fost însărcinat cu Afaceri Economice în cadrul
Ambasadei Republicii Moldova în Statul Qatar

Astfel, la scurt timp, în plina vară și în ultimele zile ale sesiunii parlamentare de dinainte de vacanță, Parlamentul a adoptat pe 26 iulie 2018 controversata reformă fiscală care conținea prevederi legate de amnistierea fiscală.

Acest pachet de legi ce ar fi trebuit să stimuleze economia a legiferat în subsidiar și dobândirea cetățeniei R. Moldova în condiții dubioase. Au fost create 5.000 de cetățenii ce pot fi acordate contra sumei de 100.000 de euro în Fondul de dezvoltare durabilă sau cel puțin 250.000 de euro de euro într-un domeniu strategic de activitate.

Această combinație a fost taxată imediat de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Ambasadele UE și SUA la Chișinău, FMI și alte instituții au avut reacții virulente la hotărârile adoptate de Parlamentul Republicii Moldova.

În ciuda reacțiilor negative venite din partea partenerilor și donatorilor occidentali ai R. Moldova, Guvernul R. Moldova a continuat să promoveze dobândirea cetățeniei Republicii Moldova în Orientul Mijlociu, mai precis Emiratele Arabe Unite.

Ulterior, pe 5 noiembrie, o delegație a R. Moldova lansa la nivel internațional „Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție” în cadrul Conferinței Globale a Reședinței și Cetățeniei. Evenimentul s-a desfășurat în Dubai, Emiratele Arabe Unite.

Liderul PD, Vlad Plahotniuc (mijloc dreapta) face un selfie cu membri Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM)

Share our work
„Babilonul” moldovenesc din afacerea lui Porumboiu

„Babilonul” moldovenesc din afacerea lui Porumboiu

Șeful Trans-Oil, Vaja Jhashi (stânga), alături de directoarea Floarea Soarelui Bălți, Stela Ostrovețchi (centru)

Un cetățean moldovean a înființat, într-un paradis fiscal opac din Orientul Mijlociu, o firmă care controlează astăzi imperiul clădit de milionarul român Adrian Porumboiu. Totul este legat ombilical de cel mai mare exportator de cereale din Republica Moldova – Grupul de companii Trans-Oil. Victimele afacerii sunt țăranii din estul României.

O femeie bolnavă de demență a prelungit, în urmă cu trei ani, un contract de arendă cu una dintre firmele controlate de milionarul Adrian Porumboiu. Elena Grădinaru (atunci în vârstă de 79 de ani) locuia în comuna Zăpodeni din județul Vaslui. Fiica acesteia, Vica, nu știe cum a semnat mama ei contractul. „Nu avea cum, pentru că era în afara oricărei puteri să facă așa ceva”, a spus femeia.

La începutul lui 2014, Elena Grădinaru a fost internată timp de aproape o lună la Secția de psihiatrie-acuți a Spitalului de Urgență din Vaslui. La externare, a fost diagnosticată cu demență Alzheimer, halucinoză, pneumonie. După prelungirea contractului, firma urma să îi lucreze cele patru hectare timp de zece ani, până în 2024, iar ea să primească 20% din recoltă. Contractul a fost semnat în data de 30 mai 2014, deși bătrâna murise de o lună.

Fiica bătrânei nu a reclamat nicăieri posibilul fals, dar a depus în fiecare an eforturi să ia partea de recoltă ce i se cuvine. „Anul agricol se termina în octombrie, însă eu primeam cerealele în iunie, iulie, august anul următor. Și asta cu multe insistențe, cu drumuri făcute la Vaslui, încât jumătate din arendă o plăteam pe drumuri”, a relatat ea.

Comcereal SA era atunci parte din grupul de companii Racova deținut, la acel moment, de milionarul Adrian Porumboiu. Acesta admite posibilele falsuri.

Adrian Porumboiu, fost arbitru român de fotbal, și-a crescut afacerea agricolă în urma unor privatizări. A ajuns să gestioneze zeci de mii de hectare de teren agricol în regiunea Moldovei. Doar că, în 2014, firmele din portofoliul lui au ajuns la datorii de peste un miliard de lei și de aici a început declinul.

