Extinderea NATO, vazuta ca o amenintare directa de catre Federatia Rusa

Extinderea NATO, vazuta ca o amenintare directa de catre Federatia Rusa

Ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu

Ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu

Extinderea Aliantei Nord-Atlantice figureaza pe lista celor mai mari amenintari la adresa Federatiei Ruse, a declarat sambata ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu, relateaza agentia Ria Novosti, preluata de Karadeniz Press. in opinia sa, o amenintare la adresa securitatii nationale a Rusiei o constituie apropierea Aliantei Nord-Atlantice de frontierele acestei tari si consolidarea infrastructurii NATO. ‘Consideram ca aceasta extindere este total nejustificata. Discutam, ne zambim reciproc, dar extinderea continua’, a mai afirmat Soigu. Pe langa aceasta, oficialul rus a mai vorbit si despre fenomenul terorismului care a intrebat retoric cine sunt cei care lupta acum in Siria, Mali sau Libia. Rusia s-a opus ferm admiterii Georgiei si Ucrainei in NATO, dar si instalarii unor elemente ale scutului american antiracheta in Romania si Polonia, reaminteste agentia rusa de presa. Soigu a mai spus ca reforma din armata rusa se va concentra pe o capabilitate sporita de raspuns rapid in cazul unor amenintari, precum si o mobilitate mult mai mare. El a completat ca in prezent servesc 205.000 de militari profesionisti si ca numarul acestora se va mari gradual in urmatorii sapte ani.

Share our work
Polonia se pregateste sa amplaseze mai devreme de termen elementele scutului antiracheta american

Polonia se pregateste sa amplaseze mai devreme de termen elementele scutului antiracheta american

scut antiracheta Polonia am21

Dupa ce elementele scutului american antiracheta vor deveni operationale in Romania si Turcia, Polonia va implementa imediat urmatoarea etapa de proiectare a elementelor pe teritoriul sau, a declarat ministrul Apararii de la Varsovia, Tomasz Siemoniak, relateaza Transmedia, preluata de Karadeniz Press. Oficialul de la Varsovia a subliniat ca nu are nicio indoiala ca partea poloneza a scutului antiracheta va incepe sa functioneze inainte de 2018, mai ales ca specialistii americani au inceput deja sa inspecteze teritoriul polonez. „Cred ca acest termen este cat se poate de real. in prezent, in Polonia au loc vizite ale inginerilor americani, care se pregatesc deja sa lucreze. De asemenea, faptul ca o activitate in acest sens a inceput deja in Romania arata ca proiectul chiar se desfasoara si ca exista vointa politica pentru a continua lucrarile”, a afirmat demnitarul. La sfarsitul lunii trecute, in Romania a avut loc ceremonia oficiala de marcare a inceperii lucrarilor principale de constructie la Facilitatea antiracheta din cadrul bazei de la Deveselu, ca parte a Acordului dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice. La eveniment au participat oficialitati romane, americane si din partea Aliantei Nord-Atlantice. Elementele de interceptare care vor fi amplasate la baza de la Deveselu sunt programte sa fie operationale incepand cu 2015.

Share our work
SUA, nemultumite de presiunile Rusiei asupra Chisinaului si Kievului

