Cristian Diaconescu: Participarea Romaniei la Summitul NATO de la Chicago va fi substantiala

Cristian Diaconescu: Participarea Romaniei la Summitul NATO de la Chicago va fi substantiala

Ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, s-a întâlnit, joi, cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, ocazie cu care a asigurat că MAE a creat premisele pentru o participare cât mai substanţială a României la Summitul NATO de la Chicago.
Ministrul în exerciţiu al Afacerilor Externe a avut o întrevedere cu şefii misiunilor diplomatice din statele membre UE, NATO, Republicii Populare Chineze şi Federaţiei Ruse acreditaţi în România.
„România consideră că există toate condiţiile pentru o reuniune de succes la nivel înalt, astfel încât interesele şi voinţa tuturor aliaţilor să fie reflectate în rezultatele reuniunii”, consideră Diaconescu. Conform MAE, şeful diplomaţiei române le-a mulţumit demnitarilor străini pentru excelenta colaborare avută de-a lungul mandatului său, perioadă în care a fost creat un context favorabil pentru dezvoltarea de noi proiecte eficiente atât la nivel bilateral, cât şi multilateral şi şi-a exprimat încrederea că diplomaţia română va continua să promoveze cu profesionalism şi onestitate interesele României şi obiectivele comune din cadrul UE şi NATO, consolidând şi intensificând, în acelaşi timp, relaţiile bilaterale cu fiecare ţară parteneră.

Obiective atinse în cursul mandatului

Diaconescu a evidenţiat, cu această ocazie, unele obiective esenţiale de politică externă atinse în cursul mandatului său. „România a avut în ultimele luni un rol activ pe plan european, în special în promovarea intereselor naţionale în relaţie cu politicile UE, precum aderarea la spaţiul Schengen, respectarea libertăţilor fundamentale ale Uniunii, cât şi dosarul guvernanţei economice a UE. În al doilea rând, ţara noastră a continuat consolidarea şi diversificarea parteneriatelor speciale cu ţări europene şi euro-atlantice. În acest sens, ministrul Diaconescu şi-a exprimat satisfacţia pentru discuţiile avute cu partea americană, cât şi cu omologii din Italia, Finlanda,  Germania, Turcia, Polonia, Olanda, Spania, Suedia şi Ungaria”, subliniază MAE.
Ministerul mai arată că a promovat o agendă activă şi cuprinzătoare cu partenerii regionali, în special cu Republica Moldova. Diaconescu a salutat, de asemenea, progresele înregistrate în relaţia cu Serbia, Albania, Georgia şi Ucraina, iar în ceea ce priveşte proiectele cu parteneri din zonele mai îndepărtate, el a subliniat importanţa planului ambiţios de cooperare cu R.P. Chineză discutat la nivel de prim-miniştri la Varşovia, cât şi întâlnirile de lucru regionale cu ambasadori din statele arabe, Asia şi America Latină.

Share our work
Apara cauza palestiniana: Turcia impiedica Israelul sa participe la summitul NATO

Apara cauza palestiniana: Turcia impiedica Israelul sa participe la summitul NATO

Turcia a refuzat să accepte participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai la Chicago, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea mai multor cetăţeni turci în anul 2010, în urma atacului marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni ce se îndreptau către Fâşia Gaza.
„Nu ne-am dat acordul în această chestiune”, a afirmat un oficial turc sub acoperirea anonimatului, reamintind că „NATO este o alianţă din care Israelul nu face parte”. „Nu considerăm că Israelul trebuie să ia parte la acest forum”, a adăugat el.
Statul evreu spera să participe la summit în cadrul unui program de cooperare cu NATO, numit Dialogul Mediteranean. Potrivit cotidianului turc Hürriyet Daily, minstrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, confruntat cu criticile unor state aliate în timpul unei reuniuni ministeriale a NATO, a răspuns că „problemele bilaterale nu trebuie aduse în interiorul Alianţei”, adăugând că „Turcia nu poate manifesta nici o consideraţie pentru o ţară care ucide cetăţeni turci în apele internaţionale”.
Turcia, condusă de un guvern conservator care susţine cauza palestiniană, se află într-un conflict diplomatic deschis cu Israelul după ce marina militară a acestui stat a ucis nouă cetăţeni turci în cursul unui atac împotriva unui convoi umanitar de nave turceşti care a încercat să spargă blocada israeliană asupra Fâşiei Gaza. Guvernul de la Ankara cere în continuare Israelului scuze oficiale şi despăgubiri pentru familiile celor ucişi.