VICTIME ȘI ARME

Pe fondul datoriilor, Porumboiu și-a vândut majoritatea acțiunilor pe care le deținea în firmele din grupul Racova unei companii elvețiene controlată de rusul Vazha Dzhashi. Primul pas al înțelegerii a fost făcut la sfârșitul lui 2014, dar tranzacția s-a încheiat în anul următor.

Contractele de arendă semnate de țăranii din Vaslui cu firmele lui Porumboiu au rămas în picioare și după ce el a ieșit din schemă. Doar că noii proprietari ai afacerii au amânat plata arendei către oameni.

Asta s-a întâmplat și în cazul lui Constantin Popa (68 de ani) din Zăpodeni. El spune că nu primea produsele agricole la timp, iar când le primea erau de proastă calitate. „Am luat [pentru 2016] niște grăunțe verzi și umflate (…) Nu am putut să fac nimic cu ele, le-am aruncat”, a spus Popa.

La 40 de kilometri distanță de Zăpodeni, situația e mai gravă. Doru Agafiței, primar al comunei Miclești, a spus că oamenii nu și-au mai primit arenda de ani buni și s-au revoltat, iar reprezentanții firmei „au venit cu bodyguarzi, cu scandal, cu puști înarmați. Și știți cum sunt oamenii la țară, majoritatea în vârstă, mai timizi, mai supuși. (…) În plus, multe din contracte sunt semnate de morți”, a subliniat primarul, sugerând că sunt semnate în fals. „Au dat ei (șefii Comcereal – n.r.) cu stânga!”, a declarat Agafiței.

Directorul Comcereal, Valeriu Cojocaru, vede altfel situația. El spune că nemulțumirile oamenilor sunt „o prostie” răspândită de presa locală. „Eu am luat Comcerealul în 2016, dar contractele au fost prelungite în 2014. Se pune întrebarea: Cine le-a falsificat?! Eu le-am falsificat?!”, s-a întrebat el retoric. (17:51-18:19)

Suparăți că nu-și primesc arenda, unii țărani au încheiat contracte cu alți arendaşi. S-au trezit dați în judecată de Comcereal. Firma nu vrea să audă de o astfel de variantă și a trimis notificări către primăriile din județ ca nu cumva să se încumete să facă alte contracte.

Unii primari din Vaslui spun că actualii șefi de la Comcereal țin cu dinții de contractele de arendă pentru că vor bani de la statul român. „E bătaie de joc și în modul în care au lucrat terenurile. Anul trecut le-au rămas pe deal 60 de hectare de porumb. E clar, ei fac asta numai pentru APIA (Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură)”, ne-a declarat Ciprian Robert Tamaș, primarul comunei Șuletea.

Potrivit datelor APIA, firmele au încasat subvenții de la statul român de aproape 80 de milioane de lei între 2014–2017, după ce le-a vândut Porumboiu.

Mai mult, Tamaş ne-a spus că ar fi fost amenințat direct, chiar în biroul său. I s-ar fi spus: „Am văzut pe Facebook că aveți o familie frumoasă, eu cred că ar trebui să aveți grijă de familia dvs.”.

OMUL DE AFACERI RUS

Confruntat cu găuri financiare mari, milionarul Porumboiu s-a mai trezit cu o problemă care i-a pus capac. APIA a dat, în martie 2015, o sancțiune firmelor lui Porumboiu pentru o serie de nereguli depistate la un control al Curții Europene de Conturi la fermele sale de animale.

Sunt 12 milioane de lei aferenți anilor 2012 și 2013 (…) Această sumă este în proces la Înalta Curte de Justiție. Nu este încă definitivă”, a precizat Adrian Pintea, directorul general al APIA.

Ca să iasă la liman, Porumboiu a semnat în august 2015 un memorandum prin care  vindea pachetul majoritar de acțiuni ale firmelor din grupul Racova către Delta Commodity and Financial Services (DCFS) S.A, o societate anonimă cu sediul la Geneva.