SUA, nemultumite de presiunile Rusiei asupra Chisinaului si Kievului

john kerry am2Seful diplomatiei americane, John Kerry, s-a arat crtitic, miercuri, la adresa Moscovei, pentru presiunile economice pe care le face inantea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius impotriva Republicii Moldova si a Ucrainei. Kerry a declarat in cadrul unei intalniri cu jurnalisti ca regreta faptul ca Moldova si Ucraina sunt supuse unor presiuni din partea Federatiei Ruse. Acesta i-a indemnat pe „prietenii rusi” sa caute si alte modele economice, care nu forteaza oamenii sa ia anumite decizii. La fel, inaltul oficial american a sugerat ca Uniunea Vamala nu are un trend care sa duca oamenii la un nivel mai inalt, nu are un nivel de interactivitate dorit si tinde sa forteze oamenii sa aleaga intre un bloc sau altul. Intrebat de presa ce parere are despre aceasta situatie, el a spus ca nimeni nu trebuie sa forteze anumite tari sa face ce doreste Moscova. „Buna intrebare! Noi nu credem ca trebuie sa fie una sau alta. Ne-ar placea sa vedem Rusia incurajand tarile sa se implice mai activ cu toate, si nu sa aleaga un grup ingust. SUA este implicata acum in negocierea unui acord de comert larg cu Uniunea Europeana. La fel cum vrem sa cream un parteneriat economic si cu Asia. Motivul pentru care facem asta este ca dorim sa crestem cu totii la un alt nivel mai inalt. Din pacate, o uniune vamala nu are un trend care sa duca oamenii la un nivel mai inalt, nu are un nivel de interactivitate pe care ni l-am dori si tinde sa forteze oamenii sa aleaga intr-un bloc sau altul. A alege blocuri de un standard mai jos nu creste capacitatea voastra pe termen lung de a va integra rapid in economia globala… decat un arajament economic mai larg, acceptat in economia globala. ii incurajam pe prietenii nostri din Rusia si alte tari sa se uite si la alte standarde si sa largeasca oportunitatile care vin cu aceste standarde mai inalte. Stiu ca Moldova si Ucraina sunt in mijlocul unor tensiuni pe acest subiect. Din nefericire. Am vrea sa vedem oameni liber, care fac singuri alegeri, fara presiuni si dupa principii mai largi, unde toti beneficiaza si care cresc oportunitatile economice”, a spus secretarul de stat american, informeaza Unimedia.info

Share our work
Baza militara de la Deveselu, inaugurata oficial de catre Romania si SUA

Baza militara de la Deveselu, inaugurata oficial de catre Romania si SUA

Basescu Deveselu am2

Autoritatiile romane si oficiali americani au dat, luni, startul celui mai complex proiect militar de aparare din istoria Romaniei. Lucrarile principale de constructie la Facilitatea de aparare antiracheta din Baza militara Deveselu au fost inaugurate luni, evenimentul fiind marcat printr-o ceremonie oficiala la care au participat presedintele Traian Basescu, ministrul Apararii, Mircea Dusa, adjunctul secretarului apararii al SUA pentru politica de aparare, James Miller, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu si alti oficiali romani, precum si oficiali americani si reprezentanti ai NATO. Presedintele Traian Basescu a subliniat importanta evenimentului care arata si faptul ca tarile membre NATO au capacitatea de a-si apara cetatenii de orice tip de amenintare. „Faptul ca SUA si NATO sunt reprezentate la un nivel atat de inalt este pentru noi semnul importantei pe care o dati evenimentului de astazi. Pentru noi, pentru romani, evenimentul de astazi poate are o semnificatie mai adanca, iar aceasta semnificatie este integrarea Romaniei in sistemele si structurile NATO. Romania intra in clubul statelor membre NATO care vor asigura una din cele mai perfectionate solutii de protejare a cetatenilor europeni si a cetatenilor americani impotriva amenintarilor reale pe care-l reprezinta atacul cu rachete balistice. Semnificatia evenimentului de astazi arata ca aliatii au capacitatea sa isi apere cetatenii de orice tip de amenintare”, a spus Basescu, in discursul sustinut la ceremonia de la Deveselu. La randul sau, ministrul Apararii Nationale, Mircea Dusa, a declarat luni la Deveselu ca valoarea cheltuielilor pe care le va derula partea romana pentru baza militara pana la operationalizarea acesteia se ridica la aproximativ 40 de milioane lei, din care in cursul acestui an au fost cheltuite aproximativ 5 milioane de lei, dar urmeaza sa se mai faca si alte cheltuieli.

