de Anatol Terzi | mart. 28, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, România, Uncategorized @ro
U.S. Air Force photo
Consiliul Suprem de Apararea a Tarii a aprobat luni, 28 martie, intr-o sedinta tinuta la Cotroceni, dislocarea si operarea pe aerodromuri din Romania a unor aeronave ale fortelor aeriene ale SUA, pentru realimentare in aer, utilizate in operatia de impunere a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. Practic, acesta decizie inseamna ca Romania incepe sa contribuie la loviturile militare impotriva regimului Gaddafi, actiuni care au loc, deocamdata, in afara deciziilor NATO. La sedinta condusa de Traian Basescu au mai participat si prim-ministrul Romaniei, Emil Boc, ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas, ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu, ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu, directorul Serviciului Roman de Informatii, George Cristian Maior, directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu, seful Statului Major General, general-maior Stefan Danila, consilierul prezidential pentru securitate nationala, Iulian Fota, consilierul prezidential Anca Ilinoiu, sef al Departamentului Relatii Internationale, secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprisor si consilierul prezidential Valeriu Turcan, purtatorul de cuvant al presedintelui Romaniei. „In cadrul sedintei s-a analizat dislocarea si operarea pe aerodromuri din Romania a unor aeronave ale fortelor aeriene ale SUA, pentru realimentare in aer, utilizate in operatia de impunere a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. In conformitate cu procedurile juridice legale, presedintele Romaniei, dupa consultarea membrilor Consiliului, a aprobat aceasta solicitare, urmand ca, ulterior, sa informeze Parlamentul Romaniei. Solicitarea si aprobarea au la baza prevederile din cadrul Parteneriatului Strategic dintre Romania si Statele Unite ale Americii”, se arata in comunicatul oficial al administratiei prezidentiale. Pe 22 martie, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la actiunea NATO de impunere a embargoului impotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand si doi ofiteri de stat major din fortele navale. Aliatii au convenit saptamana trecuta organizarea unei misiuni navale, care, initial, va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul sedintei de marti, de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. “Fac un comentariu legat de situatia din Libia si de evolutiile in actul de decizie la nivel NATO. Dupa cum stiti probabil, pe data de 20 martie a fost aprobat planul de operatii pentru impunerea embargoului cu privire la vanzarile de armament catre Libia. Pe data de 22 martie, adica astazi, a fost aprobat Planul de operatii privind zona de interdictie aeriana. Tot astazi, in jurul orei 16, NAC, Consiliul Nord-Atlantic, a aprobat directiva de executie pentru impunerea embargoului impotriva Libiei, in baza rezolutiei 1970 a Consiliului de Securitate. Deci, odata cu aprobarea directivei de executie, se trece la punerea in aplicare a planului de operatii. Este decizia politica pe care o ia NATO cu privire la declansarea unei operatiuni. Fiind luata decizia astazi, am convocat CSAT – este adevarat, cu putin inainte de adoptarea deciziei, pentru ca stiam ca se va adopta decizia, se va dopta directiva de executie pentru embargo – si CSAT a decis implicarea Romaniei in impunerea conditiilor de respectare a embargoului cu fregata “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat major din Fortele Navale. Asta inseamna ca Romania va participa cu 205 militari la bordul fregatei “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat-major, in total 207 militari, ofiteri si subofiteri. In cel mai scurt timp, Guvernul trebuie sa aloce resursa financiara necesara pentru ca fregata “Regele Ferdinand” sa opereze in Marea Mediterana in conformitate cu directiva NATO. Pentru operarea timp de trei luni in Marea Mediterana sunt necesare 4,5 milioane euro, pe care ii va aloca Guvernul in urmatoarea sedinta de guvern”, a declarat atunci Traian Basescu.