Delta Commodity and Financial Services (DCFS) este o societate anonimă deschisă în 2008 la Geneva, cu scopul de a administra grupul de firme Trans-Oil, cea mai mare afacere cu cereale din Republica Moldova.

Conform documentului, Delta Commodity devine acționarul majoritar al firmelor care dețineau fabrica de ulei și silozurile, dar și terenuri arendate de circa 40.000 de hectare, iar Porumboiu – cu ferme, mori, fabrici de pâine şi o vinărie.

Delta Commodity şi-a asumat obligaţia să plătească, în circa patru luni, cel puţin 75% din datoriile înregistrate de firmele lui Porumboiu, dar în primul rând cele ale firmelor cu care rămânea omul de afaceri român în urma tranzacției. Documentul de vânzare-cumpărare nu indică însă suma datoriilor. Porumboiu spune altceva: „A fost un contract clar. Primul lucru esențial era să fie plătite toate datoriile grupului de firme după care să se facă un transfer de business”.

Porumboiu mai avea însă o obligație. Trebuia să facă toate demersurile necesare ca să câștige procesul cu APIA și să recupereze subvențiile pe care instituția spunea că firma Comcereal le-a încasat fără temei legal. Dacă nu reușea să câștige litigiul cu statul, Porumboiu urma să plătească lui Delta Commodity subvențiile și cheltuielile de judecată.

Adrian Porumboiu spune că reprezentații Delta Commodity nu și-au respectat obligațiile din contract și i-a dat în judecată în 2016: „Eu mi-am respectat cu strictețe tot din contract, ei nu au făcut absolut nimic, nici măcar 5%”, susţine el.

Omul de afaceri recunoaşte că a făcut un contract prost: „Ideea mea a fost să pot vând o parte din afacere în condiții avantajoase, în primul rând, să nu am niciun fel de datorie”, a spus el, adăugând că acum a ajuns să fie executat de creditori în nume personal.

Delta Commodity l-a avut ca garant în tranzacție pe Vazha Dzhashi (51 de ani), deținător al mai multor cetățenii: rusă, americană și moldovenească, care mai apare în acte cu numele de Vaja Jhashi.

După tranzacție, Dzhashi a făcut o altă inginerie financiară. Printr-o firmă înregistrată în Luxemburg – Trans-Oil Enterprise Holding – a cumpărat o parte din datoriile înregistrate de firmele lui Porumboiu. Ca să facă asta, firma luxemburgheză a luat mai multe împrumuturi de milioane de euro. Banii au venit de la firme înregistrate în paradisuri fiscale.

De exemplu, în octombrie 2015, Trans-Oil Enterprise Holding a primit, cu titlu de împrumut, suma de 30 de milioane de dolari de la Palanca Limited – un offshore înregistrat  Insulele Virgine Britanice. Din acești bani a cumpărat de la Banca Comercială Română (BCR) o creanță de aproximativ 45 de milioane de dolari cu suma de 25.000.000 de dolari.

MOLDOVEANUL DIN SHARJAH

La un an distanță, Delta Commodity a vândut aproape tot către o firmă înregistrată în Emiratele Arabe – Babylon Overseas. Compania a fost fondată cu aproape patru luni înainte de tranzacție în regiunea Sharjah (Emiratele Arabe Unite) – un paradis fiscal opac. Fondatorul companiei este moldoveanul Ghenadie Ostrovețchi, care are dublă legătură cu grupul Trans-Oil din Republica Moldova.

A fost asociat în fabrica de ulei „Floarea Soarelui” din Bălți, iar soția lui, Stela Ostrovețchi, este directoarea acestei întreprinderi care face parte din grupul Trans-Oil.

În martie 2017, Ghenadie Ostrovețchi a fost înlocuit de un anume Muahammad Imran Abbasi. Ostrovețchi a refuzat să facă orice declarație pe marginea tranzacției.