Relatii bilaterale intarite

De aceleasi cuvinte s-a folosit si delegatia americana. James Miller, adjunctul secretarului Apararii al SUA pentru politica de aparare, a declarat ca inaugurarea lucrarilor de constructie la Facilitatea antiracheta de la Deveselu reprezinta inceputul unei noi etape pentru relatiile dintre Statele Unite si Romania si pentru Alianta Nord-Atlantica. „Participam astazi la un nou inceput, la propriu si la figurat. Lucrarile de constructie care incep odata cu aceasta ceremonie marcheaza inceputul unei noi etape pentru relatiile dintre Statele Unite si Romania si pentru Alianta Nord-Atlantica”, a spus dr. John Miller, cu ocazia ceremoniei de la Deveselu. El a mai declarat ca inceperea lucrarilor la Baza Deveselu reflecta, de asemenea, „puternicul si durabilul parteneriat strategic pe care Romania il are cu Statele Unite” si ca Washingtonul vede un mare potential in constructia pe viitor a acestei relatii. in opinia sa, atunci cand Etapa a doua a EPAA va fi finalizata, in orizontul de timp 2015, Europa va beneficia de mai multa securitate, fortele Statelor Unite vor fi mai bine protejate, iar Alianta NATO va deveni mai puternica. La evenimentul de la Deveselu a participat si Sorin Ducaru, asistent al secretarului general al NATO pentru amenintari emergente de securitate. Au fost prezenti, de asemenea, reprezentanti ai Ministerelor Afacerilor Externe din Polonia si Turcia, state care gazduiesc sau vor gazdui componente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice si care contribuie, astfel, la sistemul antiracheta al NATO. La inaugurarea lucrarilor principale de constructie la Facilitatea de aparare antiracheta de la Deveselu a fost prezent si secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu, precum si alti oficiali romani.

Rusia nu vrea sa renunte la negocieri pe scut

In timp oficialii romani si americani inaugurat lucrarile la baza de la Deveselu, Rusia preciza ca nu va renunta la ideea unui compromis cu Washingtonul pe acest proiect. Moscova este dispusa sa aiba un dialog constructiv cu SUA si NATO pentru a ajunge la un compromis in ceea ce priveste proiectul scutului antiracheta in Europa, a declarat luni ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Noi suntem gata pentru un dialog constructiv cu SUA si NATO si suntem deschisi pentru gasirea unui compromis, dar nu ne vom preface ca suntem satisfacuti de afirmatiile invariabile prin care se asigura ca nimic nu trebuie modificat in aceasta schema (a scutului) creata de americani si ca aceasta nu este indreptata impotriva Rusiei”, a declarat seful diplomatiei ruse, cu prilejul unei reuniuni a Comisiei ruso-ucrainene pentru cooperare internationala, informeaza RIA Novosti. Moscova, a adaugat ministrul Lavrov, este interesata de consolidarea tuturor aspectelor privind stabilitatea strategica si regionala si de neutralizarea amenintarilor prin mijloace politice si diplomatice.

Share our work
Statul Israel intensifica „razboiul declaratiilor” cu Iranul

Statul Israel intensifica „razboiul declaratiilor” cu Iranul

Aviatia israeliana, pregatita sa distruga ambitiile nucleare militare ale Teheranului

Aviatia israeliana, pregatita sa distruga ambitiile nucleare militare ale Teheranului

Adjunctul ministrului israelian al Apărării, Danny Danon, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene, suspectând că regimul islamist de la Teheran ar putea produce în circa o lună uraniu înalt îmbogăţit la nivelul necesar fabricării unei bombe atomice, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialul israelian afirmă că Iranul lucrează la dezvoltarea unor centrifuge noi şi avansate ceea ce va permite regimului de la Teheran să obţină foarte rapid uraniu îmbogăţit. În sprijinul spuselor sale, Danon citează un studiu făcut public joi de Institutul american pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională, în care se susţine că Iranul, dacă şi-ar folosi toate centrifugele şi rezervele de uraniu slab şi mediu îmbogăţit ar putea obţine uraniu înalt îmbogăţit într-un interval de 1 – 1,6 luni.

