de Anatol Terzi | iul. 24, 2014 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
In Ucraina vor putea fi organizate alegeri parlamentare anticipate, dupa ce partidele UDAR si Svobova (zona de dreapta) s-au retras joi din coalitia aflata la guvernare, potrivit mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presedintele Petro Porosenko si-a exprimat in mod public dorinta organizarii unui scrutin anticipat, care ar urma sa-i permita sa formeze o majoritate solida, in baza succesului pe care l-a obtinut in alegerile prezidentiale (55% din sufragii).”Astfel, lansam mecanismul constitutional care permite presedintelui tarii sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri parlamentare anticipate”, a declarat deputatul Vitali Kovalciuk, membru al partidului „UDAR” si apropiat al presedintelui Petro Porosenko. Dar pentru ca sa poata dizolva Parlamentul si convoca alegeri legislative anticipate, este necesar ca Legislativul unicameral sa constate ca actuala coalitie de guvernare a incetat sa mai existe de 30 de zile si ca nu s-a putut constitui una noua. Dupa ce aceste conditii vor fi indeplinite, presedintele poate sa anunte alegeri legislative peste doua luni. Presedintele Parlamentului, Oleksandr Turcinov, a criticat totusi aceasta decizie, mentionand ca deputatii puteau intâi sa voteze modificarile legislative si abia apoi sa anunte ca parasesc coalitia. De asemenea, fractiune comunistilor din Rada Suprema de la Kiev a fost dizolvata dupa modificarea Regulamentului de functionare a Parlamentului ucrainean. Potrivit postului de televiziune TSN, acest lucru a fost posibil dupa ce dupa ce Parlamentul ucrainean a adoptat recent o serie de modificari la Regulamentul de procedura al Legislativului, care prevede dizolvarea unei fractiuni parlamentare in cazul in care nu este intrunit numarul minim necesar pentru formarea unei asemenea fractiuni, mai scrie sursa citata.
de Isac Mihai | nov. 27, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina ramane ostatica Kremlinului
Rada Supremă a Republicii Autonome Crimeea a susținut decizia guvernului ucrainean de a stopa procesul de semnare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, declaratia respectivă fiind adoptată cu 79 de voturi pentru din cei 85 de deputați prezenti la sedinţa de azi. Documentul a fost votat de deputații din partidele „Regiunile Crimeei”, „Soiuz”, „Russkoe Edinstvo” și Partidul Comunist din Ucraina, împotrivă pronunțîndu-se doar deputații din fracțiunea „Kurultai-Rukh” (reprezentanții tătarilor crimeeni), aliaţi cu opoziţia parlamentară de la Kiev.
Înaintea supunerii declarației la vot, şeful parlamentului crimeean, Vladimir Konstantinov, a ținut să menționeze că, guvernul ucrainean a luat o decizie ce corespunde intereselor naționale și „dorințelor majorității locuitorilor Crimeei”, iar decizia respectivă trebuie susținută prin toate mijloacele. La rândul său, Ghenadii Naraev, deputat din partea Partidului Comunist, a propus includerea în declarația parlamentului de susținere a guvernului și a unui punct despre necesitatea integrării țarii la Uniunea Vamală, și organizarea unui referendum pe această chestiune.
Acţiuni distructive
În documentul aprobat, deputații crimeeni au mai condamnat „acțiunile distructive” ale „Svoboda”, „Batkivșina” și „UDAR”, care speculează cu valorile general umane, „cresc artificial isteria în jurul Acordului de Asociere dingtre Ucraina și Uniunea Europeană și recurg la politici de șantaj care duc la divizarea societății, destabilizează situația social-politică din țară”. Rada din Crimeea a mai decis să „consolideze relațiile cu regiunile Federației Ruse și ale altor state, prin încheierea și realizarea unor acorduri reciproc avantajoase în domeniile economiei, științei, educației, protecția mediului înconjurător, sfera social-culturală”. În afară de aceasta, deputații au îndemnat locuitorii Crimeei „să își îndrepte toate forțele pentru păstrarea Crimeei ca teritoriu al stabilității și înțelegerii interetnice”.
Reamintim că în noiembrie 2013, guvernul ucrainean a decis stoparea pregătirii semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care trebuia să aibă loc la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Executivul ucrainean și-a motivat decizia prin necesitatea dezvoltării relațiilor comerciale cu Rusia și „pentru binele securității naționale”.
de Isac Mihai | nov. 20, 2013 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Nationalistii ucraineni din Svoboda ameninta „financiar” Kremlinul
Liderul mișcării politice „Svoboda”, deputatul în Rada Supremă, Oleg Tyahnybok, a declarat, în ajunul comemorării a 80 ani de la Holodomor, că Ucraina trebuie să ceară Federației Ruse șă își prezinte scuze oficiale și compensații pentru organizarea Holodomorului din 1932-1933 din Ucraina. „Propun să sancționăm penal negarea publică a Holodomorului ca și genocid al națiunii ucrainene și trebuie să cereme oficial Rusiei să își ceară scuze și să ofere compensații pentru genocidul națiunii ucrainene din anii 1932-1933”, a declarat acesta în cadrul ședinței Radei Supreme din 19 noiembrie.
