Bali, meci diplomatic SUA-China

Bali, meci diplomatic SUA-China

Preşedintele american Joe Biden se va întâlni cu omologul său Xi Jinping pe 14 noiembrie, în Bali (Indonezia), pe marginea summitului G20, a anunţat Casa Albă, relatează mass-media internațională. Conform analiștilor, discuțiile vor viza Taiwanul, dar şi poziţionarea fiecărei puteri faţă de Rusia şi invazia sa asupra Ucrainei, precum şi cu rivalitatea lor tehnologică şi comercială.

Subiecte controversate

Cei doi lideri, care vor avea prima întâlnire în persoană de la alegerea lui Joe Biden, vor discuta despre cum „să gestioneze în mod responsabil” rivalitatea între China şi SUA, încercând în acelaşi timp „să lucreze împreună acolo unde interesele noastre concordă”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, reluând formulele utilizate de obicei de americani.
Joe Biden şi Xi Jinping, care au discutat deja de mai multe ori telefonic şi prin videoconferinţă, vor evoca, de asemenea, o serie de subiecte „internaţionale şi regionale”, a indicat ea, însă fără a menţiona explicit problema Taiwanului, o sursă majoră de tensiuni.
„Ceea ce vreau să fac împreună cu el, atunci când vom discuta, este să stabilim tipul de linii roşii” pe care trebuie să le respectăm, a declarat miercuri liderul democrat în cadrul unei conferinţe de presă de la Washington.
Întâlnirea vine într-un moment în care SUA încearcă să-şi relanseze propria industrie de înalte tehnologii pentru a-şi reduce dependenţa faţă de China.

Doctrina Taiwan

„Doctrina privind Taiwanul nu s-a schimbat deloc”, a repetat Biden, evitând să reafirme cuvintele care au iritat Beijingul, potrivit cărora armata americană va apăra Taiwanul dacă este atacat.
Xi Jinping a obţinut luna trecută un al treilea mandat cu prilejul congresului Partidului Comunist Chinez, întârindu-şi statutul de cel mai puternic preşedinte chinez de la Mao Tze-Dun. Asta provoacă temeri în Taiwan, dar şi la Washington, ca nu cumva China să-şi intensifice eforturile pentru a obţine reunificarea cu insula.
Joe Biden insistă frecvent asupra relaţiei sale vechi cu preşedintele chinez, începută atunci când era încă vicepreşedinte al lui Barack Obama.
Ultima lor discuţie datează de la sfârşitul lui iulie şi echipele de la Casa Albă lucrează de săptămâni la organizarea unei întâlniri faţă în faţă în Bali. De atunci, tensiunile dintre Washington şi Beijing nu au scăzut deloc, ci dimpotrivă.

Share our work
Manevre navale China-Rusia

Manevre navale China-Rusia

China şi Rusia au demarat duminică primele lor manevre militare navale comune, în apropierea coastelor chineze, pe fondul tensiunilor dintre Beijing şi vecinii săi asiatici.
Aceste manevre, care vor dura şase zile, se desfăşoară în Marea Galbenă, în largul coastelor estice ale Chinei. Aceste exerciţii sunt primele realizate în comun de Forţele navale ale celor două ţări, precizeaza presa chineză. China Nouă, o agenţie oficială, a adăugat că exerciţiile au loc în largul oraşului Qingdao, din provincia Shandong.
Beijingul a anunţat la începutul lui martie accelerarea modernizării armatei sale – cea mai mare din lume în termen de efective – şi o creştere de 11,2 la sută a bugetului pentru apărare în 2012. China vrea astfel să reducă diferenţa faţă de Washington. Ambiţiile teritoriale ale Chinei îi îngrijorează pe vecinii săi şi Statele Unite. Beijingul revendică suveranitatea mai multor insule din Marea Chinei meridionale şi orientale, în faţa Japoniei, Filipinelor şi Vietnamului.
Manevrele militare din această săptămână includ exerciţii de apărare aeriană, de tactici antisubmarin şi de operaţiuni de căutare şi salvare, potrivit agenţiei China Nouă. La aceste manevre participă 16 nave şi două submarine chineze, alături de patru nave de război aparţinând Rusiei.
În altă ordine de idei, Taiwanul intenţionează să achiziţioneze de la Statele Unite patru nave de război, în cadrul eforturilor sale de modernizare a Forţelor armate, în timp ce China consideră în continuare insula ca o provincie secesionistă. Dacă acordul va fi încheiat, Marina taiwaneză va avea 12 vase de război. Cele patru nave a căror achiziţie este prevăzută sunt fregate construite în anii ’80, care tocmai au fost retrase din uz de Armata americană.

