de Isac Mihai | iun. 1, 2021 | Arhiva, R. Moldova, Știri, UE
UE, obiectiv strategic pentru o parte din clasa politică de la Chișinău
Peste 3 milioane de alegători sunt așteptați la urne în această vară în fosta republică sovietică. Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a anunțat că 3.282.288 de alegători au dreptul să voteze la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Din numărul total, 2.786.368 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II.
În același timp, diferența de cifre cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării – 237.322 de persoane. În zona controlată de autoritățile de la Tiraspol au domiciliul înregistrat 258.598 de cetățeni cu drept de vot.
Cifra de peste 3 milioane de alegători așteptați la urne în iulie este contestată de o parte a societății civile. Printre motivele invocate se numără migrația masivă a populației.
15 pentru Parlament
Până acum, CEC a înregistrat 9 concurenți electorali, iar 6 dosare se află în proces de examinare. În data de 14 mai a început perioada în care pot fi prezentate documentele pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Candidații la alegeri pot depune actele la sediul CEC până în data de 11 iunie 2021. Verificarea documentelor depuse urmează să fie realizată în decursul a 7 zile. CEC va decide înregistrarea sau neînregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Perioada electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a început pe data de 5 mai. Comisia Electorală Centrală a aprobat lista partidelor politice, formată din 53 de formațiuni, care pot participa la scrutinul electoral.
Anterior secretarul Comisiei Electorale Centrale, Maxim Lebedinschi, a declarat că numărul de secții de votare va fi majorat. Numărul secțiilor de votare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 ar putea ajunge la 2200 (cu 57 mai mult comparativ cu scrutinul prezidențial din 2020).
O parte a societății civile a solicitat majorarea semnificativă a numărului de secții de votare pentru diaspora. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | ian. 11, 2018 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Tiraspolul intenționează să deschidă nu mai puțin de 24 de secții de votare pentru alegerile prezidențiale ce vor avea loc în Rusia pe data de 18 martie 2018. Numărul secțiilor va crește cu două față de alegerile parlamentare din 2016, atunci înregistrându-se un interes sporit pentru participarea la scrutinul precedent.
„Acest eveniment va determina în multe privințe viața statului nostru pentru viitorii șase ani. Dezvoltarea noastră viitoare depinde de activitatea noastră, de exprimarea voinței și înțelegerea importanței acestui eveniment”, a declarat șeful așa-zisei comisii electorale a regiunii transnistrene, Elena Gorodețkaia, citată de agenția regimului separatist de la Tiraspol Novostipmr.org.
Ambasada Rusiei la Chișinău se va asigura de buna funcționare a acestor secții de votare de peste Nistru.
de Anatol Terzi | sept. 28, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Consiliul Uniunii Europene a anunţat joi ridicarea interdicţiei de călătorie pentru membrii fostei conduceri politice a regiunii separatiste Transnistria din Republica Moldova, în semn de recunoaştere a progreselor înregistrate sub noua conducere de la Tiraspol în negocierea anumitor aspecte privind reglementarea conflictului în formatul “5+2”.
În acelaşi timp, Consiliul dă asigurări că interdicţiile de călătorie pot fi impuse din nou în cazul celor care blochează progresele în problemele rămase privind şcolile cu grafie latină din Transnistria. Consiliul UE mai precizează că măsurile restrictive cele mai importante nu au fost ridicate, dar că ele nu mai vizează anumite persoane. Consiliul UE va continua să monitorizeze şi să efectueze evaluări periodice ale evoluţiilor ce respectă progresul realizat către o reglementare politică, libertatea de mişcare a persoanelor şi situaţia şcolilor cu grafie latină, se mai precizează într-un comunicat dat joi publicităţii.
Decizia, adoptată joi prin procedură scrisă, se aplică începând de vineri, după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Măsuri restrictive împotriva conducerii politice a regiunii separatiste Transnistria au fost impuse pentru prima dată în 2003, când unui număr de 17 persoane considerate responsabile pentru lipsa de cooperare pentru promovarea unei reglementări politice a conflictului nu li s-a mai permis intrarea în UE.
În 2004, un al doilea grup de persoane a fost vizat de interdicţiile de călătorie, respectiv cele considerate responsabile pentru campania de intimidare şi de închidere împotriva şcolilor cu grafie latină din regiunea separatistă. Toate sancţiunile au fost suspendate în septembrie 2010, pentru a încuraja progresele înregistrate în reglementarea politică a conflictului din Transnistria, în abordarea problemelor rămase cu şcolile cu grafie latină şi în restabilirea libertăţii de mişcare a persoanelor.
de Anatol Terzi | sept. 3, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Transnistria, care se autodenumeşte republica moldovenească nistreană, a marcat duminică 22 de ani de la autoproclamarea independenţei.