Raport strategic

Raportul a fost publicat în timp ce Casa Albă încearcă să îi convingă pe membrii Congresului să oprească pentru moment programul de înăsprire a sancţiunilor faţă de Iran având ca scop forţarea regimul de la Teheran de a permite accesul inspectorilor ONU la instalaţiile nucleare, pentru a da o şansă negocierilor amiabile, ce se vor finaliza luna viitoare.
În discuţiile pe tema dosarului nuclear iranian, preşedintele Obama a afirmat că Iranul ar avea nevoie de mai mult de un an pentru a obţine suficient uraniu îmbogăţit încât să fie în măsură să producă bomba atomică.
La randul sau, preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat că ţara sa nu este interesată să producă arme nucleare, dar producţia de combustibil nuclear este un drept al Iranului. Deşi neagă că ţara sa ar dezvolta bomba nuclerară, regimul de la Teheran a blocat accesul inspectorilor internaţionali la anumite facilităţi nucleare suspecte, ceea ce face imposibil să se afle dacă acestea sunt sau nu în conformitate cu Tratatul de neproliferare nucleară pe care Iranul l-a semnat.

Avertisment israelian

În acest context, Danny Danon, adjunctul ministrului israelian al Apărării, a avertizat că Israelul ar putea ataca instalaţiile nucleare iraniene. „Noi am spus foarte clar de fiecare dată că Israelul nu va sta să privească la modul în care Iranul va dezvolta armament care să aşeze Israelul, întregul Orient Mijlociu şi chiar întreaga lume sub umbrela de teroare iraniană”, a atras atenţia Danny Danon.
Reamintim ca in perioada 15-16 octombrie, la Geneva au avut loc negocieri ale grupului 5+1 cu Iranul (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germania), pe tema programului nuclear. După finalizarea primei runde de discuţii, negociatoarea SUA, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran.
Mulţi congresmeni însă, în asentiment cu Israelul, cu Iordania şi Arabia Saudită nu sunt de acord cu relaxarea sancţiunilor, suspectând Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile.

Miscare americana

„Credem că a venit vremea să facem o pauză, pentru a vedea dacă negocierile pot lua amploare” a declarat anterior Wendy Sherman, reprezentanta Washingtonului la negocierile dintre grupul P5 + 1 (China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Germani), într-o intervenţie pentru postul de televiziune public american Voice of America. „Începem să ne înţelegem, să ne înţelegem nevoile şi să percepem aspiraţiile popoarelor din ţările noastre”, a mai explicat Sherman, făcând referire la concluziile discuţiilor ce au avut loc recent la Geneva între grupul P5 + 1 şi Iran.
După finalul primei runde de negocieri purtate la Geneva în perioada 15 – 16 octombrie, Wendy Sherman a lansat un apel la prudenţă din partea Congresului, cerând să nu fie înăsprite sancţiunile, pentru a favoriza bunul mers al negocierilor cu statul Iran. În context, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki a precizat că executivul lucrează cu aleşii americani în vederea suspendării procesului legislativ în curs, informează Agerpres.
„Congresul are prerogativele sale pe care nu le controlăm, însă avem discuţii foarte serioase cu aleşii din Congres. Lucrăm în parteneriat cu ei . Este nevoie ca această colaborare să continue, pentru a ajunge la o concluzie satisfăcătoare. Şi eu sunt sigură că acest lucru se va întâmpla „, a declarat Wendy Sherman, dând dovadă de optimism în privinţa deschiderii Congresului faţă de relaxarea sancţiunilor impuse regimului de la Teherean.

