Parlamentul Romaniei a aprobat infiintarea Garzii de Coasta

Parlamentul Romaniei a aprobat infiintarea Garzii de Coasta

Stefan cel Mare - politia de frontieraProiectul de lege care reglementează înfiinţarea Gărzii de Coastă în zona litoralului Mării Negre, a Dunării Maritime şi a Deltei Dunării, precum şi alte măsuri privind reorganizarea Poliţiei de Frontieră Române a fost adoptat marţi, în Camera Deputaţilor – Cameră decizională în acest caz. Actul normativ aprobat aduce modificări în structura organizatorică a Poliţiei de Frontieră, putând fi asigurat astfel un înalt nivel de supraveghere şi control la frontiera maritimă şi fluvială a României. Legea prevede înfiinţarea inspectoratelor teritoriale ale PFR la fiecare frontieră a României cu statele vecine şi înlocuirea inspectoratelor judeţene existente în prezent cu servicii teritoriale. „Adoptarea acestei legi reprezintă încă un pas în procesul de reformă şi modernizare a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Noua configuraţie ne permite să gestionăm mai bine resursa umană pe care o avem la dipoziţie şi, în acelaşi timp, să avem un plus de eficienţă la frontierele României”, a spus Traian Igaş.

Garda de Coasta la Constanta si Tulcea

Garda de Coastă va fi organizată la nivelul administrativ al judeţelor Constanţa şi Tulcea, prin reorganizarea inspectoratelor judeţene ale Poliţiei de frontieră Constanţa şi Tulcea. Legea stabileşte o serie de măsuri “în scopul asigurării unui climat de ordine şi siguranţă publică, securizării frontierelor aeriene, terestre, maritime şi fluviale, combaterii migraţiei ilegale, asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat, etc., având în vedere statutul României de stat membru al Uniunii Europene”, informează serviciul de presa al MAI. Garda de Coastă va avea ca zonă de competenţă suprafaţa din teritoriul naţional constituită din zona de frontieră corespunzătoare judeţelor Constanţa şi Tulcea, Dunărea maritimă, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă şi zona conomică exclusivă. De asemenea, vizează crearea cadrului legal pentru reglementarea efectuării controlului pentru trecerea frontierei de stat a navelor care intră sau ies în/din porturile româneşti în/din curse externe, având în vedere şi obiectivul prioritar pentru România – aderarea la Spaţiul Schengen -, aspect care presupune stabilirea unor noi principii ale controlului navelor care circulă pe fluviul Dunărea, aplicabile după data stabilită prin decizie a Consiliului Uniunii Europene de eliminare a controlului la frontierele interne.

Share our work
NATO nu vrea scut comun cu Rusia

NATO nu vrea scut comun cu Rusia

nato-russiaSecretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat, joi, la Bratislava, un apel pentru „un adevărat partenariat strategic” între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, după avertismentul Moscovei privind riscul izbucnirii unui nou Război Rece. Însă a precizat clar că nu poate fi vorba despre un sitem antirachetă comun. „Obiectivul meu este de a dezvolta un adevărat parteneriat strategic între NATO şi Rusia”, a declarat pentru presă Anders Fogh Rasmussen, după o întrevedere cu ministrul slovac de externe, Mikulas Dzurinda, transmite Agerpres. „Am avut anumite dezacorduri, însă există domenii în care avem aceleaşi interese, în special armele de distrugere în masă şi tehnologia rachetelor”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. „Am descis să dezvoltăm o apărare antirachetă a NATO, am invitat Rusia să coopereze în tehnologia antirachetă”, a adăugat el. „Ideea noastră este să avem două sisteme independente care cooperează,un sistem NATO şi un sistem rus, fiecare responsabil cu protecţia teritoriului său, însă capabil să coopereze”, a explicat el. Rasmussen a reafirmat joi că proiectul scutului antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.”Sistemul nostru de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, noi nu considerăm Rusia o ameninţare la adresa NATO”, a afirmat el, încurajând Moscova „să se concentreze asupra ameninţărilor reale, în loc să se focalizeze pe fantomele trecutului”.

