de Anatol Terzi | dec. 5, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Opozanta ucraineana incarcerata, Iulia Timosenko, a indemnat, joi, Statele Unite si UE sa adopte sanctiuni impotriva presedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, si familiei sale, dupa dispersarea violenta a unei manifestatii proeuropene, la Kiev. „Sanctiuni specifice impotriva lui Ianukovici si familiei sale sunt singurul limbaj pe care il intelege”, a apreciat Timosenko, fostul premier si adversar al presedintelui actual in alegerile prezidentiale din 2010, potrivit avocatului sau, citat de mass media de la Kiev. „Este vorba despre sanctiuni din partea Statelor Unite. in ceea ce priveste Uniunea Europeana, facem apel pentru lansarea unor anchete anticoruptie impotriva lui Ianukovici si familiei sale, care au conturi si detin bunuri imobiliare in Europa”, a adaugat el. Pe de alta parte, Vlasenko a anuntat ca Timosenko, care se afla in cea de a zecea zi de greva a foamei, este „foarte slabita”. Ea a inceput actiunea pentru a se alatura manifestantilor, care protesteaza fata de decizia puterii ucrainene, la sfarsitul lunii noiembrie, de a renunta la semnarea unui acord de asociere cu UE. „Ea este foarte slabita fizic, dar nu poate fi distrusa psihic”, a spus avocatul. Eliberarea lui Timosenko, care sufera de hernie de disc, sau transferul sau in strainatate pentru a primi ingrijiri medicale este o conditie-cheie pusa de UE inainte de semnarea Acordului de Asociere.
de Anatol Terzi | dec. 4, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Secretarul de stat american, John Kerry, se afla intr-o vizita la Chisinau, unde are programate intâlniri cu presedintele Nicolae Timofti, premierul Iurie Leanca, presedintele parlamentului, Igor Corman si liderii partidelor din coalitia de guvernare, relateaza Transmedia. In contextul embargo-ului rusesc pentru produsele viniviticole impus Republicii Moldova, oficialul american se intâlneste, de asemenea, la Cricova, cu vinificatorii moldoveni. Secretarul de stat american se afla intr-un scurt turneu diplomatic inceput la Bruxelles si va continua la Ierusalim si Ramallah. Initial, pe traseul lui John Kerry ar fi trebuit sa se afle si Kievul, unde ar fi trebuit sa participe la o reuniune OSCE, pe 5 si 6 decembrie. Departamentul de Stat a anuntat in noiembrie ca, din cauza programului, John Kerry nu se va mai deplasa in Ucraina. Purtatorul de cuvânt al Departamentului de Stat american a dat, insa, de inteles, ca deplasarea lui Kerry la Kiev a fost, de fapt, anulata din cauza deciziei autoritatilor ucrainiene de a nu mai semna Acordul de asociere la Uniunea Europeana.
de Anatol Terzi | dec. 3, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Washingtonul a condamnat marti presiunile exercitate de Rusia asupra Georgiei si R.Moldova, care tocmai au parafat Acorduri de Asociere cu UE. „Am fost foarte clari cu rusii: noi nu vedem niciun motiv sa consideram decizia R.Moldova si Georgiei de a initia acorduri preliminare cu UE ca un joc cu suma zero. si noi credem ca astfel de manevre sunt contraproductive”, a declarat un diplomat american sub protectia anonimatul in avionul care il transporta pe secretarul de Stat John Kerry la Bruxelles, la o reuniune a NATO, citat de AFP. „Vecinii Rusiei se imbogatesc gratie liberalizarii si cresterii schimburilor comerciale cu UE, ei vor putea cumpara mai multe bunuri de la Rusia si vor forma o periferie mai stabila”, a argumentat oficialul citat. El a denuntat „presiunile” a caror tinta ar fi fost R.Moldova din partea „marilor sai vecini” de la parafarea, la 29 noiembrie, a doua acorduri de asociere si liber schimb cu UE. Georgia a facut acelasi lucru. in cazul R. Moldova, „toate exporturile de vin catre Rusia au fost intrerupte. Prin urmare, noi lucram cu UE pentru a ajuta industria vinicola moldoveneasca sa gaseasca noi piete” de desfacere, a explicat diplomatul american. Kerry este asteptat miercuri dupa-amiaza la Chisinau, unde va ramane cateva ore, aceasta fiind prima vizita a unui secretar de Stat in aceasta fosta republica sovietica. Kerry s-a intalnit marti la pranz cu omologul sau georgian Maia Panjikidze. Oficialul american si-a anulat o vizita la Kiev dupa ce aceasta tara a refuzat sa semneze Acordul de Asociere cu UE.