de Anatol Terzi | mart. 23, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, România, Uncategorized @ro
Fregata Regele Ferdinand (foto MApN)
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la impunerea embargoului impotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand si doi ofiteri de stat major din fortele navale. Aliatii au convenit marti organizarea unei misiuni navale, care initial va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul sedintei de marti, de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. De asemenea, CSAT a aprobat participarea Romaniei cu 66 de jandarmi la misiunea NATO de instruire a fortelor afgane de politie, pana la incheierea acesteia si au fost analizate situatia contingentului roman de jandarmi din Kosovo si executiile bugetare ale structurilor cu atributii in domeniul securitatii nationale. La sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, condusa de presedintele Romaniei, Traian Basescu, au participat prim-ministrul Romaniei, Emil Boc; ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas; ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea; ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu; ministrul Economiei, Comertului si Mediului de afaceri, Ion Ariton; ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu; directorul Serviciului Roman de Informatii, George Cristian Maior; directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu; seful Statului Major General, general-maior Stefan Danila; consilierul prezidential pentru securitate nationala, Iulian Fota; secretarul de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Doru Costea; consilierul prezidential Anca Ilinoiu, sef al Departamentului Relatii Internationale; secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprisor; purtatorul de cuvant al Presedintelui Romaniei, Valeriu Turcan.
Nu se pune inca problema participarii Fortelor Terestre
Seful Statului Major al Fortelor Terestre, generalul de brigada Ariton Ionita, a declarat, miercuri, intrebat daca Romania ar avea cum sa participe la o interventie terestra in Libia, ca Fortele Terestre se vor plia pe ceea ce li se va cere, el subliniind insa ca discutarea subiectului in acest moment ar fi prematura. El a adaugat ca, daca se va lua o astfel de decizie, va fi facuta o analiza pentru „a vedea ce este de facut”. „In momentul in care se va lua o decizie in acest sens – daca se va lua, vedeti bine ca nu s-a luat – o sa analizam si atunci o sa vedem ce este de facut si hotararea pe care o vom lua. Bineinteles ca ne pliem pe ce se va cere, dar deocamdata este prematur sa discutam”, a spus generalul, citat de Mediafax. Conducerea Fortelor Terestre a fost audiata, marti, timp de 90 de minute in Comisia de aparare a Camerei. Deputatii din Comisia de aparare vor audia, saptamana viitoare, conducerea Statului Major al Fortelor Navale.
Basescu: Romania raspunde in limita posibilitatilor
„Fac un comentariu legat de situatia din Libia si de evolutiile in actul de decizie la nivel NATO. Dupa cum stiti probabil, pe data de 20 martie a fost aprobat planul de operatii pentru impunerea embargoului cu privire la vanzarile de armament catre Libia. Pe data de 22 martie, adica astazi, a fost aprobat Planul de operatii privind zona de interdictie aeriana. Tot astazi, in jurul orei 16, NAC, Consiliul Nord-Atlantic, a aprobat directiva de executie pentru impunerea embargoului impotriva Libiei, in baza rezolutiei 1970 a Consiliului de Securitate. Deci, odata cu aprobarea directivei de executie, se trece la punerea in aplicare a planului de operatii. Este decizia politica pe care o ia NATO cu privire la declansarea unei operatiuni. Fiind luata decizia astazi, am convocat CSAT – este adevarat, cu putin inainte de