de Razvan Iorga | ian. 16, 2014 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Situatia de la Kiev starnesti reactii si in capitala SUA, acolo unde legiuitorii iau in calcul aplicarea unor sanctiuni economice si politice Ucrainei. Printre acestea s-ar putea numara privarea de viza a oficialilor responsabili de represiunile impotriva manifestantilor proeuropeni la Kiev. ‘Nu vom ramane surzi la apelurile oamenilor curajosi care manifesteaza, animati de speranta si dorinta de libertate’, a afirmat Robert Menendez, presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Senat, intr-o conferinta de presa dupa o audiere cu privire la situatia din Ucraina. Subsecretarul de stat american pentru afaceri europene Victoria Nuland a afirmat si ea, miercuri, in fata Comisiei senatoriale amintite, ca ‘toate mijloacele de care dispune guvernul sunt pe masa’, inclusiv sanctiuni. Dar republicanul Robert Menendez a avertizat ca Senatul ar putea prelua initiativa in aceasta privinta. ‘Daca guvernul presedintelui Ianukovici continua sa actioneze in aceasta maniera impotriva propriilor cetateni, eu nu sunt sigur ca vom astepta Departamentul de Stat sa adopte sanctiuni sau sa revoce vizele in cazul celor care au comis aceste acte’, a declarat el. ‘Comisia (pe care o prezidez) se va gandi la legislatia care ar putea avea acest efect’, a subliniat liderul parlamentar republican. Victoria Nuland, care a vizitat de doua ori Kievul dupa declansarea manifestatiilor la sfarsitul lunii noiembrie, a denuntat agresiunea impotriva fostului ministru de interne Iuri Lutenko, la fel ca ‘toate celelalte infractiuni, intimidarea, precum si toate actele facute pentru reprimarea mass-media si a oricarei activitati politice in tara’. Ea i-a cerut presedintelui ucrainean sa reia discutiile cu FMI, dupa ce acesta a contractat un imprumut de 15 miliarde de dolari de la Rusia presedintelui Vladimir Putin. Senatorul John McCain, care s-a deplasat de asemenea la Kiev in luna decembrie, a afirmat miercuri ca SUA ‘ar trebui sa asiste moral ucrainenii’. ‘Ei cer puternic si tare asistenta din partea noastra si sprijinul nostru moral intr-o lupta care este total nedreapta’, a spus el. Kievul este de o luna scena unei importante mobilizari de contestare a regimului presedintelui Viktor Ianukovici, dupa ce guvernul sau a suspendat semnarea Acordului de asociere la UE, preferand o relatie mai stransa cu Rusia. Duminica trecuta, circa 50.000 de persoane au manifestat la Kiev impotriva agresarii brutale de catre trupele speciale Berkut a fostului ministru de interne Iuri Lutenko, unul din artizanii revolutiei portocalii din 2004 si oponent al actualului regim politic de la Kiev.
de Vitalie Goncearov | ian. 8, 2014 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce marti capul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriahul Kiril, s-a razboit cu fenomenul retelelor de socializare, miercuri a venit randul Occidentului sa intre in retorica Moscovei. Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii, Kiril, a acuzat elitele occidentale de actiuni politice avand drept scop eliminarea valorilor crestine, inclusiv a semnificatiei Craciunului (sarbatorit de rusi la 7 ianuarie), atragand atentia ca aceste tendinte vor avea consecinte deosebit de periculoase. Biserica Ortodoxa Rusa sarbatoreste Nasterea Domnului la 7 ianuarie, conform calendarului iulian, alaturi de Biserica Georgiana, cea Sarba, Muntele Athos si Patriarhia Ierusalimului. „Este o actiune politica, o actiune concentrata pe eliminarea din viata oamenilor a valorilor crestine, a sarbatorilor crestine. Eliminarea adevaratei semnificatii a Sarbatorii Craciunului din spatiul public, inclusiv inlocuirea acesteia cu alte denumiri, va avea consecinte deosebit de periculoase”, a afirmat capul Bisericii Ortodoxe Ruse intr-un interviu acordat marti, in ziua de Craciun pe stil vechi, pentru canalul de televiziune Rossia-1, dupa cum relateaza Interfax. Patriarhul rus a acuzat in continuare Occidentul de incalcarea dreptului omului de a-si marturisi credinta crestina. „in Occidentul de azi, preocupat de apararea drepturilor si libertatilor omului, se incalca dreptul omului de a-si marturisi in mod deschis credinta crestina”, a afirmat patriarhul Kiril, evocand cazuri cand unor prezentatoare de televiziune sau asistente medicale li s-a interzis sa poarte la gat cruciulite. „Aceasta tendinta politica generala, aceasta orientare generala a actiunilor elitelor este, fara indoiala, una anticrestina si antireligioasa”, a adaugat patriarhul Kirill, potrivit agentiei de presa ruse mentionate.
