de Marcu Viadi | feb. 9, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Alianta Nord-Atlantica mizeaza pe "smart defence"
Secretarul de stat in MAE roman, Bogdan Aurescu a avut ieri, 8 februarie 2012, o întrevedere cu o delegaţie americană condusă de adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Marie Yovanovitch, şi adjunctul asistentului secretarului apărării pentru politica europeană şi NATO, James Townsend, relateaza serviciul de presa al MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În cadrul discuţiilor, secretarul de stat Bogdan Aurescu a abordat stadiul proiectelor bilaterale de cooperare în cadrul dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic româno-american. Astfel, Aurescu a salutat intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice în România şi a discutat stadiul pregătirii aranjamentelor de implementare a acestuia. De asemenea, cele două părţi au mai trecut în revistă perspectivele declarării capabilităţii interimare a NATO cu prilejul Summit-ului NATO de la Chicago (20-21 mai 2012), respectiv ale iniţiativei Smart Defense, o temă care figurează de asemenea pe agenda Summit-ului. Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pe care România îl acordă iniţiativei Smart Defense, ca alternativă viabilă în contextul dificultăţilor financiare globale.
Eforturi comune
Bogdan Aurescu a avut cu această ocazie şi o întrevedere separată cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, concentrată pe aspecte legate de eforturile comune de consolidare a Parteneriatului Strategic România – SUA. Oficialul român a prezentat demersurile făcute deja pentru operaţionalizarea prevederilor Declaraţiei Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI, adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, şi a mulţumit demnitarului SUA pentru efortul depus ca negociator-şef al Declaraţiei pentru partea americană. Discuţiile au oferit, de asemenea, oportunitatea abordării şi altor aspecte de interes de pe agenda bilaterală, precum cooperarea economică, inclusiv în contextul recentei creări a American-Romanian Business Council.
Totodata, cei doi oficiali au abordat pe larg şi perspectivele României de accedere în Programul Visa Waiver (VWP), oficialul român subliniind interesul major pe care ţara noastră îl acordă îndeplinirii acestui obiectiv, care ar contribui la consolidarea cooperării bilaterale într-o arie vastă de domenii.
Băsescu: Ne vom implica în toate proiectele de tipul „smart defense”
„(…) Vom continua să se implicăm în toate proiectele de tipul smart defense”, a declarat, la sfarsitul lunii ianuarie 2012, preşedintele roman Traian Băsescu, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. „Am menţionat că, până la intrarea în NATO, România a fost o ţară care nu a avut o securitate garantată. Abia după intrarea României în NATO avem cu toţii sentimentul că securitatea României este bine garantată şi asigurată. Cu certitudine, ştim că securitatea nu se face cadou. Şi că atunci când eşti într-un club care are ca obiectiv securitatea colectivă trebuie să ai propriile contribuţii”, a spus preşedintele, conform Mediafax.
Traian Băsescu a adăugat că, în acest context, a discutat cu secretarul general problema scutului antirachetă „care va avea elemente poziţionate pe teritoriul României, în relaţia bilaterală cu SUA”. „Am exprimat speranţa că la summit-ul de la Chicago acestea vor fi menţionate ca fiind parte a sistemului interimar antirachetă al NATO, ieşind din statutul de sistem bilateral în relaţia România-SUA”, a explicat preşedintele roman. Basescu a mai adaugat ca la nivelul NATO exista 168 de programe de “smart defense” din care 31 cu participare romaneasca, seful statului anuntand ca Bucurestiul se va implica in astfel de proiecte in continuare.
Subiecte strategice
Anterior intalnirii cu Rasmussen, presedintele roman Basescu a declarat ca unul din principalele subiecte ce vor fi discutate cu inaltul oficial NATO va fi conceptul de “”smart defense””, liderul roman adăugând că în ceea ce priveşte apărarea aeriană a statelor NATO, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave. “În conceptul de “smart defense” putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de o parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume, mai ales acum, în perioadă de criză. Spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat. Să spunem, în loc de 48 de avioane, poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă”, a mai explicat Băsescu, citat de mass-media de la Bucuresti.