Israelul continuă demolarile

În ciuda avertismentelor ONU şi a recţiilor internaţionale, Israelul continuă demolările în teritoriile palestiniene. Un comunicat comun al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Ajutorarea Refugiaţilor Palestinieni şi Orientul Apropiat (UNRWA) şi al oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare condamnă demolarea, la 18 aprilie, a unor imobile la Khalayleh, la nord de Ierusalim, precum şi evacuarea în aceeaşi zi a unor refugiaţi palestinieni din două case aflate în Iersualimul de Est.
„Evacuarea refugiaţilor palestinieni şi demolarea locuinţelor palestiniene şi a altor clădiri civile din Cisordania ocupată sunt contrare dreptului internaţional”, a declarat directorul UNRWA pentru Cisordania, Felipe Sanchez. Responsabilii israelieni nu au fost în măsură să confirme demolarea locuinţelor palestiniene.
Delegaţiile Uniunii Europene la Ierusalim şi Ramallah au condamnat sâmbătă, într-un comunicat, instalarea fără precedent a coloniştilor evrei în cartierul arab Beit Hanina din Ierusalimul de Est, cucerit şi anexat de Israel în 1967. Delegaţiile UE „condamnă evacuarea, la 18 aprilie, a membrilor famililiei Natsché din locuinţele lor din cartierul Beit Hanina”, se afirmă în comunicatul amintit. „Acestea îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de proiectele ce vizează construirea unei noi colonii israeliene în mijlocul unui cartier tradiţional palestinian”, subliniază documentul. Comunicatul reaminteşte că procesul de colonizare a teritoriilor ocupate este ilegal prin prisma dreptului internaţional.

Share our work
Mandatul Romaniei la summitul NATO, decis de CSAT

Mandatul Romaniei la summitul NATO, decis de CSAT

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, în şedinţa de joi, mandatul României pentru Summitul NATO, care va avea loc la Chicago, în 20-21 mai.
„În cadrul şedinţei s-a analizat şi s-a aprobat mandatul României pentru Summitul NATO de la Chicago din 20-21 mai 2012, având ca linii generale: apărarea antirachetă; continuarea angajamentului comunităţii internaţionale în Afganistan; identificarea unor soluţii viabile care să contribuie la consolidarea capacităţilor militare ale Alianţei; politica de parteneriate şi procesul de extindere a NATO; reiterarea importanţei regiunii extinse a Mării Negre; reiterarea sprijinului pentru asigurarea unui rol sporit al NATO în gestionarea noilor provocări cu impact asupra securităţii Alianţei”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
CSAT s-a întrunit în şedinţă joi, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Traian Băsescu. La şedinţă au participat: primul-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu; ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea; ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca; ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu; ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu; ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Lucian Bode; ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi; directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior; directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu; şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă; consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Iulian Fota; secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, general Ion Oprişor.

Prima etapă a scutului antirachetă

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să anunţe, la Summitul care va avea loc la Chicago în luna mai, realizarea primei etape a sistemului de apărare antirachetă, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, luni, într-o videoconferinţă pentru jurnaliştii de la Moscova. „Da, pot să confirm că avem intenţia să anunţăm punerea în practică a aşa-numitei etape intermediare de elaborare a sistemului antirachetă”, a spus Anders Fogh Rasmussen.
Astfel, etapa întâi, din cele patru ale realizării sistemului, presupune protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptoare SM-3 amplasate pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.
Amplasarea sistemului american antirachetă al SUA la baza aeriană Deveselu din România va avea loc în cadrul celei de a doua faze a European Phased Adaptive Approach, respectiv Abordarea adaptivă în etape, care are în total patru astfel de faze.