de Marcu Viadi | dec. 28, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Fortele de ordine de la Istanbul au dispersat vineri sute de persoane care incercau sa se adune in Piata Taksim pentru a cere demisia premierului Recep Tayyip Erdogan, al carui guvern este afectat de un scandal politico-financiar. Prezente in numar mare, fortele de ordine au intervenit cu tunuri de apa si gloante de cauciuc pentru a dispersa manifestantii de pe strazi care se indreptau catre Piata Taksim, centrul revoltei antiguvernamentale care a zguduit executivul islamo-conservator al lui Recep Tayyip Erdogan in luna iunie. Intre 500 si 600 de manifestanti au protestat de asemenea la Ankara pentru a cere demisia guvernului, insa pentru moment nu s-au semnalat incidente. in acelasi timp, seful guvernului islamo-conservator s-a adresat, pe aeroportul din Istanbul, catorva mii de sustinatori. Criza politica din Turcia ar putea fi cauzata de luptele pentru putere dintre guvernul conservator condus de Recep Erdogan si influenta miscare inspirata din islamul modern Hizmet, fondata de Fethullah Gulen, un cleric musulman turc in varsta de 73 de ani care locuieste in Statele Unite. Premierul Recep Tayyip Erdogan, in varsta de 59 de ani, liderul Partidului Dreptatii si Dezvoltarii (AKP, islamisto-conservator), refuza sa demisioneze in contextul unui amplu scandal de coruptie in urma caruia trei membri ai Cabinetului sau au demisionat. Pe fondul zvonurilor privind un complot pentru organizarea unei lovituri de stat, armata turca – organismul care are rolul protejarii Constitutiei laice a tarii – a anuntat ca nu va interveni in disputele politice. Politia a intervenit in forta, vineri, in Piata Taksim din Istanbul, pentru dispersarea a sute de manifestanti care cereau demisia lui Erdogan. Proteste similare au avut loc si in Ankara, precum si la Izmir, al treilea oras ca marime din Turcia. Manifestantii au scandat „Prindeti hotul!”, cerand demisia lui Erdogan. Trei ministri au fost nevoiti sa demisioneze pe fondul unor acuzatii de coruptie, iar Erdogan a efectuat o vasta remaniere guvernamentala. Comisarul UE pentru Extindere, Stefan Fule, a indemnat Turcia, aspiranta la integrarea europeana, sa trateze in mod „transparent si impartial” anchetele anticoruptie, dupa ce procurorul-general, Maummer Akkas, a declarat ca exista presiuni pentru blocarea unei noi etape a investigatiei de coruptie. Procurorii ancheteaza presupuse transferuri ilegale de fonduri in Iran si acte de coruptie pentru accelerarea unor proiecte de constructie.
Test de democratie
Reactiile externe la noua criza din Turcia nu au intarziat sa apara. Ministrul afacerilor externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a indemnat Ankara sa faca lumina in ceea ce priveste suspiciunile de coruptie ce planeaza in prezent asupra guvernului turc. Dupa cum declara Steinmeier intr-un interviu acordat Bild, actuala situatie este un ‘test’ pentru democratia turca. ‘Avem incredere in capacitatea statului turc de a face lumina in ceea ce priveste suspiciunile de coruptie care planeaza in prezent, fara a distinge persoane’, a declarat pentru editia duminicala a cotidianului Bild seful diplomatiei germane, care si-a preluat recent functia. Capacitatea Ankarei de a elucida problema ‘va avea valoare de test pentru orice politica ce se revendica dintr-un stat de drept’, a continuat Steinmeier. ‘Noi, germanii, urmarim cu mare atentie evolutia evenimentelor de la Ankara si Istanbul’, a mai spus ministrul, calificand Turcia drept ‘partener foarte important’ pentru Berlin. „In Orientul Mijlociu (OM), o regiune marcata de crize si conflicte, avem nevoie de o Turcie foarte puternica, in calitate de pol de stabilitate spre interior si spre exterior’, a mai spus Frank-Walter Steinmeier.