El a punctat că România ar putea fi un contributor important la conceptul smart defence, şi anume la securitatea cibernetică, precizând că ţara noastră are “atâţia hackeri talentaţi”, care ar putea fi folosiţi în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor NATO, fie că este vorba de sisteme civile sau militare.
Smart Defense pe scurt
Iniţiativa Smart Defense, lansată de Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la reuniunea miniştrilor apărării NATO din luna martie 2011, vizează utilizarea în mod cooperativ a resurselor limitate din domeniul apărării, în scopul acoperirii deficitelor de capacităţi ale NATO, în contextul situaţiei financiare dificile din majoritatea statelor membre şi al reducerii, pe acest fond, a bugetelor de apărare din statele membre. Smart Defense îşi propune să abordeze problematica gestionării acestor reduceri în mod deschis, fiind în egală măsură un instrument de eficientizare a cheltuielilor de apărare şi de evitare a duplicării eforturilor. Problematica Smart Defense se va afla pe agenda reuniunii ministeriale comune a miniştrilor de apărare şi externe NATO din luna aprilie a acestui an, precum şi pe agenda Summit-ului NATO de la Chicago.
România a manifestat un sprijin constant faţă de iniţiativa cooperării multinaţionale şi a arătat interes pentru unele dintre proiectele propuse sub egida acestei iniţiative, se arata intr-un comunicat al MAE roman. Declaraţia Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI a fost adoptată la Washington, la 13 septembrie 2011, în cadrul vizitei Preşedintelui României, delegaţia americană de negociere fiind condusă de Marie Yovanovitch, iar cea română de Bogdan Aurescu.
de Anatol Terzi | dec. 11, 2011 | România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Preşedintele Traian Băsescu va efectua în zilele de 12 şi 13 decembrie o vizită de stat în Republica Turcia, la invitaţia omologului său, Abdullah Gül.
În cadrul vizitei, şeful statului român va avea convorbiri oficiale cu preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gül, cu primul-ministru Recep Tayyip Erdogan, precum şi cu preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia, Cemil Cicek. În prima zi a vizitei, preşedintele Traian Băsescu se va întâlni cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Republica Turcia. De asemenea, în cea de-a doua zi, vizita va prilejui participarea şefului statului la un Forum de afaceri turco-român, la Istanbul.
Traian Băsescu a mai fost în Turcia, in augist 2008. “România este o ţară exemplu în zonă, care reuşeşte să se identifice cu structurile euroatlantice. România este un aliat al nostru care are o contribuţie foarte importantă la stabilitatea şi la pacea din zona Mării Negre şi a Balcanilor. Avem o cooperare foarte strânsă şi în cadrul /Blackseafor/. De asemenea cu România avem relaţii foarte strânse pentru că ei ne susţin în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Traian Băsescu, în timpul conferinţei de presă comună cu preşedintele Abdullah Gül.
“Suntem de părere şi acordăm o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor dintre ţările noastre în toate domeniile, mai ales că avem înclinaţii comune în politica externă, avem relaţii interumane şi economice foarte strânse, foarte dense. Cei aproximativ 80.000 de etnici turci din România ne leagă şi mai mult şi aceştia constituie de fapt o punte între ţările noastre. Oamenii de afaceri turci, ale căror investiţii în România au ajuns la două miliarde de dolari, ne fac să ne bucurăm foarte mult. În Balcani, Turcia şi România sunt cei mai mari parteneri reciproc, economici, comerciali.”, a mai spus Băsescu.