Potrivit lui Valeriu Cojocaru, director Comcereal SA, Abbasi ar fi un partener de afaceri de-al lui Vazha Dzhashi, de la care ar fi luat bani cu împrumut. „În momentul în care de la persoana X [Muahammad Imran Abbasi – n.r.] s-a luat niște bani, acesteia i-au fost garantate acțiunile. Și el a devenit în locul lui Ostrovețchi acționar majoritar [la Babylon Overseas]”, ne-a explicat Cojocaru cum a ajuns Abbasi beneficiarul afacerii.

Întrebat de tranzacțiile care implică firmele lui Porumboiu, Vazha Dzhashi ne-a transmis că ne va răspunde la întrebările expediate pe e-mail. Însă, până la publicarea acestui text, nu am primit niciun răspuns. Print Screen e-mail.

Mădălin Necșuțu, Ilie Gulca

A contribuit: Ana Poenariu

Sursa: EvZ Moldova
 

Share our work
Piața cerealelor din R. Moldova, sub monopol rusesc

Piața cerealelor din R. Moldova, sub monopol rusesc

vagon Trans-OilRecolta de grâu din acest an este una destul de mare, în medie 3,47 tone la hectar, însă micii producători nu vor avea de câştigat, deoarece sunt obligaţi să-şi vândă cerealele la preţuri derizorii. Singurul beneficiar este Grupul de Companii Trans-Oil, un holding format din offshore-uri înregistrate în Elveția şi Cipru și societăți pe acțiuni sau SRL-uri din R. Moldova, Ucraina și România, care îl are în centru pe cetățeanul rus Vazha Dzashi, născut în Georgia (URSS), deținător de paşaport american şi membru al Consiliului de Administrare al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri a lui Vlad Plahotniuc. Fermierii ameninţă cu proteste de ani buni, iar autorităţile dau din umeri şi refuză să recunoască poziţia de monopol al Trans-Oil.

Trans-Oil, o firmă rusească, a ajuns să dețină monopolul absolut al exportului de cereale, pe orizontală și pe verticală, de la stocare, la transport intern pe cale ferată și apoi la exportul pe cale maritimă prin Portul Giurgiuleşti. Trebuie menţionat că acest obiectiv, inclusiv infrastructura, a fost construit pe bani publici ca, în cele din urmă, statul să controleze doar 10% din el, afacere făcută în timpul lui Vladimir Voronin.

[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=AYUzWrhzods[/youtube]Micii producători acuză că ar fi furați și la cântar sau la cantitatea care este judecată tendențios după gradul de umiditate pe care l-ar avea marfa. Ei reclamă că producția le este cumpărată la un preț derizoriu, iar ceilalți traderi acuză Trans-Oil de forțare a vânzării mărfurilor lor către aceeași companie monopolistă.

Trans-Oil fără „machiaj”

schemaVISTransoil

Grupul de companii Trans-Oil este format din off-shore-uri înregistrate în Elveția şi Cipru, care au cumpărat societăți pe acțiuni sau SRL-uri în R. Moldova, Ucraina și România. Conform Registrului de Stat al persoanelor juridice, societatea respectivă a fost deschisă în R. Moldova, în 1997, ca Filială a Firmei Americane „Trans Oil” LTD., administrată de Maria Corobanenco. În 2005, potrivit aceluiaşi registru, au fost înregistrate modificările operate în documentele de constituire ale întreprinderii privind schimbarea componenţei asociaţilor cu redistribuirea părţilor sociale în capitalul social după cum urmează: Dzhashi Vazha, Rusia – 100%! În 2006, Dzhashi a cedat dreptul de proprietate asupra holdingului unei societăți anonime, Visions Holding S.A., înregistrată la 18 octombrie 2004 la Geneva. Directoarea firmei este Evghenia Ursu, cetăţeană a Federaţiei Ruse, persoană apropiată lui Dzhashi, iar preşedintele consiliului de administraţie este un anume Gregorio Fazzone. Numele acestora apar în calitate de fondatori și administratori ai mai multor offshore-uri asociate grupului de companii Trans-Oil.