de Vitalie Goncearov | dec. 17, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Washington-ul nu va renunta la proiectul amplasarii elementelor scutului antiracheta in Europa, in special dupa ce recent Moscova a confirmat faptul ca amplasat deja mai multe baterii de rachete Iskander in enclava Kalinigrad, situata intre Polonia si Lituania, la frontierele UE. In acest context, seful Pentagonului, Chuck Hagel, l-a asigurat luni pe omologul sau rus, Serghei Soigu, ca scutul antiracheta al NATO in Europa este necesar, in pofida acordului preliminar cu Iranul asupra programului sau nuclear. Soigu si Hagel au discutat despre acest subiect in cadrul unei videoconferinte, a anuntat Pentagonul intr-un comunicat. La intalnirea din 9 august, la Washington, in contextul unor puternice tensiuni ruso-americane provocate de cazul Snowden si criza din Siria, cei doi ministri au decis sa introduca principiul discutiilor periodice prin videoconferinte, pentru „a mentine deschise dialogul si cooperarea in domeniul Apararii”. in cursul acestei discutii, Hagel a „apreciat ca planul de actiune al Grupului 5+1 nu elimina necesitatea pentru Statele Unite si aliatii europeni de a continua implementarea proiectelor de aparare antiracheta in Europa”, informeaza Pentagonul. Luni, Soigu a confirmat ca Rusia a instalat sisteme de rachete Iskander-M, cu raza scurta de actiune, in partea de vest a tarii, in apropiere de frontiera cu Uniunea Europeana. „Sistemele de rachete operationale si tactice Iskander au fost desfasurate in Regiunea militara Vest”, care include si enclava Kaliningrad, situata intre Polonia si Lituania, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii, Igor Konacenkov. „Aceste masuri nu incalca niciun acord international”, a dat asigurari oficialul rus, scrie RIA Novosti. Regiunea militara Vest include si Moscova si Sankt-Petersburg, intinzandu-se pana in zona arctica si pana in nordul Ucrainei. Instalarea acestor rachete dureaza deja de circa 12 luni, timp in care Moscova si-a sporit retorica vizavi de scutul antiracheta american in Europa. – Statele Unite au exprimat marti „ingrijorarea” in legatura cu riscul „destabilizarii” in regiunea Kalinigrad. „Noi am cerut Rusiei sa nu ia nicio masura care ar duce la destabilizarea regiunii”, a declarat purtatorul de cuvant adjunct al Departamentul de Stat, Marie Harf, precizand ca Washingtonul a discutat cu Moscova despre acest subiect. De asemenea, Polonia, Lituania, Letonia si Estonia au exprimat, luni, preocupare in legatura cu instalarea de catre Rusia a unor sisteme de rachete in apropierea frontierelor Uniunii Europene.
de Vitalie Goncearov | dec. 12, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Presedintele rus Vladimir Putin a declarat, joi, in cadrul unui discurs anual catre natiune tinut in Duma de stat, ca nimeni nu trebuie sa incerca sa depaseasca superioritatea militara a Rusiei si ca avertizat voalat SUA cu privire la scutul antiracheta pe care intentioneaza sa-l amplaseze in Europa, relateaza RIA Novosti. „Nimeni nu ar trebui sa-si faca iluzii cu privire la posibilitatea de a obtine avantaj militar asupra Rusiei”, a subliniat Putin. ‘Nu vom permite acest lucru’ sa se intample, a tinut el sa adauge. ‘Rusia va raspunde la toate aceste provocari atat politic, cat si tehnologic; dispunem de intreg potentialul necesar in aceasta privinta’, a insistat seful statului rus. Referindu-se la scutul antibalistic, liderul rus a subliniat, fara sa numeasca SUA, ca Rusia este ‘constienta de faptul ca sistemul de aparare antiracheta este doar cu numele defensiv, dar, de fapt, este o parte esentiala a potentialului ofensiv strategic’. in acest context, Vladimir Putin a atras atentia ca dezvoltarea scutului antiracheta si a potentialelor sisteme nenucleare de inalta precizie ar putea ‘reduce la zero’ toate acordurile convenite anterior privind limitarea si reducerea armelor nucleare strategice si ar putea perturba asa-numitul echilibru strategic de forte.