Share our work
Prima etapa a scutului antiracheta, anuntata de NATO la Chicago

Prima etapa a scutului antiracheta, anuntata de NATO la Chicago

NATO  intenţionează să anunţe, la Summitul care va avea loc la Chicago în luna mai, realizarea primei etape a sistemului de apărare antirachetă, a declarat secretarul general al Alianşei, Anders Fogh Rasmussen.
„Da, pot să confirm că avem intenţia să anunţăm punerea în practică a aşa-numitei etape intermediare de elaborare a sistemului antirachetă”, a spus Anders Fogh Rasmussen, răspunzând unei întrebări, în timpul unei videoconferinţe cu jurnalişti ruşi.
Astfel, etapa întâi, din cele patru ale realizării sistemului, presupune protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptoare SM-3 amplasate pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei, transmite Agerpres. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.
Amplasarea sistemului american antirachetă al SUA la baza aeriană Deveselu din România va avea loc în cadrul celei de a doua faze a European Phased Adaptive Approach, respectiv Abordarea adaptivă în etape, care are în total patru astfel de faze. Referindu-se la dialogul Rusia NATO pe tema scutului, Anders Fogh Rasmussen a evidenţiat că acesta va continua şi după reuniunea de la Chicago.

Share our work
Timosenko "blocheaza" acordul de asociere UE-Ucraina

Timosenko "blocheaza" acordul de asociere UE-Ucraina

Rompuy Ianukovici BarrosoPreşedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat că semnarea acordului de asociere UE – Ucraina depinde de „circumstanţe politice”, în special de cazul Iulia Timoşenko.
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici i-a primit luni, la Kiev, pe liderii Uniunii Europene, la un summit umbrit de condamnarea opozantei Iuliei Timoşenko la şapte ani de închisoare, care a tensionat relaţiile dintre Kiev şi Bruxelles. Şeful statului a primit la palatul prezidenţial delegaţia europeană condusă de preşedinţii UE Herman Van Rompuy şi al Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso.
„Dorim să mergem înainte pentru semnarea şi ratificarea Acordului de asociere cât mai curând posibil, dar acest lucru depinde de circumstanţe politice”, a declarat Van Rompuy înainte de începerea summitului. „Principalele noastre preocupări sunt legate de riscurile unui sistem judiciar influenţat politic, exemplul cel mai clar fiind cel al procesului Timoşenko”, adaugă el.
Condamnarea în octombrie a fostului premier Iulia Timoşenko a provocat furia Uniunii Europene. Lidera opoziţiei ucrainene a făcut apel la decizia de condamnare la şapte ani de închisoare, iar procesul este în curs de desfăşurare.
Înainte de sosirea delegaţiei europene, câteva sute de simpatizanţi ai lui Timoşenko au participat la un miting în apropiere de sediul preşedinţiei, agitând pancarte pe care se putea citi, în engleză, „Libertate pentru Timoşenko” şi „Stop represiunilor politice”.
Într-o ultimă încercare menită să convingă Kievul să adopte o poziţie mai flexibilă în privinţa lui Timoşenko, comisarul european pentru Extindere Stefan Fule a avut luni o întâlnire privată de peste trei ore cu Ianukovici, în capitala ucraineană. Însă preşedintele, care a negat întotdeauna implicarea sa în acest caz, invocând libertatea justiţiei, nu a dat niciun semn că şi-ar schimba poziţia.
Fule s-a întâlnit şi cu Timoşenko în închisoare, la Kiev. Aceasta suferă de dureri puternice la nivelul spatelui şi nu poate merge, potrivit apropiaţilor. Opozanta a făcut apel împotriva condamnării, iar procedura este în curs, dar avocaţii sunt pesimişti, cu atât mai mult cu cât Timoşenko este vizată de o serie de alte anchete judiciare.

Share our work