Reamintim că deputaţii „Svoboda” au propus recent parlamentului dela Kiev să adopte o declarație către statele Uniunii Europene pentru recunoașterea Holodomorului ca și genocid al poporului ucrainean. De asemenea ei propus ca săptămâna aceasta ședințile parlamentului să înceapă cu un minut de reculegere în memoria victimelor foametei organizate în 1932-1933.
Holodomor, bombă politică
Opoziția parlamentară din Ucraina a înregistrat încă în aprilie, anul curent, proiectul de lege care prevede răspunderea penală pentru negarea Holodomorului, dar documentul nu a fost examinat de parlament, dominat de o alianţă informală dintre Partidul Regiunilor şi Partidul Comunist din Ucraina, formaţiuni care neagă existenţa Holodomorului.
În Ucraina este în vigoare o lege care recunoaște Holodomorul din 1932-1933 drept genocid, dar în societatea ucraineană nu există o opinie unitară în ceea ce priveşte interpretarea istorică a evenimentelor respective.
În data de 26 noiembrie 1998, al doliea președinte al Ucrainei, Leonid Kucima (1995-2005) a emis decretul nr. 1310 „Despre stabilirea Zilei comemorării victimilor represiunilor politice și a foametelor organizate”, iar apoi l-a modificat, astfel data respectivă este marcată în fiecare a patra duminică din luna noiembrie.
Pe parcursul sec.XX, Ucraina a trecut prin trei etape de foamete organizată (holodomor) în 1921-1923, 1932-1933, 1946-1947, dar cea de a doua a fost cea mai cruntă. Conform istoricilor, în timpul celui de al doilea holodomor în Ucraina au decedat între 5 și 9 milioane de persoane.
de Natalia Ciobanu | oct. 25, 2013 | Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Radicalii maghiari din partidul Jobbik conditioneaza parcursul european al Ucrainei
Ucraina poate miza pe susținerea reprezentanților Ungariei în procesul de semnarea a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană doar dacă va îndeplini anumite condiții, a declarat europarlamentarul maghiar Béla Kovács, membru al partidului ungar Jobbik, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută în cadrul forumului partidului, organizat recent în localitatea Beregovo din vestul Ucrainei, în regiunea Transcarpatia.
„În primul rând, Ucraina trebuie să respecte în totalitate Legea privind politica lingvistică. Apoi, trebuie să înființeze, în regim de urgență, raionul administrativ Pritiseansk pe teritoriul regiunii Transcarpatia, care va include localitățile cu populație majoritară maghiară”, a declarat Kovács.
Declaratii incendiare
În cadrul aceluiași forum, liderul partidului maghiar, Gábor Vona, a criticat guvernul de la Budapesta pentru că nu sprijină suficient comunitatea maghiară din Ucraina, reprezentată de peste 150 000 de vorbitori de limbă maghiară. „În ultimii trei ani, din cauza slăbiciunii și ezitării diplomaților maghiari, în soluționarea problemei ungurilor din Transcarpatia nu a fost realizat niciun progres”, a spus Vona.
Mai mult, reprezentanții partidului, considerat de extrema-dreapta de catre o parte a analistilor politici, au promis să facă lobby pentru susținerea financiară a instituțiilor de învățământ din Transcaraptia, unde limba de predare este maghiara.
În timpul vizitei din Ucraina, liderii radicalilor maghiari au pus drapelul formațiunii Jobbik la monumentul dedicat aniversării a 1100 de ani de la trecerea maghiarilor prin Carpaţi, situat în zona trecătoarei Vereţk, la graniţa dintre regiunile ucrainene Transcarpatia şi Lviv. Prin această acțiune politicienii maghiari au vrut să protesteze față de vandalizarea monumentului de către reprezentanții partidului naționalist ucrainean „Svoboda”, produsă în vara anului 2013.
Presa locală a scris că declarațiile politicienilor maghiari au fost făcute în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria, care urmează să aibă loc în primăvara anului 2014. Dreptul la vot îl au și etnicii maghiari din Ucraina care dețin și cetățenia maghiară.