de Anatol Terzi | oct. 31, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele României, Traian Băsescu, va întreprinde în perioada 1-2 noiembrie o vizită în Republica Serbia, a declarat duminică, preşedintele Comitetului Drepturilor Omului din Negotin, Duşan Prvulovici. Potrivit sursei citate, după discuţiile pe care înaltul oaspete le va avea cu preşedintele Boris Tadici şi alţi reprezentanţi ai Guvernului de la Belgrad, se va întâlni cu liderii entităţilor culturale din Provincia Autonomă Voivodina şi din ţinuturile istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, transmite Timoc Press. ‘Preşedintele Băsescu va vizita sediul Protopopiatului Dacia Ripensis şi Biserica ortodoxă română din Malainiţa unde vor ajunge o parte din cei 300.000 de românii din Serbia de nord-est’, a precizat Prvulovici. În context acesta a mai arătat că îi va solicita preşedintelui Băsescu sprijin pentru înfiinţarea unei reţele de învăţământ privat în limba română şi susţinerea financiară a unor proiecte referitoare la mass-media în limba maternă a etnicilor români. ‘Autorităţile sârbe continuă să ne vitregească de aceste drepturi. De aceea considerăm oportun să fim ajutaţi să ne facem propriile noastre şcoli în Timoc, Morava şi sudul Dunării, aşa cum am început cu zidirea de biserici’, a afirmat Prvulovici. În opinia sa, vizita lui Traian Băsescu în comunitatea românească din Serbia este un bun prilej pentru încercarea soluţionării aşa numitei ‘chestiuni timocene’ şi, astfel, a asigurării renaşterii naţionale a românilor care trăiesc majoritar în 154 de sate româneşti şi alte 48 de localităţi mixte.
de Anatol Terzi | mai 10, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Dmitri Rogozin
Declaratii ca cele ale ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, care aprecia ca scutul antiracheta este un „cal Traian”, nu trebuie sa fie luate in seama si asta deoarece Rogozin face parte din „echipa de zgomote”, a declarat luni seara, la TVR, Traian Basescu. „Domnul face parte din echipa de zgomote, intodeauna, daca ati observat, reactioneaza domnul acesta… Mai este cineva din Duma de Stat. Stiti cand sa facem o discutie serioasa? Cand va reactiona presedintele Medvedev sau premierul Putin, sau ministrul de Externe, Lavrov. Deci eu v-am spus cand trebuie sa luam in serios, in rest sunt mesaje de consum intern”, a spus Basescu. Cat priveste garantiile juridice cerute de ministrul de Extern rus SUA, presedintele a comentat: „Ce, Romania are vreo garantie juridica de la vreo putere nucleara? Ne-a dat noua Federatia Rusa vreo garantie juridica? Sau ne-a dat Pakistan vreo garantie juridica, ca-i putere nucleara?”. Intrebat daca au fost discutii cu partea rusa, Basescu a precizat: „Nu, nu este nevoie. Discutiile care sunt sunt unde, pana unde merge nivelul de cooperare. La summitul NATO de la Lisabona s-a stabilit foarte clar: nu va fi un singur scut care sa protejeze Europa. NATO va avea scutul sau, Federatia Rusa scutul sau de protectie antiracheta. Ceea ce va trebui sa faca tehnicienii este nivelul de cooperare, nivelul de transfer al informatiilor de la un comandament la altul”. Traian Basescu a mai spus ca nu exista motive de „inflamare” intre Moscova si Bucuresti. „Chestiunile cu domnul de la Bruxelles, ambasadorul de la NATO al Federatiei Ruse, trebuie considerate o declaratie si atat. Nu sunt motive de inflamare. Si am convingerea ca nu exista motive de inflamare nici Moscova-Bucuresti, nici Moscova-Washington”, a conchis seful statului.