adoptarea deciziei, pentru ca stiam ca se va adopta decizia, se va dopta directiva de executie pentru embargo – si CSAT a decis implicarea Romaniei in impunerea conditiilor de respectare a embargoului cu fregata „Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat major din Fortele Navale. Asta inseamna ca Romania va participa cu 205 militari la bordul fregatei „Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat-major, in total 207 militari, ofiteri si subofiteri. In cel mai scurt timp, Guvernul trebuie sa aloce resursa financiara necesara pentru ca fregata „Regele Ferdinand” sa opereze in Marea Mediterana in conformitate cu directiva NATO. Pentru operarea timp de trei luni in Marea Mediterana sunt necesare 4,5 milioane euro, pe care ii va aloca Guvernul in urmatoarea sedinta de guvern”, a declarat Traian Basescu. “Interventia a fost exact pentru protectia populatiei impotriva unui lider politic care nu mai raspunde niciunui parametru pentru a putea ramane sef al acelui stat. Un lider politic care omoara propria lui populatie. Este adevarat, poate ca este bine – si nu vreau sa dau nimanui lectii, dar atentionez doar – este bine ca, atunci cand se vorbeste despre populatia din Libia si despre interese si despre solutii, sa se aiba in vedere ca discutam despre o populatie fragmentata in foarte multe triburi, cu origini tribale diferite. Chiar si atunci cand se intrevede solutia de sfarsit, ea nu poate sa fie analizata in parametrii unei natiuni unitare. Deci cei care vor sa faca analize cu privire la urmatoarele evenimente sau prognoze cu privire la ce se poate intampla in Libia, sa aiba in vedere ca vorbim de triburi diferite, care sunt mai mult sau mai putin usor de conciliat intre ele”, a mai spus presedintele. “Si, in ceea ce priveste fortele armate ale Romaniei, ele vor pleca atunci cand trebuie, acolo unde trebuie si in limitele posibilitatilor pe care armata Romaniei le are de a actiona sub mandate ale Consiliului de Securitate sau sub mandat NATO. Romania ramane un sustinator al ideii ca operatiunile militare trebuie sa se desfasoare nu numai sub mandat al Consiliului de Securitate, dar si sub un mandat NATO, exact pentru ca asta ne ajuta pe toti la solidaritate si, in acelasi timp, chiar aduna toate resursele atat cat sunt ele in fiecare stat. Romania va continua sa raspunda pozitiv, in limita posibilitatilor pe care le are si in momentul in care se va pune problema angajarii in actiuni umanitare. Deocamdata, ceea ce putem sa facem si in baza directivei de executie adoptata de NATO astazi, vom participa, asa cum v-am spus, cu fregata “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de Stat Major la impunerea embargoului in ceea ce priveste vanzarile de armament catre Libia”, a incheiat Traian Basescu.
Fregata “Regele Ferdinand”
La inceputul lunii decembrie 2010, in Portul Militar Constanta, a avut loc ceremonia militara prilejuita de intoarcerea din misiune a Fregatei „Regele Ferdinand”. Nava a participat, in perioada 1–30 noiembrie, la Operatia „Active Endeavour” din Marea Mediterana. Fregata „Regele Ferdinand” este comandata de capitan-comandorul Mihai Panait si are la bord un echipaj alcatuit din 205 marinari. Misiunea a reprezentat a sasea participare a Fortelor Navale Romane la Operatia „Active Endeavour”, operatie prin care tara noastra contribuie activ la sporirea securitatii in Europa. „Active Endeavour” este o operatie initiata si condusa de Alianta Nord Atlantica in scopul descurajarii actiunilor teroriste. Conceptia militara a NATO cu privire la apararea impotriva terorismului prevede, printre altele, desfasurarea de catre forta operationala „Active Endeavour” a unor actiuni de supraveghere si control pe marile culoare de navigatie din Marea Mediterana.