Filiera cecenă

VajaArbiSaidSocietatea Visions Holding S.A. este fondatoare şi proprietară a unei serii de întreprinderi în R. Moldova. Este vorba în principal de societăţi care au în proprietate silozuri: ÎM Moldogranum, ÎCS Kelley Grains, S.A. Elevator Kelley Grains, S.A. Elevatorul Iargara. Un alt offshore important asociat companiei Trans-Oil este Trezeme Limited, fondator şi cofondator al unei alte serii de firme care deţin în proprietate silozuri: ÎCS AnenGrain-Group SRL, ÎCS Flograin SRL, SRL Agrofloris-Nord, ÎCS UleiNord SRL, ÎCS Unco-Cereale SRL şi ÎCS Transbulk Logistics SRL, ultimul fiind și proprietarul terminalului cerealier din portul Giurgiuleşti, administrat de cecenul Azamat Misirbiev.

Arbi Misirbiev (stânga) este fondator al companiei Trans-Oil Investments LLC. Este vorba de o familie de ceceni originară din Groznîi. Pentru extinderea afacerilor sale în România, Dzhashi (centru) a folosit o altă societate anonimă, Delta Commodity&Financial Services SA, condusă de acelaşi Gregorio Fazzone și o anume Olivia Ludwika Chenaud.

Primele au fost silozurile

Povestea achizițiilor de silozuri a început în 1996, când investitorul american James Kelly de la Trans Oil Ltd a venit să facă afaceri în regiunea Mării Negre. Lângă el l-a avut pe Vazha Dzhashi, care deținea pe atunci funcția de vicepreședinte al companiei. Primul siloz cumpărat de Trans-Oil a fost cel de la Căușeni, de altminteri, cel mai mare din R. Moldova, cu o capacitate de stocare de 100.000 de tone. Prețul și condițiile de privatizare nu au fost făcute publice. În schimb, Curtea de Conturi a publicat un raport, în 2002, în care se menționa că noul cumpărător a fost dispus chiar să achite și pierderi cauzate de lipsa a 5.000 de tone de grâu în valoare de 13,7 milioane de lei, precum și alte credite și datorii de peste 7 milioane de lei.

„În total, cumpărătorul, pe lângă obligaţiile asumate, a fost nevoit să achite cheltuieli suplimentare de circa 22 de milioane de lei”, se precizează în raportul Curții de Conturi. Compania nu și-a mai onorat obligațiile. Aceeași instituție constata într-un raport de audit din 2 iulie 2010 că obligațiile post-privatizare nu au fost îndeplinite întocmai nici la „Elevatorul Iargara” S.A. cumpărat de către Kelley Grains Corporation SRL (din grupul Trans-Oil) contra sumei de 4,2 milioane de lei, care se angajase să facă investiții de 18,1 milioane de lei.

În concluzia raportului, Curtea de Conturi nota: „Obiectivele și direcțiile investiționale prevăzute în programul investițional, incluse în contractul de vânzare-cumpărare a patrimoniului public, nu au fost realizate pe deplin și în termenele stabilite, care au fost prelungite prin acorduri adiționale, cu modificare, în unele cazuri, și a direcțiilor de investire”.

Grupul Trans-Oil deține 16 silozuri pe teritoriul R. Moldova cu o capacitate de circa 500.000 de tone (din cele 44 de silozuri existente) și încă unul în Portul Reni, Ucraina, precum și cele achiziționate recent în România din cadrul fostului grup Racova, deținut anterior de către Adrian Porumboiu.

Schemă cu iz imobiliar

Odată cu preluarea lor, majoritatea silozurilor administrate de grupul Trans-Oil au intrat într-un proces de gajare continuă. Sute de milioane de dolari au fost rostogolite sub formă de credite contractate de la diferite bănci. De exemplu, în urma gajărilor succesive ale silozului de la Ceadâr-Lunga, grupul de firme Trans-Oil a obținut, între 2007 și până în prezent, credite în valoare de 60 de milioane de dolari, 26 de milioane de euro și 40 de milioane de lei moldovenești. În urma gajării silozului de la Iargara, Trans-Oil a obținut credite în valoare de 50,5 milioane de dolari, în perioada 2007–2012. O parte din această sumă, 20 de milioane de dolari, a fost contractată și restituită în aceeași zi către fondul de investiții – Deutsche Investitions (DEG), la 3 decembrie 2012.