Basescu ii raspunde lui Medvedev

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la TVR1, că preşedintelui rus Dmitri Medvedev îi va trebui dat „confortul” că elementele scutului antirachetă ce vor fi amplasate în România „nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse”. Băsescu a adăugat că nu are dubii că şi şeful statului rus este gata să garanteze că nicio rachetă de pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată România, transmite Mediafax. Întrebat în legătură cu declaraţiile preşedintelui Dmitri Medvedev potrivit cărora Rusia ar putea abandona noul tratat de dezarmare nucleară START cu SUA cu riscul de a reveni la epoca Războiului Rece, preşedintele a spus că România tratează cu respect poziţia oricui, dar îşi urmăreşte interesul naţional.”Eu n-aş face o dramă din această afirmaţie. România şi-a asumat nişte obligaţii, elemente ale scutului antirachetă româno-american deocamdată – şi mai târziu va deveni un scut NATO – se vor amplasa. Ne vedem de interesul nostru naţional şi tratăm cu respect poziţia oricui”, a spus preşedintele la TVR1. Şeful statului nu a dorit să comenteze declaraţii ale altor oficiali ruşi. „Dacă este de luat în consideraţie o declaraţie, este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat, a unei mari puteri nucleare. Ceea ce nu înseamnă că vreo clipă punem sub semnul întrebării aranjamentul nostru cu Washingtonul. Ceea ce înseamnă că domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi mai ales că – n-am niciun dubiu – domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României”, a comentat preşedintele. El a adăugat că, la rândul său, România constată că nu are nicio garanţie din partea Rusiei. „Dânsul (Dmitri Medvedev, n.red.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă : Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul”, a spus preşedintele.

Militarii rusi reactioneaza

Proiectul de scut antirachetă american în Europa de Est va prezenta un „pericol real” pentru forţele strategice nucleare ruse după 2015, a apreciat vineri un general al Statului Major al forţelor armate ruse. Situaţia se va schimba începând cu a treia şi a patra etapă de modernizare a acestor echipamente după 2015, când scutul va fi dotat cu „până la 300 de interceptori”, a declarat generalul Andrei Tretiak, şeful regiunii Europa de Est a Statului Major, citat de agenţiile ruse. „Va fi un pericol real pentru forţele noastre strategice nucleare”, a adăugat el, subliniind că raza de acţiune a interceptorilor americani din Polonia va fi „foarte aproape de frontierele ruseşti”. Statele Unite şi Polonia au semnat în iulie un protocol ce concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american în Europa, care irită Moscova. O nouă etapă a început la 3 mai, odată cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România pentru amplasarea unor elemente ale viitorului scut în această ţară. Moscova, care cere Washingtonului să o implice în acest proiect, a solicitat un minim de garanţii că aceste instalaţii nu constituie o ameninţare împotriva potenţialului său de disuasiune nucleară. „Vom putea vorbi despre cooperare numai dacă vom reuşi să obţinem o garanţie privind scutul american”, a subliniat generalul Tretiak. „O simplă declaraţie nu va fi suficientă. Avem nevoie de un acord juridic viabil”, a adăugat el. La rândul său, şeful Statului Major al forţelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, a declarat că proiectul de scut antirachetă riscă să genereze o nouă cursă a înarmării. „Rusia va fi obligată să ia o serie de măsuri pentru a face faţă scutului, şi din acest moment, sunt sigur că va începe o cursă a înarmării de care nimeni nu are nevoie”, a declarat el, citat de presa rusa. „Declaraţiile părţii americane potrivit cărora scutul din Europa nu ameninţă Rusia sunt, în opinia noastră, pentru moment, afirmaţii fără probe”, a adăugat el.Preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat încă o dată, miercuri, împotriva riscului unui nou Război Rece dacă Statele Unite nu vor implica Rusia în proiectul de scut antirachetă. Washingtonul a reafirmat că acest scut „nu va fi îndreptat împotriva Rusiei”.