Pretentiile Rusiei
Rusia va cere de la NATO garantii ca sistemul european de aparare antiracheta nu va ameninta arsenalul nuclear rus, declara saptamana trecuta generalul de armata Nikolai Makarov, seful Statului Major al armatei ruse. Alianta Nord-Atlantica a anuntat anterior implementarea unor interceptoare de rachete nu departe de granitele Federatiei Ruse. SUA si Romania au convenit cu privire la desfasurarea pe teritoriul romanesc a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta. In acest context, scrie presa rusa, Moscova nu a primit din partea NATO garantii juridice privitoare la faptul ca preconizatul sistem de aparare antiracheta al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi indreptat impotriva potentialului militar strategic rus. “Intentionam sa solicitam garantii maxime solide ca sistemul de aparare european antiracheta nu este indreptat impotriva capacitatilor nucleare ale Rusiei”, a reiterat generalul Makarov, in finalul reuniunii Consiliului Rusia-NATO la nivel de sefi de stat major. “Asteptam propuneri din partea NATO si contam pe intelegere din partea partenerilor nostri europeni”, a mai spus generalul rus, subliniind ca “este inadmisibil ca situatia privind securitatea in Europa sa fie in intregime dependenta de acordurile dintre Rusia si SUA, asa ca in perioada Razboiului Rece”. “Vedem ca amplasarea de elemente ale scutului antiracheta in Europa devanseaza acordurile deja elaborate. Acesta este un motiv de ingrijorare, deoarece arhitectura sistemului de aparare antiracheta este ca si creata. Ne-ar placea sa auzim o explicatie in acest sens”, a afirmat seful Statului Major rus, comentand cu privire la acordul privind implementarea unor interceptoare de rachete americane in Romania. Makarov a mai spus ca in 5-7 mai urmeaza sa aiba o intalnire cu Michael Mullen, seful Statului Major Interarme din SUA, si intentioneaza sa abordeze toate aceste chestiuni cu el. Rusia si NATO au covenit cu privire la sistemul de aparare european antiracheta la summitul Rusia-NATO de la Lisabona in noiembrie 2010. Dupa cum a declarat anterior comandantul Fortelor balistice ruse, general-locotenentul Oleg Ostapenko, Federatia Rusa este dispusa sa lucreze “cu expertii NATO in domeniul antibalistic pentru dezvoltarea unei arhitecturi de aparare antiracheta, de la conceptie pana la variantele de amplasare a radarelor si interceptoarelor de rachete si pana la exploatarea in comun a centrelor de dirijare si colectare a datelor”. Potrivit generalului Ostapenko, un sistem european antiracheta este mai bine de conceput dupa principiul teritorial de impartire a responsabilitatilor individual pe fiecare stat sau pe grupuri de state pentru detectarea si distrugerea rachetelor intr-un anumit sector de aparare. Aceste declaratii intervin in contextul in care Rusia a solicitat marti seara noi garantii juridice din partea SUA ca sistemul de aparare american antiracheta implementat in Europa nu este indreptat impotriva fortelor strategice nucleare ruse, dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca Bucurestiul si Washingtonul au convenit asupra locului de instalare a interceptoarelor de rachete la baza Deveselu, din judetul Olt, in apropiere de granita cu Bulgaria. De asemenea, presa rusa vorbea chiar despre anexarea Moldovei. De altfel, in noiembrie 2010 Basescu si-a declarat lipsa de incredere in Rusia. “Nu suntem confortabili cu trupe ruse desfasurate de-a lungul granitei noastre nordice in Transnistria. Nu suntem deloc confortabili cu mobilizarea extinsa a flotei ruse la Sevastopol”, scrie presa rusa. “Conducerea Romaniei a incercat in mod deschis sa anexeze Moldova. Una este sa iei in considerare in mod deschis o interventie in afacerile unui stat suveran vecin, si alta este cand ai rachete americane in spate”, comenteaza Rossiiskaya Gazeta. “In acest context, rachetele nu sunt principala ingrijorare, ci amenintarea unui conflict real intre SUA si Rusia, adusa de actiunile provocatoare ale partilor terte. Georgia se afla peste Marea Neagra. In 2008, liderii sai au incercat sa se joace de-a geopolitica pentru a rezolva dispute teritoriale. Carnagiul care a urmat nu a fost oare de ajuns?”, conchide cotidianul rusesc.