Aceste împrumuturi apar exact în momentul în care la Bursa de Valori a R. Moldova a înregistrat vânzări de acțiuni ale Silozului Iargara către Ceba Grup SRL, exponent al holding-ului „Trans-Oil”. În cazul silozului de la Căuşeni, Trans-Oil a contractat, în 2014, un credit de 25 de milioane de dolari din partea BERD. Ceea ce este însă interesant este faptul că holding-ul Trans-Oil a mai obținut un credit de 155 de milioane de dolari de la un grup de creditori internaționali, garantat de către offshore-ul Aragvi Holding International, societate anonimă ce face parte din grupul Trans-Oil, companie calificată de site-urile de profil drept una „foarte mică” (detalii, aici).

Acestea sunt doar câteva exemple de folosire a silozurilor în scheme financiare complexe și cu o valoare foarte mare față de prețul la care au fost achiziționate, unele dintre ele în urma unor privatizări de la stat. Mai precis, cumpărarea lor la prețuri mici și apoi gajarea acestora pentru credite de sute de milioane de dolari la valoarea de astăzi a pieței imobiliare.

Practicile de „business” Trans-Oil

Problema este cu atât mai apăsătoare cu cât producătorii din R. Moldova ar dori să exporte cereale pe piețele din Uniunea Europeană, acolo unde preţurile sunt mult mai bune. Ținând cont că este aproape imposibil să treci de Trans-Oil în Portul Giurgiulești, accesul la piața din România se poate face numai terestru, cu ajutorul camioanelor, ceea ce implică costuri extrem de mari, iar cantitățile sunt mici și procedurile anevoioase.

Potrivit producătorului şi exportatorului de cereale, Vasile Gajiu, piaţa UE, mult mai sigură, este blocată pentru majoritatea exportatorilor de cereale din R. Moldova. „Puterea favorizează de ani buni Trans-Oil-ul. Mai întâi, acest sprijin s-a manifestat prin acordarea de vagoane pentru transportarea cerealelor. Pentru a evita aceste piedici pe viitor, am cumpărat maşini cu care transportăm cereale la Reni şi Galaţi, deoarece Portul Giurgiuleşti este controlat de Trans-Oil. Suntem obligaţi să mergem la Reni şi Galaţi, cu maşinile, ceea ce este costisitor. Cea mai bună cale de export de cereale este cea maritimă, statul trebuie să creeze condiţii egale pentru toţi exportatorii. Dacă nu ar exista monopol, preţul la grâu ar fi mai mare, de aceea această companie [Trans-Oil] se străduieşte să controleze piaţa din R. Moldova, pentru a păstra preţurile mici”, a afirmat Gajiu.

Concurenţii Trans-Oil evită să discute cu presa, iar, în unele cazuri, ezită chiar să rostească numele acestei companii. Unul dintre puţinii oameni de afaceri care a avut curajul să vorbească cu noi despre practicile „de business” ale angajaţilor Trans-Oil este producătorul şi exportatorul Alexandru Vitan, patronul SRL „Vitanimpex-Agro”. Acesta a avut o serie de procese cu ÎCS „FFA Trans Oil LTD” din cauza că nu a reuşit să-şi achite datoriile către această companie. Pentru moment, Alexandru Vitan s-a stabilit la Galaţi, deoarece nu mai poate să-şi continue afacerile în R. Moldova. Aici a rămas doar cu datorii, „din cauza companiei Trans-Oil”, a precizat el.

„Tot timpul îmi blocau exportul prin nu ştiu ce relaţii, prin Vama centrală de la Chişinău. Când maşinile mele ajungeau în Vama Cahul şi îşi făceau actele, declaraţia vamală, eram blocat. Mă bloca Trans-Oil-ul… Chiar dacă aveam datorii faţă de Trans-Oil, nu ştiu de ce statul R. Moldova îmi bloca activitatea. Altă dată, mi-au ţinut maşinile 20 de zile încărcate în vamă. Totul s-a făcut cu vama, judecătoria şi executorul judecătoresc. Totul era legal, cum spuneau ei. Am avut nave încărcate în portul Giurgiuleşti. Când au auzit ei că încarc grâu, m-au blocat. Le-am întors o parte din bani, vreo 10.000 de dolari, și le-am cerut să mă lase să mai vând o navă ca să le întorc şi banii rămaşi. În plus, le-am spus că au marfa mea la silozul de la Iargara, ca gaj, pe care o puteau lua oricând, aşa au făcut, nu mai ştiu unde e marfa aia”, ne-a declarat omul de afaceri.