Share our work

Dobrogea punct strategic pentru Statele Unite ale Americii

Militari americani la Mihail KogalniceanuCSAT a aprobat solicitarea SUA de a utiliza Aeroportul Mihai Kogalniceanu si Portul Constanta ca puncte de tranzit pentru transportul militarilor si a tehnicii militare in Irak si Afganistan, precum si pentru transportul acestora din Irak spre Europa. „A fost o sedinta care a avut doua subiecte pe ordinea de zi. Primul s-a referit la solicitarea Statelor Unite ale Americii de a utiliza Aeroportul Mihail Kogalniceanu si Portul Constanta ca infrastructuri de tranzit pentru transportul de militari si tehnica militara catre Irak si Afganistan – probabil stiti ca Statele Unite inca au in Irak 150.000 de militari -, dar si pentru transportul de militari si tehnica militara din Irak si Afganistan catre Europa. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat utilizarea Aeroportului Kogalniceanu si a Portului Constanta pentru tranzitul catre si dinspre Irak si Afganistan”, a declarat Traian Basescu. “In felul acesta, Kogalniceanu si Portul Constanta devin doua infrastructuri strategice si pentru Statele Unite, nu numai pentru Romania. Procesul se va derula in primele doua luni in vederea autorizarii, dupa care va functiona autorizat, fara supraveghere americana, in baza acordului dintre Romania si Statele Unite. De asemenea, temporar, avand in vedere ca una din bazele din Mediterana este intr-un proces de modernizare, pe Kogalniceanu vor putea stationa patru avioane cisterna ale Statelor Unite si patru avioane de transport C17. Acestea sunt doar temporar, problematica legata de tranzit este una pe termen lung. Cu privire la acest subiect, astazi voi transmite Parlamentului scrisorile prin care ii informez cu privire la decizia luata ”, a incheiat Traian Basescu. De asemenea, corpul Infanteriei Marine al SUA din Europa (Maritime Force Europe) organizeaza, in perioada 27 aprilie – 15 septembrie, in trei zone din Dobrogea, exercitiul “Black Sea Rotational Force 11″, care reuneste forte militare din 13 state si la care vor participa aproximativ 800 de militari. Potrivit unui comunicat al Fortelor Navale Romane, la aceasta aplicatie vor participa aproximativ 800 de militari din Azerbaidjan, Macedonia, Bulgaria, Georgia, Bosnia, Serbia, Croatia, Muntenegru, Grecia, Republica Moldova, Romania, Statele Unite ale Americii si Ucraina. Romania va participa cu peste 200 de militari din cadrul Batalionului de Infanterie Marina al Fortelor Navale, o companie de Infanterie din cadrul Fortelor Terestre, un detasament Cautare si Salvare si un elicopter al Fortelor Aeriene. Exercitiul este organizat de Corpul Infanteriei Marine al SUA din Europa (Maritime Force Europe), in cooperare cu categoriile de forte ale Armatei Romaniei, si are ca scop intarirea relatiilor de cooperare regionala dintre armatele statelor participante, prin antrenarea militarilor in cadrul operatiilor de mentinere a pacii. Pentru realizarea serviciului de evacuare medicala, pentru salvarea vietii si integritatii corporale a personalului fortelor armate participante la “Black Sea Rotational Force 11″, saptamana aceasta a fost semnat la Constanta un protocol de colaborare intre Ministerul Apararii Nationale – Flotila 86 Aeriana, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta si SC RAJA SA Constanta, in urma caruia regia de apa va pune la dispozitie heliportul din curtea sediului central, precum si o echipa de interventie. La randul lor, reprezentantii Spitalului Judetean au obligatia sa asigure resursele materiale si umane necesare transferului pacientilor de la aeronava la spital. Protocolul este valabil pana la incheierea exercitiului “Black Sea Rotational Force 11″. Ceremonia de deschidere a exercitiului “Black Sea Rotational Force 11″ va avea loc miercuri, 27 aprilie, la Centrul Administrativ Mihail Kogalniceanu, iar activitatile se vor desfasura in Constanta, Mihail Kogalniceanu si in Poligonul Babadag.