Share our work
Presedintele prochinez al Taiwanului,  Ma Ying-jeou, reales

Presedintele prochinez al Taiwanului, Ma Ying-jeou, reales

Ma Ying-jeou 5432Actualul lider al Taiwanului, Ma Ying-jeou, din Partidul Nationalist, a obtinut al doilea mandat la conducerea insulei, in alegerile de sambata. Acesta a obtinut 51,6% din voturi, in fata candidatei opozitiei, Tsai Ing-wen, care a primit 45,7%, dupa numararea a 99% din voturi.A fost prima data in istoria Taiwanului cand o femeie a candidat la presedintie. Al treilea candidat, James Soong, a obtinut 2,7%. Rezultatul reprezinta o sustinere clara acordata de electoratul Taiwanului politicii de apropiere a lui Ma cu China, politica pe care vrea sa o continue in al doilea mandat.  Sustinatorii lui Ma s-au strans la cartierul general din Taipei. „Victoria reprezinta continuarea caii catre pace si prosperitate”, a subliniat el. Ma a promis sa faca mai multe pentru saraci si someri si sa protejeze mediul. Sustinatorii lui Tsai erau in lacrimi. Tsai si-a recunoscut infrangerea si a demisionat de la conducera Partidului Democratic Progresist. Chestiunile-cheie din alegeri au fost relatiile cu China, care considera Taiwanul drept provincia sa, si economia, Ma, care are relatii bune cu China, a spus ca un vot pentru el este un vot pentru pace. Abordarea sa prietenoasa fata de China a dus la stabilirea de curse aeriene directe regulate si legaturi maritime, precum si la acorduri economice majore. insa unii alegatori sunt ingrijorati ca politicile lui Ma vor pava calea catre unificare. Tsai a avertizat in campanie ca el se misca prea repede si ca poporul este cel care trebuie sa decida ce fel de relatie vrea cu China, inainte de a se semna acorduri. Partidul ei favorizeaza independenta formala a Taiwanului de China. Ea a spus insa ca nu este impotriva negocierilor cu China pe chestiuni economice, atat timp cat nu este afectata suveranitatea Taiwanului. China este suspicioasa in privinta lui Tsai si a partidului ei, iar, in timp ce Washingtonul nu si-a exprimat public sustinerea pentru Ma, observatorii spun ca este un secret cunoscut ca SUA prefera abordarea sa pe China. China intra si ea intr-un an de tranzitie politica, in conditiile in care presedintele Hu Jintao si alti responsabili se vor retrage. Hu probabil va preda puterea vicepresedintelui Xi Jinping.

Share our work
China ameninta SUA cu privire la strategia Washingtonului din Asia

China ameninta SUA cu privire la strategia Washingtonului din Asia

Obama SUA Chian 432

Autoritatile de la Beijing au avertizat SUA, vineri, prin intermediul presei centrale „sa nu-si incordeze muschii” in zona. Reactia chineza vine dupa ce presedintele Barack Obama a anuntat joi noua strategie de aparare a SUA, care prevede, printre altele, intarirea prezentei militare americane in regiunea Asia-Pacific, potrivit BBC. Obama a prezentat „Defense Strategic Review” in cadrul unei declaratii de presa facute la Pentagon, in prezenta secretarului Apararii, Leon Panetta. Agentia de stat Xinhua scrie intr-un editorial ca decizia lui Obama de a creste prezenta SUA in regiune poate fi perceputa ca un stimulent binevenit pentru stabilitate si prosperitate, insa a adaugat ca orice militarism din partea Statelor Unite ar putea sa creeze ostilitate si „sa ameninte pacea”. Joi, intr-o declaratie facuta la Pentagon, Obama a afirmat: „Ne vom intari prezenta in Asia-Pacific, iar reducerile de buget nu vor afecta aceasta regiune critica”. Xinhua sustine ca rolul SUA poate fi bun pentru China daca ajuta la sustinerea unui „mediu pasnic” de care are nevoie pentru a-si continua cresterea economica. Xinhua precizeaza insa: „In timp ce-si intareste prezenta militara in Asia-Pacific, Statele Unite trebuie sa se abtina la a-si incorda muschii, deoarece acest lucru nu va ajuta la rezolvarea disputelor regionale”. „In cazul in care Statele Unite aplica in mod imprudent militarismul in regiune, va fi ca un taur intr-un magazin de portelanuri, punand in pericol pacea in loc sa consolideze stabilitatea regionala”, afirma Xinhua. Ziarul „Global Times”, ce apartine Partidului Comunist din China, a afirmat ca America nu se poate opune ascensiunii Chinei, cerand ca Beijingul sa dezvolte mai multe arme cu raza lunga de actiune pentru a descuraja Marina americana.

Share our work
China isi intensifica manevrele militare in Pacific

China isi intensifica manevrele militare in Pacific

submarine_468x323 523

Pe fondul tensiunilor sino-americane, Beijing-ul a inceput sa isi sporeasca actiunile militare. Armata chineza a anuntat ca va organiza la sfarsitul lui noiembrie manevre navale in „vestul Oceanului Pacific”, intr-un context de tensiuni sporite privind teritoriile disputate cu vecinii sai. „Marina Armatei populare de eliberare va realiza exercitii in vestul Oceanului Pacific la sfarsitul lui noiembrie”, a anuntat miercuri, intr-un comunicat, Ministerul chinez al Apararii. Marina chineza realizeaza in mod regulat astfel de manevre, dupa cum procedeaza si alte tari. „Este vorba despre un antrenament de rutina prevazut in calendarul nostru anual si care nu vizeaza nici o tara anume si nici o tinta specifica”, a precizat ministerul. Aceste manevre intervin imediat dupa o calatorie in Asia-Pacific a presedintelui american Barack Obama, in cursul careia a anuntat ca Statele Unite isi vor consolida prezenta militara in Australia. Subiectul ambitiilor Beijingului in regiunile maritime din vestul Pacificului a fost abordat la summitul anual al Asociatiei statelor din Asia de Sud-Est (ASEAN), precum si la summitul Asiei Orientale, care s-au desfasurat saptamana trecuta in Bali (Indonezia). Manevrele chineze sunt adesea considerate un raspuns la exercitiile aeronavale comune SUA-Japonia, SUA-Filipine sau SUA-Coreea de Sud, care sunt interpretate drept avertismente adresate Beijingului si Phenianului. Vietnam, Filipine si Taiwan se confrunta cu China in ceea ce priveste suveranitatea asupra insulelor din Marea Chinei Meridionale, bogata in hidrocarburi, in special a insulelor Spratleys, pe care Beijingul le considera ale sale.

Share our work