Afacerea Iargara

„Dar ştiţi cum au cumpărat silozul de la Iargara?! Au adunat toţi muncitorii şi au semnat toţi, am martori, au semnat că Trans-Oil are marfă în siloz, pe care nu o avea, ca să o pună gaj şi să ia bani de la bănci ca să cumpere obiectivul ăla. Aşa au cumpărat, aşa au devenit proprietari, prin înşelăciune!”, a adăugat el.

Trebuie să menţionăm că, potrivit datelor de la cadastru, în aceeaşi perioadă, silozul de la Iargara, Leova, a contractat de la Universalbank, instituţie financiară la care Vazha Dzhashi era acţionar, un credit în valoare de 444.500 de dolari, pe care l-a restituit în 2009. Amintim că silozul de la Iargara a fost cumpărat în 2007, de către Trans-Oil, cu circa 4 milioane de lei.

În același timp, directoarea silozului Iargara, Vera Belicci, ne-a spus că, în momentul venirii sale la conducere, întreprinderea avea mari datorii. După instalarea ei în funcția de director, dânsa ne-a declarat că a reușit să readucă întreprinderea pe linia de plutire, reechilibrând-o financiar. De altfel, directoarea a și primit o distincție pentru bunele practici de management pe care le-a aplicat. După privatizare, aceasta a rămas în fruntea acestei întreprinderi. În ce priveşte acuzaţiile lui Vitan, Belicci a afirmat: „Muncitorii nu au semnat niciodată asemenea acte şi nici Trans-Oil nu ne-a obligat să facem aşa ceva. A fost concurs de privatizare, nu ştiu cum s-a desfăşurat, deoarece eu nu am participat”.

Situaţia producătorilor agricoli din R. Moldova e foarte grea”

Producătorii agricoli sunt nemulțumiți de felul în care stabileşte Trans-Oil preţurile de achiziţie a cerealelor. „Mi-au dat nişte bani dinainte pentru grâul pe care îl aveam pe câmp, la preţul care le convenea lor. Aşa m-au atras sub controlul lor… Astfel, lumea e obligată să le dea lor marfa la preţul stabilit de ei, deoarece producătorii agricoli au o situaţie grea, au mereu probleme. Uneori Trans-Oil ridică preţul, dar marfa nu o cumpără… Iar dacă o cumpără, o plăteşte în două-trei luni. Ceilalţi exportatori sunt obligaţi să meargă la Reni. Însă acolo serviciile portuare sunt mai mari decât la Galaţi. Ca să încarci o tonă la Galaţi costă 4 euro, iar la Reni – 12”, a spus Vitan.

„De multe ori producătorii vând Trans-Oil-ului cereale de calitate, însă reprezentanţii acestei companii spun contrariul: ‚Cerealele voastre sunt de calitate proastă’. După această experienţă, am decis că, pentru firma mea, compania Trans-Oil nu mai există! Mă străduiesc să asigur furnizorii mei cu seminţe de calitate aduse din Franţa, îi asigur cu ierbicide de calitate; le vând motorină cu o reducere de 2 lei–2,50 la litru, aduc îngrăşăminte minerale din Uzbekistan; grâul moldovenesc are o calitate foarte bună; importăm seminţe din SUA şi Turcia. Prin urmare, atunci când negociem preţul de achiziţie a cerealelor cu furnizorii noştri, se ia în calcul detaliile menţionate mai sus. În timp ce Trans-Oil vine şi stabileşte doar preţul în regiune. Trans-Oil şi-a făcut singură reputaţia pe care o are. Cumpără grâu şi nu-şi plăteşte furnizorii sau o face la trei-patru luni; înşală furnizorii în ce priveşte calitatea cerealelor”, ne-a declarat un exportator din UTA Gagauz-Yeri.