Sanctiuni economice

Deşi în ziua începerii negocierilor de la Geneva, administraţia Obama anunţa că este pregătită să ridice „rapid” sancţiunile împotriva Iranului, dacă ţara răspunde temerilor comunităţii internaţionale cu privire la programul său nuclear, numeroşi congresmeni atât republicani cât şi democraţi par să se fi pus de acord că presiunea asupra Iranului trebuie întărită, nu scăzută.
În asentiment atât cu Israelul, cât şi cu Iordania şi Arabia Saudită, o serie de congresmeni sunt de părere că sancţiunile nu trebuie suspendate decât după ce Iranul acceptă să oprească imediat producţia de uraniu imbogatit. Abia atunci se va putea vorbi despre ridicarea sancţiunilor economice faţă de regimul de la Teheran, informează mass-media regionala.
Reamintim ca Legislativul american a adoptat în iulie 2013 sancţiuni foarte dure vizând mai ales sectorul auto. Senatul, controlat de democraţi, va propune la rândul său o serie de măsuri, cele două versiuni urmând să fuzioneze într-un final. Nu a fost făcut public un calendar oficial al acestui demers legislativ.
„Am spus că orice acţiune parlamentară trebuie aliniată cu strategia noastră de negociere pe viitor”, a declarat anterior purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jen Psaki. „‘Înţelegem că este posibil ca Congresul să examineze noi sancţiuni. Noi credem totuşi că este momentul să facă o pauză”.

Rusia „nu are motive să aplaude”

Federatia Rusa consideră că negocierile privind dosarul nuclear iranian încheiate miercuri la Geneva ar fi putut să aibă rezultate mai bune şi nu sunt motive pentru a „aplauda”, relatează mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Rezultatele sunt mai bune decât ale rundei precedente de la Alma-Aty, dar aceasta nu garantează progrese ulterioare. Nu există motive să aplaudăm. S-ar fi putut lucra mai bine”, a declarat adjunctul ministrului de externe rus Serghei Riabkov.
Reacţia Rusiei vine după ce negociatorul şef al Iranului, Abbas Araghchi, a anunţat anterior la Geneva că va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, corectând astfel o declaraţie anterioară.
Potrivit lui Riabkov, distanţa de parcurs între poziţiile Iranului şi ale celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania – „se calculează în kilometri, în timp ce progresele pe această cale nu sunt echivalente decât cu o jumătate de metru”. Conform oficialului rus, principala dificultate o constituie „absenţa încrederii reciproce între participanţii la negocieri”. Acesta a calificat negocierile de la Geneva drept „dificile, uneori tensionate, uneori imprevizibile din punct de vedere al rezultatelor”.

Contacte diplomatice

Reamintim că preşedintele american Barack Obama şi preşedintele iranian Hassan Rohani au discutat la telefon la sfârşitul lunii septembrie, acesta fiind primul contact la nivel înalt între Statele Unite şi Iran de la Revoluţia islamică din 1979.
Secretarul de stat american John Kerry a reconfirmat ulterior dorinţa Statelor Unite de a soluţiona pe cale diplomatică dosarul nuclear iranian. „La ora actuală, fereastra diplomatică se deschide din ce în ce mai mult”, a declarat Kerry în timpul unui discurs susţinut la Londra, cu două zile înainte de începerea negocierilor internaţionale de la Geneva privind dosarul nuclear iranian.
John Kerry s-a mai întâlnit la Londra cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, în centrul discuţiilor aflându-se dosarul nuclear iranian, în perspectiva negocierilor ce au avut loc la Geneva marţi şi miercuri.