Caracteristici tehnice
Deplasament (To): 4900 (incarcare maxima)
Dimensiuni (metri: lungime x latime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6
Propulsie: 4 turbine Rolls-Royce
Viteza (Noduri): 30
Numar punti: 7
Autonomie: 4500 Mm
Armament:
• tun super-rapid 76 mm Oto Melara
• instalatii lansare torpile
• sistem de comanda asistat de calculator
• instalatii de bruiaj pasiv TERMA
• sisteme de lupta electronica
• 9 sisteme radar
Fregata este incadrata cu 205 militari profesionisti:
• 18 ofiteri
• 76 maistri militari
• 1 subofiter
• 110 soldati si gradati voluntari
de Anatol Terzi | mart. 23, 2011 | România, Uncategorized @ro
Luptatori ai Brigazii antiteroriste a SRI
Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa dupa bilantul SRI, ca a atras atentia la sedinta de bilant a SRI asupra riscului terorist, care ar putea creste urmare a interventiei din Libia, fara a avea Romania principala tinta si a cerut sa se ia din timp masuri. „Am atras atentia in cadrul bilantului si asupra riscului terorist care, in opinia noastra, ca urmare a interventiei din Libia va creste sigur, fara a avea Romania ca principala tinta. Dar, exista riscul ca urmare a interventiei sa avem o perioada de instabilitate in Nordul Africii, sa fie atrase grupari islamiste extremiste in activitati teroriste, ca urmare a interventiei din Libia si trebuie sa se ia din timp toate masurile pentru ca eventuale cresteri ale riscului terorist sa nu ne prinda nepregatiti”, a afirmat seful statului, intr-o declaratie sustinuta la finalul bilantului activitatii SRI pe anul 2010. Anul 2010 a fost anul performantei operationale, anul care a marcat poate cele mai importante succese ale SRI din ultimul deceniu, a declarat, miercuri, la bilantul Servicului Roman de Informatii, directorul institutiei, George Cristian Maior. „Daca 2007 si 2008 au fost au fost anii transformarii si reorganizarii SRI, anul 2009, anul cooperarii internationale si consolidarii acestor transformari din punct de vedere institutional, anul 2010 a fost, fara indoiala, si apreciem acest lucru in urma analizei noastre, anul performantei operationale. Practic, am inceput sa culegem roadele reformelor din anii anteriori – schimbari de structuri, imbunatatirea analizei, reorganizarea modului de lucru cu sursele secrete, flexibilizarea managementului – si s-au obtinut realizari importante pentru securitatea nationala. Anul 2010 marcheaza poate cele mai importante succese operationale ale SRI din ultimul deceniu”, a subliniat seful SRI, citat de Agerpres. Totodata Maior a precizat ca, desi 2010 a fost un an dificil din cauza restrictiilor bugetare, institutia a avut contributii importante in combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei si a crimei organizate. Acesta a tinut sa remarce ca performanta SRI obtinuta in 2010 nu ar fi fost posibila fara o cooperare stransa cu Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Public, Serviciul de Informatii externe si structurile de informatii ale Ministerului Apararii Nationale. Seful SRI a adaugat ca, odata cu procesele de descentralizare administrata, multe din riscurile si vulnerabilitatile actuale nu mai sunt gestionate la nivel central si, de aceea, consolidarea cooperarii cu autoritatile locale a fost una din prioritatile majore ale SRI in ultimii ani. „Cooperarea pe orizontala cu beneficiarii de informatii este o necesitate in prezent deoarece riscurile de securitate sunt mult mai dinamice, volatile si complexe”, a mai spus George Maior.
de Vitalie Goncearov | iul. 16, 2010 | Alte regiuni, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Fostul lider comunist, Marian Lupu, intensifica cruciada impotriva Romaniei
Preşedintele Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, fost lider comunist al Legislativului de la Chisinau, insistă că Moldova şi România trebuie să deţină un tratat politic şi unul de frontieră semnate de părţi, relateaza mass-media de la Chisinau. “Republica Moldova şi cu România, ca două state vecine, trebuie să dispună şi de un tratat politic de bază şi de un Acord care ar stabili într-adevăr linii directorii strategice în relaţiile interstatale dintre cele două entităţi de drept internaţional, cât şi un acord de frontieră“, a declarat Marian Lupu pentru agenţia de presa OMEGA, apropiata Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM).
Preşedintele Partidului Democrat, fost lider al PCRM, a accentuat că nu-şi va schimba poziţia, deoarece “asemenea acorduri şi tratate sunt prezente între România şi Ucraina, Rusia şi multe alte ţări, inclusiv şi acorduri de frontieră“. “Eu chiar nu văd nici un motiv de ce între cele două state, respectiv, Republica Moldova şi România, nu ar exista un asemenea pachet de acorduri“ a mai declarat Marian Lupu.