Concurenţii mai acuză Trans-Oil-ul că acesta nu ar dispune nici de tehnologie pentru stabilirea calităţii mărfii predate de producător. „Laboratoarele sunt vechi și lucrează după sistemul GOST, nu ca în România după   ISO (sistem de management al calității). Trans-Oil-ul nu face nimic să modernizeze tehnologia. În plus, multe silozuri sunt vechi, ceea ce afectează calitatea cerealelor”, ne-a declarat o sursă din domeniul comerțului cu cereale apropiată de Trans-Oil.

Extinderea în Ucraina și probleme pe piața UE – România

În 2015, Trans-Oil-ul a intrat și în România, cumpărând grupul Racova de la omul de afaceri Adrian Porumboiu, cu toate silozurile, fabricile de ulei și drepturile de arendă a terenurilor. Prețul oficial al tranzacției nu a fost dezvăluit, însă presa din România l-a estimat în jurul sumei de 150–180 de milioane de dolari. Nici bine intrați pe piața UE, Trans-Oil nu îşi achită plățile către proprietarii de terenuri. „Sunt neplăcut surprins să aflu că mulți dintre proprietarii de terenuri, în noile condiții, nu și-au primit drepturile ce li se cuveneau prin contract, iar din cauza inerţiei acest lucru mi se reproşează mie. Acesta este suficient motiv să vin să le spun că nu mă mai ocup de această afacere și să le reamintesc că, timp de 18 ani, am avut o colaborare excelentă cu toată lumea”, a declarat recent afaceristul român Adrian Porumboiu, citat de economica.net.

Consiliul Concurenței stă cu mâinile în sân

În 2013, Uniunea Republicană a Asociațiilor Producătorilor Agricoli (UniAgroProtect) a solicitat Consiliului Concurenței să verifice dacă Trans-Oil deține poziție dominantă pe piață. UniAgroProtect reprezintă interesele a 15 asociații regionale de profil agricol de pe întreg teritoriul R. Moldova și circa 2.000 de agenți comerciali. „În opinia noastră, compania Trans-Oil face abuz de această poziție dominantă pe piața oleaginoaselor, oferind un preț mai jos de cel de pe piață, care există în regiune. Așadar, achiziționează un kilogram de floarea-soarelui cu 4,20 – 4,30 lei, în funcție de regiune, iar, în același timp, pe piețele locale din Ucraina și România acest indicator se estimează la 4,50 – 4,60”, se arată într-o plângere adresată Consiliul Concurenței la 27 septembrie 2013. Drept  reacţie, această structură a cerut UniAgroProtect să facă munca de teren pe care chiar această instituție a statului trebuia să o desfășoare.

Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, ne-a spus că Consiliul Concurenței ştie despre monopolul din domeniul exportului de cereale, dar nu întreprinde nimic: „Trans-Oil controlează 60% din piața cerealieră. Scopul său este de a procura cât mai ieftin și de a vinde cât mai scump. În septembrie, prețul grâului va fi de 2 lei și 60 de bani. La un milion de tone, noi pierdem 500 de milioane de lei, doar dacă calculăm la pierderile de 50 de bani per kg”, a precizat Slusari.

Producătorii vor să vândă la prețurile bune din UE

La o întâlnire din 25 iulie curent dintre reprezentanți ai asociațiilor producătorilor de cereale, ai companiilor exportatoare, experților din cadrul Consiliului Concurenței și specialiști ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare s-a ridicat și problema prețul scăzut la cereale din Republica Moldova. Aceștia au ajuns la concluzia că cel mai convenabil este transportul maritim, reprezentanții asociațiilor producătorilor de cereale au prezentat informații privind prețul la grâu în porturile din România sau din Ucraina, în comparație cu prețul în portul Giurgiulești, unicul port din Republica Moldova accesibil pentru nave maritime.

Finalul investigației jurnalistice poate fi citit pe EvZ Moldova

Share our work