Surprize iraniene

Republica Islamica Iran va accepta vizite-surpriză în site-urile sale nucleare, ca parte a etapei finale a planului prezentat la Geneva, a declarat, in timpul ultimei runde de negocieri, reprezentantul Iranului, Abbas Araghchi, corectând astfel o declaraţie anterioară. „Aceste lucruri nu sunt incluse în prima etapă a planului nostru, dar fac parte din faza finală”, a spus Araghchi referindu-se la inspecţiile inopinate. Anterior, Araghchi declarase că în pachetul de propuneri, Iranul nu a oferit posibilitatea efectuării de inspecţii inopinate pe site-urile nucleare din ţară. „Detaliile acestui plan sunt confidenţiale şi vor rămâne aşa până când acestea vor ajunge la un acord, dar subiectul despre care vorbiţi nu este inclus” a spus el ca răspuns la întrebările jurnaliştilor iranieni dacă documentul cuprinde şi Protocolul adiţional la Tratatul de neproliferare, care include inspecţii surpriză la siturile nucleare.
O întâlnire privată între Ministrul adjunct de Externe iranian Abbas Araghchi şi negociatorul şef american, Wendy Sherman, sugerează o schimbare de ton, comparativ cu şedinţele precedente. Un membru al uneia dintre delegaţiile care s-au întâlnit cu reprezentanţii Iranului, a declarat în anonimat pentru Associated Press, că propunerea Teheranului include reducerea nivelurilor de îmbogăţire a uraniului şi a dispozitivelor utilizate în acest scop, aceasta fiind una dintre cerinţele principale ale grupului 5+1.

Razboiul turco-israelian al spionilor

Reamintim ca, in urma cu cateva saptamani,  ofiţeri israelieni de rang înalt, citati de cotidianului Yediot Aharonot, au acuzat Turcia că a deconspirat Teheranului o reţea de spionaj a statului evreu în Iran, acţiune care a condus la arestarea mai multor membri ai acestei reţele. ‘Întotdeauna am ştiut că şeful serviciilor secrete turce transmitea informaţii iranienilor’, afirmă unul dintre ofiţerii citaţi, după ce cu o zi în urmă publicaţia americană Washington Post a scris că Iranul a capturat mai mulţi spioni israelieni. Aceşti agenţi, cel mai probabil kurzi, acţionau de pe teritoriul turc, profitând de traversarea facilă a frontierei cu Iranul, şi ar fi fost arestaţi anul trecut.
Deocamdată, guvernul israelian nu a confirmat, dar nici nu a infirmat informaţia. Potrivit ofiţerilor citaţi, care s-au exprimat sub acoperirea anonimatului, relaţiile strânse din trecut dintre serviciile secrete israeliene şi cele turce au avut în cele din urmă un efect de bumerang, întrucât informaţiile sensibile obţinute de Turcia în urma acestei colaborări au ajuns în posesia Iranului.

Acuze reciproce

Cu trei ani în urmă, ministrul israelian al apărării de la acea vreme, Ehud Barak, a afirmat, într-o reuniune cu uşile închise, că există riscul ca informaţii sensibile obţinute de Turcia în urma cooperării cu Israelul, cum ar fi tehnologii ale echipamentelor militare avansate, să ajungă în Iran şi l-a acuzat pe şeful spionajului turc, Hakan Fidan, că este sursa unor scurgeri de informaţii către Teheran. ‘Este un simpatizant al Iranului. Turcii ştiu multe din secretele noastre şi numai ideea că de ele ar putea afla şi Iranul ne preocupă foarte mult’, spunea atunci Barak.
Serviciile secrete israeliene şi turce au cooperat timp de zeci de ani, ţările lor având inamici comuni în regiune, iar la jumătatea anilor ’90 Turcia şi Israelul au oficializat o alianţă strategică, însă relaţiile lor bilaterale s-au înrăutăţit începând din anul 2003, când Recep Tayyip Erdogan a devenit prim-ministru. Tensiunile au culminat în anul 2010, când marina militară israeliană a atacat o flotilă turcă ce transporta ajutoare umanitare şi care a încercat să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza, nouă activişti turci fiind ucişi atunci.
Alte surse au declarat cotidianului Yediot Aharonot că Israelul a suspendat cooperarea cu Turcia şi vânzarea de tehnică militară avansată către aceasta după ce a descoperit jocul dublu al Ankarei. Dar, conform unor surse citate de mass-media regionala, Mosadul, serviciul israelian de spionaj extern, a mai colaborat recent cu servicul omolog turc în chestiuni de interes comun, precum riscurile legate de războiul civil din Siria.

Share our work