de Razvan Iorga | nov. 24, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Relatiile dintre Ankara si Cairo au devenit tot mai agitate pe fondul unor declaratii recent ale premierul turc Recep Erdogan vizavi de actuala putere din Egipt care a condamnat reprimarea islamistilor. Totul a pornit sambata cand Egiptul l-a expulzat pe ambasadorul Turciei, in urma declaratiilor lui Erdogan. in plus, ambasadorul egiptean, rechemat pe 15 august la Cairo, nu se va intoarce la Ankara, iar nivelul reprezentarii diplomatice egiptene in Turcia va fi diminuat de-acum doar la prezenta unui insarcinat cu afaceri, a precizat ministerul. Aceste decizii au fost adoptate din cauza unor declaratii ale lui Erdogan care „constituie un amestec inacceptabil in afacerile interne ale Egiptului si reprezinta o provocare”, a declarat pentru AFP Badr Abdelaty, un purtator de cuvant al ministerului. In contrapartida, Ankara l-a declarat „persona non grata” pe ambasadorul Egiptului in Turcia, raspunzand astfel expulzarii ambasadorului Turciei in Egipt, a anuntat Ministerul de Externe. „Ambasadorul Egiptului Abderahman Salah ElDin (…) este declarat «persona non grata», conform principiului reciprocitatii, care constituie fundamentul relatiilor internationale”, a anuntat ministerul intr-un comunicat, dupa ce l-a convocat pe insarcinatul cu afaceri egiptean la Ankara. Criza dintre cele doua tari s-a instalat odata cu destituirea fostului presedinte islamist Mohamed Morsi si reprimarea sustinatorilor acestuia. Relatiile cu alte tari au fost afectate, de asemenea, in urma criticilor adresate noilor autoritati egiptene, aflate de facto sub tutela armatei. Astfel Cairo si-a rechemat ambasadorul din Tunisia, pe 28 septembrie, dupa ce presedintele Moncef Marzouki a indemnat la eliberarea lui Morsi, incarcerat dupa destituire. Ambasadorul Ayman Mousharafa a revenit, insa, in noiembrie, la Tunis. Relatiile dintre Washington si Cairo au fost de asemenea afectate de actiunea in forta a militarilor. Dupa mai multe amanari, Washingtonul a decis sa blocheze partial substantialul ajutor anual acordat Egiptului (1,5 miliarde de dolari, dintre care 1,3 miliarde sunt destinate armatei). De atunci, Egiptul afirma in mod regulat ca vrea sa isi diversifice „optiunile” si i-a primit recent, cu mare pompa, pe ministrii rusi ai Apararii si de Externe, pentru a discuta despre contracte de inarmare.