de Anatol Terzi | apr. 28, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Marian Lupu si Traian Basescu
Presedintele Traian Basescu a anuntat, joi, ca a stabilit, impreuna cu presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, sa fie elaborat in cel mai scurt timp planul de actiune pentru punerea in aplicare a declaratiei privind Parteneriatul strategic pentru integrare europeana. De asemenea, la randul sau, Marian Lupu i-a multumit joi sefului statului roman, Traian Basescu, pentru sprijinul financiar acordat Republicii Moldova, fara de care, spune oficialul moldovean, reconstructia caselor in urma inundatiilor de anul trecut ar fi fost „o misiune imposibila”. “Am avut discutii foarte bune, consistente, care se inscriu deja in traditia dialogului intre Bucuresti si Chisinau din ultimii doi ani -sa speram ca vom consolida aceasta traditie – si mai ales, s-a mai creat un lucru, poate extrem de important pentru relatia romano-moldoveana, si anume ca ceea ce stabilim se intampla. Am convingerea ca vom continua acest mod de lucru in relatia bilaterala. Cu domnul Presedinte am abordat practic toata gama de probleme politice interne si externe. Mesajul nostru catre domnul Presedinte si catre partidele din Alianta este ca ne dorim o alianta cat mai solida, care sa garanteze evolutia spre Europa a Republicii Moldova. Am stabilit impreuna cu domnul Presedinte ca, in cel mai scurt timp, va trebui sa elaboram planul de actiune pentru a pune in aplicare declaratia privind Parteneriatul strategic pentru integrare europeana dintre Romania si Republica Moldova, declaratia semnata intre mine si presedintele Ghimpu, la acel timp”, a declarat Traian Basescu. “De asemenenea, in discutiile noastre am abordat prioritatile Republicii Moldova in raport cu Uniunea Europeana si l-am asigurat pe domnul presedinte Lupu de tot sprijinul nostru atat pentru acordul de libera circulatie, acordul privind vizele, pentru acordul aprofundat privind crearea unui spatiu economic european, pentru inceperea negocierilor in vederea unui acord de asociere. Nu in ultimul rand, am abordat prioritatile in relatia bilaterala, si ele s-au asezat in sectorul energetic in mod deosebit, proiectele de cuplare, de interconectare a retelelor noastre energetice si a retelelor de transport gaze; si, de asemenea, am avut discutii atat la nivelul plenului delegatiei, au fost si discutiile bilaterale intre ministri, in ceea ce priveste utilizarea banilor alocati prin Parteneriatul Estic”, a incheiat Basescu.
Multumiri pentru ajutorul financiar
“Am dat curs acestei invitatii si, la scurt timp, aceasta vizita are loc, o vizita care, in viziunea mea, ne va permite sa determinam, pentru viitor, liniile directorii de consolidare si aprofundare a relatiilor bilaterale dintre Republica Moldova si Romania, in context strict bilateral, cat si intr-un context mai larg; ma refer la cel european. Vreau, la fel, sa constat ca discutiile pe care le-am purtat atat in format restrans, cat si in formatul delegatiilor oficiale, au fost foarte constructive si foarte pozitive. Am constatat un progres deosebit in relatiile noastre pe parcursul anului 2010, in special prin dezvoltarea foarte importanta a cadrului juridic al raporturilor bilaterale dintre tarile noastre. Au fost semnate circa 24 de instrumente juridice bilaterale, lucru care imi permite sa constat ca deja, la etapa zilei de astazi, am constituit un cadru legal, un cadru juridic solid si promitator, care ne permite in continuare sa avansam pe calea unor actiuni, programe si proiecte concrete, practice. Intre acele documente juridice semnate este si Acordul privind micul trafic la frontiera, de o importanta deosebita pentru Republica Moldova. Aici m-as referi si la Acordul privind colaborarea in domeniul culturii, Acordul privind recunoasterea reciproca a diplomelor, un document semnat de Republica Moldova cu Romania in premiera, in calitate de stat membru al Uniunii Europene. La fel, prezinta un interes deosebit pentru noi, nu in ultimul rand, Tratatul privind regimul de frontiera. Si aici vreau sa va spun ca am gasit o limba comuna si am stabilit un numitor comun cu domnul Presedinte privind sincronizarea procedurilor de ratificare a acestui acord. Tot aici, am convenit sa continuam dialogul la subiectul unui