Parteneriat strategic
Agentia de presa de la Chisinau a mai adaugat ca ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a declarat, recent, într-un interviu pentru publicaţia “Evenimentul Zilei“ că există Declaratia privind Parteneriatul strategic dintre România si Moldova. Documentul a fost semnat de presedintele interimar, Mihai Ghimpu, si Presedintele României, Traian Băsescu, la 27 aprilie 2010. Potrivit sefului diplomatiei române, anume acest document ”stabileste cadrul general al cooperării bilaterale”.
Ministrul român de externe a mai declarat că ”nu există discuţii privind încheierea unui tratat politic de bază între România şi Republica Moldova, ci doar negocieri pentru Acordul de Parteneriat European şi Tratatul privind cooperarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră”. Anterior, presedintele roman Traian Basescu a mai declarat că niciodată nu va semna cu Republica Moldova un tratat de frontieră. „Cine îşi poate imagina că un şef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească Pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea şefului statului român”, a declarat anterior preşedintele României, Traian Basescu.
Atac la Baconschi
La randul sau, premierul Vladimir Filat a declarat recent ca Republica Moldova va încheia cu România un Tratat de bază şi un document ce prevede modul de administrare al frontierei de stat moldo-române, în pofida afirmaţiilor ministrului român de externe, Teodor Baconschi. Vladimir Filat s-a arătat convins că Declaraţia privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată la Chişinău pe data de 27 aprilie 2010 “nu poate să substituie Tratatul de bază deoarece o Declaraţie de nu are putere juridică, or, noi vorbim despre tratatul de bază care urmează să fie parafat de Guverne şi ratificat de Parlament“.
Totodată, Filat a ţinut să accentueze că actualmente continuă negocierile pentru semnarea Tratatului de bază şi a actului interguvernamental, care să stabilească modul de administrare a frontierei – document similar tratatului de frontieră. “Aceste două documente urmează să fie semnate. Este în continuare procesul de negocieri şi aceste documente eu îmi doresc să fie semnate cât mai curând, dacă nu se va reuşi sper că un pic mai târziu dar ele urmează a fi semnate“, a spus Filat.
Anterior, doi din cei patru lideri ai Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), Marian Lupu, presedintele PDM, si Serafim Urechean, presedintele Aliantei Moldova Noastra (AMN) au declarat mass-media că vor insista asupra negocierii si semnării cu România a tratatului de bază si a acelui de frontieră. Lupu a mai suslinut si că documentul semnat de Mihai Ghimpu la Bucureşti nu înlocuieşte Tratatul de bază şi cel de frontieră.
de Razvan Iorga | mart. 30, 2010 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Presedintii de pe cele doua maluri ale Prutului, Traian Basescu si Mihai Ghimpu, au avut, marti, o convorbire telefonice in care au pus la punct detalii despre viitoarea vizita a liderului de la Chisinau la Bucuresti. Cei doi omologi au convenit asupra detaliilor ce tin de apropiata vizita a presedintelui Ghimpu la Bucuresti, in perioada 27-28 aprilie 2010, potrivit unui comunicat al Administratiei prezidentiale de la Chisinau. Totodata, interlocutorii s-au referit la stadiul de evolutie a proiectelor moldo-romane asupra carora s-a convenit in cadrul vizitei in Republica Moldova, in ianuarie, a presedintelui Romaniei Traian Basescu. Mihai Ghimpu l-a informat pe omologul sau roman ca miercuri va prezida o sedinta de lucru cu factorii de decizie, la care vor fi prezentate rapoartele ministerelor de resort cu referire la actiunile intreprinse de autoritatile din Republica Moldova in urma vizitei presedintelui Traian Basescu la Chisinau, precum si agenda de lucru a apropiatei sale vizite la Bucuresti. Romania a anuntat ca va pregati o suma nerambursabila de 100 de milioane de euro pentru pana in 2013 pentru ca Republica Moldova sa poate depasi cat mai usor criza financiara care a lovit economia de peste Prut. Reamintim ca prima vizita efectuata de seful statului roman peste hotare a fost una de doua zile in Republica Moldova.