„Svoboda” cere implicarea SBU
Vizita celor de la Jobbik i-a revoltat pe naționaliștii ucraineni din regiune. Partidul parlamentar naționalist „Svoboda” a cerut Serviciului de Securitate și Informații din Ucraina (SBU) să verifice acțiunile antistatale ale partidului maghiar Jobbik pe teritoriul Ucrainei. „Este umitor faptul că politicienii maghiari susțin atât de activ legea privind politica lingvistică din Ucraina, care este una antinațională, în timp ce chiar maghiarii din Transcarpatia recunosc că au probleme nu cu învățarea limbii maghiare, dar cu a limbii ucrainene”, se arată într-un comunicat al formațiunii, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Fratia ruso-maghiara
Liderii „Svoboda” considera că prin susținerea acestei legi, forțele politice din Ungaria „ajută serviciile speciale rusești să pună piedici Ucrainei (împreună cu minoritatea maghiară) în calea spre Europa”. „Arată a provocare și cerința ultimativă a partidului Jobbik de a crea raionul Pritiseansk în regiunea Transcarpatia. Maghiarii au avut reprezentantul lor în toate legislaturile parlamentului ucrainean, fără să existe o structură administrativă separată. Curios este însă faptul că această cerință coincide cu împlinirea a 75 de ani de la Dictatul de la Viena, atunci când, cu ajutorul lui Hitler, Ungaria a acaparat teritoriile ucrainene, care coincid cu proiectul «Raionului Pritiseansk»”, mai declară reprezentantii Svoboda.
Reamintim ca in cadrul reuniunii Comisiei mixte ucraineano-maghiare pentru minorităţi, desfășurată anul trecut, reprezentanţii Kievului au respins propunerea politicienilor de la Budapesta de a crea în Transcarpatia un raion format din localităţi cu o majoritate etnica maghiară. Partea ucraineană a motivat refuzul prin faptul că în regiune locuiesc nu doar etnici maghiari, ci şi membri ai altor minorităţi, precizând că atitudinea Ucrainei va fi aceeaşi pentru toate etniile.
de Natalia Ciobanu | aug. 19, 2013 | Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Formatiunea nationalista ucraineana Svoboda ameninta pacea interetnica din Transcarpatia
Preşedintele filialei din regiunea Transcarpatia a partidului naţionalist ucrainean „Svoboda”, Oleg Kuţin, citat de mass-media locala, a declarat că simpatizanţii formaţiunii politice din care face parte intenționează să demonteze monumentul dedicat aniversării a 1100 de ani de la trecerea maghiarilor prin Carpaţi, situat în zona trecătoarei Vereţk, la graniţa dintre regiunile ucrainene Transcarpatia şi Lviv. Anuntul vine la cateva saptamani dupa ce Svoboda a incetat contactele oficiale cu formatiuni politice similare din Ungaria.
„Consider că acţiunile din zona trecătoarei Vereţk sunt cât se poate de fireşti şi cred că acest lucru ar trebui să-l facă fiecare ucrainean, dacă pe mormintele strămoşilor săi, care au luptat pentru statalitatea Ucrainei, se află un simbol al neoimperialismului. Pentru maghiari, monumentul simbolizează frontiera statului lor, acesta fiind situat la graniţa fostei Austro-Ungarii”, a declarat Oleg Kuţin.
Trecătoarea Vereţk este considerată un loc sfânt pentru maghiari. Cronicile vremii mărturisesc că în anul 895, pe aici au trecut triburile maghiare, conduse de Arpad, care au venit în Europa şi s-au stabilit în Câmpia Panonică.
Reamintim ca, anterior, naţionaliştii din partidul „Svoboda”, în frunte cu deputatul Oleg Kuţin, au dat foc monumentului, susţinând că acesta este un „simbol al şovinilor maghiari”.
In Ucraina vor putea fi organizate alegeri parlamentare anticipate, dupa ce partidele UDAR si Svobova (zona de dreapta) s-au retras joi din coalitia aflata la guvernare, potrivit mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presedintele Petro Porosenko si-a exprimat in mod public dorinta organizarii unui scrutin anticipat, care ar urma sa-i permita sa formeze o majoritate solida, in baza succesului pe care l-a obtinut in alegerile prezidentiale (55% din sufragii).”Astfel, lansam mecanismul constitutional care permite presedintelui tarii sa dizolve Parlamentul si sa convoace alegeri parlamentare anticipate”, a declarat deputatul Vitali Kovalciuk, membru al partidului „UDAR” si apropiat al presedintelui Petro Porosenko. Dar pentru ca sa poata dizolva Parlamentul si convoca alegeri legislative anticipate, este necesar ca Legislativul unicameral sa constate ca actuala coalitie de guvernare a incetat sa mai existe de 30 de zile si ca nu s-a putut constitui una noua. Dupa ce aceste conditii vor fi indeplinite, presedintele poate sa anunte alegeri legislative peste doua luni. Presedintele Parlamentului, Oleksandr Turcinov, a criticat totusi aceasta decizie, mentionand ca deputatii puteau intâi sa voteze modificarile legislative si abia apoi sa anunte ca parasesc coalitia. De asemenea, fractiune comunistilor din Rada Suprema de la Kiev a fost dizolvata dupa modificarea Regulamentului de functionare a Parlamentului ucrainean. Potrivit postului de televiziune TSN, acest lucru a fost posibil dupa ce dupa ce Parlamentul ucrainean a adoptat recent o serie de modificari la Regulamentul de procedura al Legislativului, care prevede dizolvarea unei fractiuni parlamentare in cazul in care nu este intrunit numarul minim necesar pentru formarea unei asemenea fractiuni, mai scrie sursa citata.