Industria militara rusa, in ton cu ultimele tehnologii
‘Ne provoaca ingrijorari si dezvoltarea noilor sisteme de armament: dispozitive explozive nucleare de mica putere, rachete strategice fara incarcatura nucleara, sisteme hipersonice de inalta precizie nenucleare, destinate aplicarii unor lovituri intr-un timp foarte scurt si la o distanta mare’, a declarat Putin, ordonand ca industria militara rusa sa fie modernizata si reorientata in anii urmatori in pas cu provocarile actuale. ‘Noi intelegem acest lucru foarte bine si stim ce trebuie sa facem in aceasta privinta’, le-a spus in continuare presedintele Putin parlamentarilor rusi, pe care i-a informat ca Rusia dezvolta in prezent propriile arme nenucleare de mare eficienta. in eforturile sale de modernizare a arsenalul nuclear, Rusia a atins ‘noi culmi si este in grafic’, astfel incat unii dintre partenerii ei vor trebui sa o ajunga din urma, a mai spus Vladimir Putin.
Situatia de la Kiev starnesti reactii si in capitala SUA, acolo unde legiuitorii iau in calcul aplicarea unor sanctiuni economice si politice Ucrainei. Printre acestea s-ar putea numara privarea de viza a oficialilor responsabili de represiunile impotriva manifestantilor proeuropeni la Kiev. ‘Nu vom ramane surzi la apelurile oamenilor curajosi care manifesteaza, animati de speranta si dorinta de libertate’, a afirmat Robert Menendez, presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Senat, intr-o conferinta de presa dupa o audiere cu privire la situatia din Ucraina. Subsecretarul de stat american pentru afaceri europene Victoria Nuland a afirmat si ea, miercuri, in fata Comisiei senatoriale amintite, ca ‘toate mijloacele de care dispune guvernul sunt pe masa’, inclusiv sanctiuni. Dar republicanul Robert Menendez a avertizat ca Senatul ar putea prelua initiativa in aceasta privinta. ‘Daca guvernul presedintelui Ianukovici continua sa actioneze in aceasta maniera impotriva propriilor cetateni, eu nu sunt sigur ca vom astepta Departamentul de Stat sa adopte sanctiuni sau sa revoce vizele in cazul celor care au comis aceste acte’, a declarat el. ‘Comisia (pe care o prezidez) se va gandi la legislatia care ar putea avea acest efect’, a subliniat liderul parlamentar republican. Victoria Nuland, care a vizitat de doua ori Kievul dupa declansarea manifestatiilor la sfarsitul lunii noiembrie, a denuntat agresiunea impotriva fostului ministru de interne Iuri Lutenko, la fel ca ‘toate celelalte infractiuni, intimidarea, precum si toate actele facute pentru reprimarea mass-media si a oricarei activitati politice in tara’. Ea i-a cerut presedintelui ucrainean sa reia discutiile cu FMI, dupa ce acesta a contractat un imprumut de 15 miliarde de dolari de la Rusia presedintelui Vladimir Putin. Senatorul John McCain, care s-a deplasat de asemenea la Kiev in luna decembrie, a afirmat miercuri ca SUA ‘ar trebui sa asiste moral ucrainenii’. ‘Ei cer puternic si tare asistenta din partea noastra si sprijinul nostru moral intr-o lupta care este total nedreapta’, a spus el. Kievul este de o luna scena unei importante mobilizari de contestare a regimului presedintelui Viktor Ianukovici, dupa ce guvernul sau a suspendat semnarea Acordului de asociere la UE, preferand o relatie mai stransa cu Rusia. Duminica trecuta, circa 50.000 de persoane au manifestat la Kiev impotriva agresarii brutale de catre trupele speciale Berkut a fostului ministru de interne Iuri Lutenko, unul din artizanii revolutiei portocalii din 2004 si oponent al actualului regim politic de la Kiev.