Share our work
Sistem american antiracheta in Oltenia

Sistem american antiracheta in Oltenia

antirachetaSistemul antiracheta american va fi amplasat la baza aeriana Deveselu, din judetul Olt, a anuntat, marti, presedintele Traian Basescu, dupa ce luni a fost convocata o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. “Cel de-al doilea subiect discutat ieri in CSAT a fost legat de locatia pentru amplasarea rachetelor din scutul antiracheta american. Practic, din luna februarie de anul trecut, cand Romania a raspuns pozitiv invitatiei Statelor Unite de a fi parte a acestui program de securitate, s-au desfasurat analize cu privire la locatia optima pentru acest sistem de aparare. Au fost analizate mai multe locatii”, a declarat Basescu. “Va pot spune, pentru informarea dumneavoastra, ca sunt circa 120 de parametri care trebuie indepliniti de o astfel de locatie pentru ca sistemul sa fie in deplina siguranta. In cele din urma, s-a optat si noi am aprobat ca locul de amplasare a sistemului antiracheta sa fie in fosta baza aeriana de la Deveselu, din judetul Olt”, a continuat presedintele.

Baza sub comanda romaneasca

“Baza aeriana ramane sub comanda romaneasca, iar parte din suprafata bazei va fi utilizata de sistemul antiracheta american. Precizez – comandantul bazei este ofiter roman. Nu este vorba de o baza americana, ci de o baza militara a fortelor aeriene romane, care este partial utilizata si de sistemul antiracheta. Pentru deservirea sistemului antiracheta, la Deveselu vor fi dislocati in medie circa 200 de militari americani, iar cifra maxima care poate fi atinsa ca numar de militari dislocati este de 500. Din punct de vedere al informarii, va pot spune ca ieri, dupa ce am adoptat decizia de amplasare la Deveselu a acestei baze, am invitat reprezentantii administratiei locale din judetul Olt, i-am informat si am obtinut acordul lor pentru aceasta amplasare. De asemenea, in momentul de fata, in drum catre Slatina se afla o delegatie romano-americana care va prezenta in detaliu conditiile de functionare a bazei. Sigur, in detaliu in sensul conditiilor care trebuie respectate, nu detalii functionale ale bazei, ci ce trebuie sa se intample sau sa nu se intample in jurul bazei aeriene si suprafetele, zonele de securitate. De altfel, cu privire la acest lucru i-am informat si eu ieri seara si pe domnul prefect, si pe presedintele Consiliului Judetean, primarii din zona”, a mai spus oficialul.

Nu este indreptata impotriva Rusiei

“As vrea sa fac precizarea ca sistemul antiracheta american este un sistem defensiv, nu este destinat ofensivei, este un sistem defensiv de aparare a teritoriului Romaniei si al Statelor Unite, de aparare impotriva rachetelor balistice. Sigur, de eficienta, de eficacitatea sistemului beneficiaza si alte tari. Dar realizarea sistemului este o intelegere bilaterala americano-romana. La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antiracheta, asa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, si componenta americano-romana va fi integrata acestui sistem. Deocamdata este o tratare bilaterala a sistemului si, repet, baza aeriana Deveselu ramane sub comanda ofiterilor din fortele aeriene romane. As face o mentiune: in opinia mea, cu realizarea acestei componente a scutului antiracheta Romania se afla la cel mai inalt nivel de securitate din istoria ei si cred ca, din acest punct de vedere, putem spune ca Romania si-a atins un obiectiv important, acela de a-si garanta securitatea pe termen lung, si nu conjunctural. Mai fac precizarea ca elementele de scut antiracheta nu sunt indreptate impotriva Federatiei Ruse”, a incheiat Traian Basescu.

Delegatie la Deveselu

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a luat decizia ca locatia in care vor fi amplasate elemente ale sistemului american de aparare antiracheta sa fie Unitatea Militara 01871 din judetul Olt, informeaza MApN. Reunit la 2 mai 2011, CSAT a discutat rezultatele procesului de selectie a locatiei preconizate a gazdui elementele din Romania ale sistemului american de aparare antiracheta. Procesul a fost demarat in contextul negocierilor cadrului juridic aferent participarii tarii noastre la proiectul american si s-a finalizat in urma cu cateva saptamani. El a constat din analiza in format inter-institutional, de catre institutiile romanesti si americane cu expertiza relevanta, a celei mai bune optiuni care sa corespunda tuturor criteriilor tehnice fixate de cele doua parti. Decizia CSAT privind locatia este o decizie de etapa, importanta in procesul de finalizare a negocierilor bilaterale pentru desfasurarea pe teritoriul Romaniei a sistemului SUA de aparare antiracheta. Consimtamantul final privind locatia si regimul juridic al acesteia va fi exprimat de catre Parlamentul Romaniei, care, potrivit prevederilor legale in vigoare, urmeaza sa ratifice Acordul privind amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta, rezultat in urma definitivarii procesului de negociere. Sefii delegatiilor Romaniei si SUA care negociaza Acordul privind amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta – secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu si subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher, impreuna cu seful Statului Major General al Armatei Romaniei, general-maior Stefan Danila – vor efectua, in cursul zilei de marti, 3 mai 2011, o deplasare in judetul Olt, pentru a avea, incepand cu ora 12.00, o intalnire de lucru cu autoritatile locale, la sediul Prefecturii judetului Olt. Vor fi discutate ratiunile si implicatiile deciziei de amplasare la unitatea militara 01871 Deveselu a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta.

