de Anatol Terzi | oct. 9, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Emisarul special al ONU şi al Ligii Arabe în Siria, Lakhdar Brahimi, este aşteptat într-o vizită în Turcia, în contextul tensiunilor produse recent la graniţa siriano-turcă, a anunţat luni o sursă oficială de la Ankara.
Lakhdar Brahimi va începe un turneu regional, în contextul eforturilor internaţionale vizând soluţionarea paşnică a conflictului din Siria, a indicat sursa citată, care a optat pentru anonimat. Data exactă a vizitei fostului diplomat algerian la Ankara nu a fost deocamdată stabilită, dar vizita va avea loc înaintea sosirii în Turcia a preşedintelui rus Vladimir Putin, la sfârşitul acestei luni. În ultimele şase zile, la graniţa dintre Turcia şi Siria s-au produs frecvente schimburi de focuri, ceea ce a generat temeri privind transformarea crizei din Siria, declanşată acum aproape 19 luni, într-un conflict regional.
De asemenea, Damascul a denunţat vehement luni o propunere turcă privind înlocuirea preşedintelui Bashar al-Assad cu actualul vicepreşedinte Faruk al-Sharaa şi demararea unei perioade de tranziţie. Ceea ce a declarat ministrul de externe turc Ahmet Davutoglu „reflectă o flagrantă tensiune politică şi diplomatică”, a apreciat ministrul informaţiei sirian Omran al-Zohbi, într-o declaraţie difuzată de postul public de televiziune. „Nu mai suntem pe vremea Imperiului Otoman! Sfătuiesc executivul turc să renunţe (la putere) în favoarea unor personalităţi recunoscute de poporul turc”. Această politică „diminuează puterea Turciei” pe scena internaţională, a continuat oficialitatea siriană.
Într-o emisiune televizată, şeful diplomaţiei turce a propus sâmbătă seara înlocuirea preşedintelui Bashar al-Assad, devenit acum aproape 19 luni ţintă a unei ample revolte sociale, cu vicepreşedintele Faruk al-Sharaa, în scopul opririi vărsării de sânge în Siria. „Faruk al-Sharaa este o personalitate raţională şi conştientă, care nu a participat la masacrele din Siria. Nimeni altul nu cunoaşte mai bine sistemul” social în ţara arabă, a explicat ministrul turc pentru postul public de televiziune.
de Anatol Terzi | iul. 18, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Problema compensaţiilor pentru pagubele cauzate Lituaniei de ocupaţia sovietică trebuie să constituie parte a dialogului dintre Rusia şi Uniunea Europeană, a declarat marţi premierul lituanian Andrius Kubilius.
Potrivit şefului guvernului ţării baltice, citat de presa rusă, o astfel de poziţie a fost adoptată şi de comisia guvernamentală lituaniană însărcinată să solicite Rusiei compensaţii pentru „pagubele provocate de ocupaţia sovietică”. Creată în mai a.c., comisia are ca misiune elaborarea unui plan de acţiune vizând obţinerea de compensaţii din partea Rusiei pentru prejudiciile cauzate Lituaniei între 1940 şi 1991, de către fosta URSS, şi între 1991 şi 1993, de către militarii ruşi. Este indispensabil de a face ca „dialogul dintre Lituania şi Rusia asupra compensaţiilor să nu mai fie doar o problemă între aceste două ţări, ci să devină un element al dialogului dintre UE şi Rusia”, a declarat premierul Kubilius într-un interviu acordat postului de radio Lietuvos Radijas. Premierul lituanian a adăugat că „un astfel de dialog va lua mai mulţi ani, întrucât este vorba de un test care va arăta în ce punct se află Rusia, ţară care vrea să devină un stat european democratic”.