document politic larg, care ar stabili reperele strategice de colaborare strategica dintre Republica Moldova si Romania, de lunga durata, care ar depasi ciclurile electorale”, a spus Marian Lupu. “Tot aici, vreau sa ii multumesc domnului Presedinte pentru initiativa domniei sale de acordare a unui suport financiar deosebit de valoros pentru Republica Moldova, in valoare de 100 de milioane de euro, un program care a inceput sa fie deja valorificat. Importanta deosebita a acestui gest consta si in faptul ca acest suport financiar vine in conditii destul de grele pentru Romania, conditii economice, financiare. Cu atat mai mult este apreciat acest gest, repet, de importanta practica pentru noi, fiindca pe aceasta cale Republica Moldova a obtinut un suport real, un suport financiar pentru promovarea unui sir de proiecte de importanta deosebita pentru noi. Ar fi de mentionat, tot aici, pe filiera dialogului politic, si deschiderea Consulatelor Romaniei la Ungheni si Balti-Cahul, multe alte actiuni care sunt foarte relevante pentru consolidarea relatiilor bilaterale dintre statele noastre. Nu in ultimul rand, relatiile economice, relatiile comerciale au fost puse in discutie in cadrul sedintei de astazi, intrevederii de astazi. Romania este un partener strategic si, in acest sens pentru Republica Moldova, plasandu-se pe locul doi in sensul exporturilor moldovenesti si pe locul trei in sensul importurilor in Republica Moldova. Am mentionat interesul statului meu pentru atragerea masiva a investitiilor romanesti in economia Republicii Moldova, avand astazi o pondere de circa 8% din totalul investitiilor. Sunt convins ca exista posibilitati si rezerve suplimentare la acest capitol. Am adus multumirile noastre domnului Presedinte pentru sustinerea Republicii Moldova, demersului european al tarii noastre. Republica Moldova la moment face parte din Parteneriatul Estic, aderand cu alte cinci tari”, a mai declarat presedintele interimar al R. Moldova.
Sprijin pentru aderarea la UE
“Vreau sa ii multumesc inca o data domnului presedinte Traian Basescu pentru suportul Romaniei in sustinerea Moldovei in cadrul negocierilor pe care le purtam cu Uniunea Europeana, pe marginea unui proiect de acord de asociere, dialogul privind liberalizarea regimului de vize si negocierile, care sper, vor incepe de curand, pe marginea unui acord de liber-schimb. Nu uitam ca Romania a fost unul din initiatorii ideii de formare a unui grup de prieteni ai Moldovei, atragand un numar impunator de state membre ale Uniunii Europene, si acest grup este un suport foarte si foarte valoros pentru parcursul european al Republicii Moldova. Voi profita de aceasta ocazie pentru a inainta domnului presedinte Basescu invitatia sa efectueze o vizita oficiala in Republica Moldova, la momentul cand domnia sa va considera posibil acest lucru” a incheiat oficialul de peste Prut. Marian Lupu si-a inceput joi vizita oficiala de doua zile in Romania, fiind primit la Palatul Cotroceni de seful statului roman, Traian Basescu. Programul vizitei lui Marian Lupu include si convorbiri cu presedintele Senatului, Mircea Geoana, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, premierul Emil Boc si cu liderii grupurilor parlamentare. Mai sunt prevazute intalniri si cu oameni de afaceri, potentiali investitori, prin intermediul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. Din componenta delegatiei Republicii Moldova, aprobata miercuri de Guvernul de la Chisinau, fac parte trei ministri – vicepremierul si ministrul Economiei si Comertului, Valeriu Lazar, ministrul Mediului, Gheorghe Salaru, si cel al Dezvoltarii Regionale si Constructiilor, Marcel Raducan. Marian Lupu va fi insotit si de deputatul Igor Corman, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa si integrare europeana, si de o serie de functionari din cadrul guvernului si ai presedintiei. Vizita are loc la un an de la cea a predecesorului sau, Mihai Ghimpu, care a semnat cu Traian Basescu, la 27 aprilie 2010, instituirea unui parteneriat strategic intre cele doua tari pentru integrarea europeana a Republicii Moldova. Tot atunci, a fost semnat si acordul prin care Romania se angajeaza sa acorde un ajutor financiar nerambursabil Republicii Moldova de 100 de milioane de euro, pe parcursul a patru ani.