Romania si scutul antiracheta

Participarea Romaniei la dezvoltarea sistemului american de aparare antiracheta in Europa, in noua sa varianta (European-based Phased, Adaptive Approach for Missile Defense/EPAA), anuntata de Presedintele SUA, Barack Obama, la 17 septembrie 2009, un rezultat al demersurilor diplomatice romanesti, reprezinta un succes al tarii noastre, atat in relatia bilaterala cu Statele Unite, cat si din punctul de vedere al afirmarii Romaniei ca partener de incredere in cadrul NATO. Proiectul bilateral cu SUA contribuie substantial la intarirea securitatii Romaniei si la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral. Este semnificativ faptul ca propunerea si respectiv decizia de participare au avut loc la inceputul anului 2010, cand Romania si SUA au aniversat 130 de ani de relatii diplomatice bilaterale. Procesul de negociere a documentelor juridice care vor reglementa cooperarea bilaterala in domeniul apararii antiracheta a fost declansat oficial la 17 iunie 2010, iar pana in prezent s-au desfasurat sase runde de negocieri. In paralel cu participarea la sistemul american de aparare antiracheta, Romania sprijina dezvoltarea unui sistem NATO de aparare antiracheta, care sa se bazeze pe elementele principiale decise la Summit-ul de la Bucuresti si reiterate la Strasbourg-Kehl si Lisabona, respectiv indivizibilitatea securitatii Aliantei, solidaritatea colectiva, acoperirea integrala a teritoriului Aliat. Partea romana saluta reflectarea segmentului de „aparare antiracheta” – atat in noul Concept Strategic, cat si in Declaratia Summit-ului de la Lisabona (noiembrie 2010) – ca element-cheie al apararii colective, care sa protejeze intreg teritoriul si populatiile statelor aliate. Decizia Romaniei de participare la sistemul american EPAA este in deplin acord cu hotararile adoptate pe aceasta tema la Summit-urile NATO de la Bucuresti (aprilie 2008), Strasbourg-Kehl (aprilie 2009) si Lisabona (noiembrie 2010). In perspectiva, proiectul nostru bilateral cu SUA va reprezenta o contributie valoroasa la viitorul program NATO de aparare antiracheta. Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apararii la 1 februarie 2010, sunt avute in vedere patru etape de realizare:

– Etapa I (in desfasurare): Protejarea unor portiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfasurarea de sisteme radar si interceptori SM-3 amplasati pe nave, insotita de amplasarea unui sistem radar inaintat, care va detecta lansarea rachetelor inca din faza ascendenta a traiectoriei. Prima etapa a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea in Marea Mediterana a navei „USS Monterey”, echipata cu sistemul Aegis.

– Etapa II (orizont de timp 2015): Extinderea protectiei aliatilor NATO prin operationalizarea unei noi generatii de interceptori SM-3 (care sa permita lansarea de la sol) si a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate in unitati terestre din Europa de Sud-Est. In proiect, este convenit faptul ca interceptorii vor fi amplasati in Romania, in timp ce locatia bazei radar urmeaza a fi stabilita.

– Etapa III (orizontul de timp 2018): Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre in Polonia, precum si prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasati pe mare si pe uscat.

– Etapa IV (orizontul de timp 2020): Extinderea protectiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea in continuare a rachetelor SM-3 si a sistemelor radar.

Share our work