În anul 2000, Vilnius a adoptat un proiect de lege ce angajează guvernul să înceapă negocieri cu Moscova asupra despăgubirilor pentru suferinţele şi pagubele cauzate de alipirea ţării baltice la URSS în 1940. Autorii textului de lege s-au bazat şi pe rezultatul referendumului din 1994, la care 90,2% din lituanieni au susţinut ideea solicitării de compensaţii Moscovei. Prima comisie, creată în 1995, a evaluat pagubele la 23 miliarde de euro. Noua comisie creată de guvern în mai a.c. este prezidată de Terese Birute Burauskaite, director general al Centrului de cercetare a genocidului şi rezistenţei lituanienilor. Din comisie fac parte reprezentanţi ai ministerelor de interne, justiţie, culturii, precum şi ai Arhivelor naţionale ale Lituaniei, Institutului de Istorie, ai altor asociaţii şi organizaţii sociale.
de Anatol Terzi | iul. 16, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia trebuie să nu mai primească exporturi „ilegale” de petrol din regiunea autonomă Kurdistan, în caz contrar riscând „să pună în pericol” relaţiile dintre Ankara şi Bagdad, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al guvernului irakian.
„Turcia trebuie să înceteze să accepte exporturile neautorizate de petrol”, a spus Ali Dabbagh într-un comunicat, apreciind că „exportul de petrol din Kurdistan în Turcia este ilegal”. „Prin aceste acţiuni, Turcia contribuie la contrabanda cu petrol irakian şi se plasează într-o poziţie nedorită, ca vecin cu care avem relaţii bune”, a adăugat Dabbagh. „Acestă problemă va afecta relaţiile dintre ţările noastre şi vor fi puse în pericol mai ales relaţiile noastre economice”, a avertizat el.
„Acest petrol aparţine tuturor irakienilor. Trebuie să fie exportat de guvernul federal, care-i reprezintă pe toţi irakienii, iar veniturile realizate trebuie să aparţină” aceluiaşi guvern, a încheiat Dabbagh. Săptămâna trecută, Kurdistanul, care beneficiază de o importantă autonomie faţă de Bagdad, a anunţat că a început să exporte petrol spre Turcia, provocând nemulţumirea guvernului irakian. Petrolul este trimis în Turcia, rafinat, apoi adus din nou în Kurdistan sub formă de produse petroliere.
Tensiunile dintre Turcia şi Irak s-au înteţit în ultima vreme. La sfârşitul lunii aprilie 2012, premierul irakian, Nouri al-Maliki, a declarat că Turcia este pe cale să devină un inamic în regiune încercând să domine şi să se amestece în problemele interne ale vecinilor săi. Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, i-a răspuns, acuzându-l că “se dă în spectacol”.
“Continuarea politicii sale interne şi regionale va dăuna intereselor Turciei care va deveni pentru toţi cei din regiune un stat ostil”, a afirmat Nouri al-Maliki într-un comunicat. La sfârşitul unei întrevederi la Istanbul cu liderul kurd Massud Barzani, premierul turc Recep Tayyip Erdogan, sunnit, l-a atacat pe omologul său irakian, şiit, acuzându-l de monopolizare a puterii şi “egocentrism politic şi discriminare împotriva grupurilor sunnite din guvernul său”, relatează presa turcă. “Evoluţiile din Irak, nu prevestesc nimic bun”, a adăugat premierul Erdogan.
de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Mareşalul Hussein Tantawi, preşedintele Consiliului militar care conduce Egiptul după îndepărtarea regimului lui Hosni Mubarak de la putere în februarie 2011, a chemat la vigilenţă forţele armate ale ţării pentru a apăra ţara în caz de necesitate.
„Nu avem de gând să atacăm ţările vecine, ne apărăm doar frontierele. Dacă cineva va îndrăzni să se apropie de graniţa Egiptului îi vom rupe picioarele. Acesta este motivul pentru care forţele noastre armate trebuie să rămână într-o stare de alertă maximă”, a afirmat Tantawi, într-un discurs susţinut luni la televiziunea publică de la Cairo. În discursul său, el a subliniat încă o dată că „armata egipteană nu va interveni în politică”. „Noi nu suntem politicieni şi nu vom permite nimănui să politizeze forţele armate. Suntem proprietatea poporului egiptean, el crede în noi şi stă în spatele nostru”, a mai spus mareşalul Hussein Tantawi.