de Dana Pojar | nov. 21, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Acum 10 ani de zile, in Georgia, avea loc asa-numita „Revolutie a trandafirilor”, moment marcat de plecarea de la putere a fostului presedinte Eduard Sevardnaze, acesta fiind inlocuit de ministrul de Justitie de atunci, Mihail Saakasvili. Influența președintelui Eduard Șevardnadze, care deținea funcția din 26 noiembrie 1995, a început să scadă odată cu slăbirea formațiunii loiale lui, partidul de guvernământ Uniunea Cetățenilor din Georgia (UCG). Odată cu anul 2000, acuzele de corupție îndreptate spre aparatul de stat au dus la plecarea din partid, inițial, a oamenilor de afaceri, care, în același an, au format Partidul Drepturi Noi. La scurt timp, alți politicieni s-au alăturat noului partid sau au înființat alte formațiuni politice. Însuși Eduard Șevardnadze a demisionat din fruntea UCG, în septembrie 2001. În aceeași lună, Mihail Saakașvili, ministru al Justiției, a părăsit UCG pentru a forma, o lună mai târziu, Mișcarea Națională Unită, scrie Agerpres. Mișcarea Națională Unită, alături de Partidul Drepturi Noi și alți membri ai Opoziției au îndemnat populația să protesteze pașnic împotriva guvernului fidel lui Eduard Șevardnadze și să practice nesupunerea civică, fără acte de violență. Scopul urmărit era demisia președintelui, în paralel cu organizarea de noi alegeri. La jumătatea lunii noiembrie 2003, au început să aibă loc demonstrații anti-guvernamentale masive pe străzile din Tbilisi, manifestările răspândindu-se rapid în aproape toate orașele importante ale Georgiei. Liderii din stradă ai revoluției au fost organizația de tineret ‘Kmara’ (Destul!) și câteva organizații neguvernamentale, printre care Liberty Institute. Revolta a atins apogeul la 22 noiembrie, când președintele în funcție a intenționat să deschidă noua sesiune a parlamentului. Lideri ai partidelor de opoziție, printre care Mihail Saakașvili, au întrerupt discursul lui Șevardnadze, făcându-și apariția cu trandafiri în mâini, de unde și denumirea de ‘Revoluție a Trandafirilor’. Acesta s-a retras, flancat de garda sa de corp, ulterior declarând ‘stare de urgență’ și intenționând să mobilizeze gărzi militare în jurul reședinței sale. Armata a refuzat să susțină noul guvern. Lipsit de alternative, la 23 noiembrie 2003, Șevardnadze s-a întâlnit cu liderii opoziției, la sfârșitul discuțiilor el anunțându-și demisia. Anunțul a creat o stare de euforie în Tbilisi, peste 10.000 de oameni ieșind pe străzi pentru a sărbători. La scurt timp, Curtea Supremă a Georgiei a invalidat rezultatele scrutinului din 2 noiembrie. La 4 ianuarie 2004 au fost organizate alegeri prezidențiale, câștigate cu peste 96% din voturi de Mihail Saakașvili, care la învestirea sa în funcție, la 25 ianuarie, avea să devină cel mai tânăr șef de stat din Europa.
Opozanta ucraineana incarcerata, Iulia Timosenko, a indemnat, joi, Statele Unite si UE sa adopte sanctiuni impotriva presedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, si familiei sale, dupa dispersarea violenta a unei manifestatii proeuropene, la Kiev. „Sanctiuni specifice impotriva lui Ianukovici si familiei sale sunt singurul limbaj pe care il intelege”, a apreciat Timosenko, fostul premier si adversar al presedintelui actual in alegerile prezidentiale din 2010, potrivit avocatului sau, citat de mass media de la Kiev. „Este vorba despre sanctiuni din partea Statelor Unite. in ceea ce priveste Uniunea Europeana, facem apel pentru lansarea unor anchete anticoruptie impotriva lui Ianukovici si familiei sale, care au conturi si detin bunuri imobiliare in Europa”, a adaugat el. Pe de alta parte, Vlasenko a anuntat ca Timosenko, care se afla in cea de a zecea zi de greva a foamei, este „foarte slabita”. Ea a inceput actiunea pentru a se alatura manifestantilor, care protesteaza fata de decizia puterii ucrainene, la sfarsitul lunii noiembrie, de a renunta la semnarea unui acord de asociere cu UE. „Ea este foarte slabita fizic, dar nu poate fi distrusa psihic”, a spus avocatul. Eliberarea lui Timosenko, care sufera de hernie de disc, sau transferul sau in strainatate pentru a primi ingrijiri medicale este o conditie-cheie pusa de UE inainte de semnarea Acordului de Asociere.