Regiunea transnistreană nu a fost recunoscută pe plan internaţional, dar continuă demersurile în acest sens. Republica Moldova, care se opune în continuare acestui plan, le propune transnistrenilor autonomie extinsă în componenţa unui stat unitar. Generalul Mihail Bergman, reprezentantul special al „preşedinţiei transnistrene” în Federaţia Rusă, declara recent pentru presa rusă că Moscova intenţiona să recunoască independenţa Transnistriei în 2008, alături de cea a celor două regiuni separatiste georgiene – Osetia de Sud şi Abhazia, dar a renunţat din cauza lui Igor Smirnov, fostul „preşedinte”, care alături de familia sa a furat miliarde de ruble din ajutorul acordat Tiraspolului de autorităţile ruse.
Liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, s-a angajat, vineri, la televiziunea locală, să continue eforturile pentru construirea unui stat independent Transnistria. „Ca preşedinte al Transnistriei, prin constituţie sunt obligat şi îmi voi îndeplini obligaţiile pentru dezvoltarea unei Transnistrii independente şi împlinirea voinţei poporului”, a declarat Evgheni Şevciuk.
„Nu exista niciun un fapt care să arate că suntem pe calea de cedare a poziţiilor noastre în acest moment, şi nu va fi”, a dat asigurări Şevciuk. El a adăugat ca autorităţile transnistrene fac tot posibilul pentru a debloca economia şi că, în acest scop, se duc negocieri dificile privind comunicaţiile rutiere şi feroviare, precum şi aeriene. „Trebuie să deblocăm economia, fără momente politice, pentru a crea condiţii normale de funcţionare a economiei”, a declarat liderul transnistrean.
„Transnistria a fost din anii „90 independentă, suverană şi eu sunt sigur că există o perspectivă serioasă de întărire a Transnistriei şi de stabilire a unui statut de drept internaţional”, a mai declarat Şevciuk, ales la conducerea regiunii separatiste în decembrie anul trecut după un scrutin în care l-a învins pe favoritul Moscovei, Anatoli Kaminski.
de Anatol Terzi | aug. 24, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova are şanse reale să devină membră a UE în zece ani, dacă va continua reformele, a declarat Graham Watson, raportor al Parlamentului European pentru Acordul de Asociere la Uniunea Europeană a Republicii Moldova.
„Cu cât mai repede veţi face reformele, cu atât mai repede va fi încheiat acordul de asociere. Cred că sunt şanse să fie semnat înainte de sfârşitul anului viitor. Şi mai cred că Moldova are şanse reale de a deveni membră a UE în – să zicem – zece ani, dacă continuă reformele”, a spus Watson, într-un interviu la Europa Liberă. El a mai spus că atât momentul semnării acordului de asociere la UE, cât şi eventuala aderare a Moldovei depind de moldoveni şi de conducătorii lor.
„În mod limpede există diferenţe în atitudinea autorităţilor de pe cele două maluri ale Nistrului, dar există pe ambele maluri şi oameni care vor progres, dar şi unii care ar prefera întoarcerea la trecut, la comunism. Ceea de este important este să încurajăm oamenii din Transnistria să ia seama la beneficiile aduse de reforme în restul Moldovei”, a declarat politicianul britanic. În opinia sa, sunt multe de făcut pentru îmbunătăţirea infrastructurii, mai ales a drumurilor, dar şi pentru a câştiga încrederea oamenilor. „Am întâlnit mulţi oameni care nu au acces la justiţie şi cred că asta este problema cea mai mare în Transnistria”, a spus Watson.
El a calificat drept foarte dificile şi foarte delicate relaţiile cu Rusia. „Nu ştiu exact ce gândeşte dl. Putin şi ceilalţi conducători ruşi. Dar cred că sunt unele zone din relaţiile noastre unde sunt progrese şi asta mă face încrezător că-i vom convinge să-şi schimbe politica faţă de Tiraspol. Este unul din modurile de a privi această problemă, dar eu sunt sigur că politica rusească este mai subtilă de-atât şi cred că trebuie să ne concentrăm asupra altor domenii, pentru a încerca să zădărnicim orice încercare de şantaj”.
Watson a amintit că pacificatorii sunt în Transnistria în mod legal, iar soldaţii ruşi care păzesc muniţiile se află acolo în mod ilegal. Şi trebuie să facem presiuni şi mai mari asupra Rusiei pentru a retrage acele contingente.