Declaraţia preşedintelui Consiliului militar suprem din Egipt intervine după ce ministrul de externe israelian Avigdor Lieberman a afirmat că la ora actuală Egiptul reprezintă o ameninţare chiar mai mare pentru Israel decât Iranul. Într-o scrisoare adresată premierului Benjamin Netanyahu, Lieberman sugera creşterea prezenţei israeliene în zona de frontieră a Peninsulei Sinai şi trimiterea a trei sau patru divizii israeliene în această zonă.
În ultimul an, cu acceptul Israelului, Egiptul şi-a sporit de câteva ori contingentul militar din Peninsula Sinai. Ca parte a luptei împotriva terorismului, autorităţile de la Cairo au comasat aici două batalioane de militari. Ministrul israelian de externe consideră că partea egipteană ar putea încălca termenii tratatului de pace şi ar putea trimite trupe suplimentare în Sinai, fără a mai cere acceptul statului evreu.
Egiptul taie gazele Israelului
Egiptul intenţionează să folosească pentru uz propriu gazele naturale pe care le exporta în Israel, a declarat luni ministrul egiptean al energiei electrice Hassan Younes. „Gazele pe care le exportam în Israel ne revine în primul rând nouă şi va fi redirecţionat spre termocentralele egiptene”, a indicat ministrul egiptean într-o conferinţă de presă la Cairo.
Egiptul a decis anularea exporturilor de gaze naturale în Israel, invocând nerespectarea de către acesta a unor clauze contractuale, a declarat duminică directorul companiei egiptene de stat Egas. Contractul cu Israelul semnat în timpul regimului lui Hosni Mubarak, obligat să demisioneze în februarie 2011, face obiectul unor critici vehemente în Egipt, unde se apreciază că preţul combustibilului este subevaluat.
Egiptul furnizează 43% din cantitatea de gaze naturale consumată în Israel, unde 40% din curentul electric obţinut are la bază această sursă de energie. Gazoductul care aprovizionează Israelul şi Iordania cu gaze naturale este atacat zilnic, de la declanşarea mişcării anti-Mubarak în Egipt, la începutul anului trecut, în pofida măsurilor de securitate sporite instituite în zonă. La rândul său, guvernul israelian, prin vocea premierului Benjamin Netanyahu, a minimalizat decizia Egiptului dând asigurări că este vorba de un „diferend comercial” fără consecinţe privind relaţiile bilaterale.
de Anatol Terzi | dec. 7, 2011 | Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Curtea Supremă a Osetiei de Sud a declarat legală anularea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, respingând plângerea depusă de ex-candidatul opoziţiei, Alla Djioeva. Autorităţile separatiste susţin că, pe 29 noiembrie, din cauza numeroaselor încălcări ale legislaţiei în timpul campaniei electorale şi în ziua alegerilor, au fost anulate rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale care, potrivit Comisiei Electorale Centrale, au fost câştigate de Alla Djioeva. Noile alegeri au fost programate pentru 25 martie, însă Djioeva nu va putea să participe la ele, conform hotărârii judecătoreşti. Nefiind de acord cu această hotărâre, ea s-a declarat preşedinte al Osetiei de Sud şi a organizat acţiuni de protest în Ţhinvali.
Granita cu Rusia, inchisa
Calea de acces dintre Rusia si Osetia de Sud a fost închisa „din cauza agravarii situatiei politice în republica în scopul prevenirii provocarilor”, au comunicat organele de ordine ale republicii. Dupa încercarea de asasinare a procurorului general din Osetia de Sud, actiunile structurilor de forta vor fi coordonate de ministrul de Interne, a declarat presedintele Eduard Kokoitî, la sedinta de urgenta xu sefii structurilor de forta din republica.
Ex-candidatul la presedintia Osetiei de Sud, Alla Djioeva, intentioneaza sa reuneasca sedinta Consiliului de stat, creat de ea, la care sa se stabileasca planul actiunilor urmatoare. Djioeva intentioneaza sa ceara azil politic în Rusia pentru ea, sustinatorii si alegatorii ei.
