Relicvele ortodoxe, traficate în Turcia regimului Erdogan

Relicvele ortodoxe, traficate în Turcia regimului Erdogan

Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan

Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan

O Biblie veche de 1.200 de ani a fost descoperită în sud-estul Turciei în cadrul unei operaţiuni de combatere a contrabandei, a anunţat marţi biroul de presă al guvernatorului local, citat de DPA, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Trei suspecţi au fost reţinuţi în timp ce încercau să vândă o Biblie străveche, luni, în oraşul Kayapinar, a anunţat biroul de presă al guvernatorului regiunii Diyarbakir. Biblia descoperită în cadrul acestei operaţiuni are 34 de pagini gravate cu aur. Şase suspecţi au fost reţinuţi în arestul poliţiei, au precizat autorităţile locale, care nu au furnizat însă alte detalii suplimentare.

Provincia Anatolia deţine numeroase situri sfinte venerate de creştinii ortodocși, iar autorităţile turce, fără efect, încearcă să reducă numărul tentativelor de contrabandă cu artefacte antice. În Istanbul, capitala culturală a Turciei, Hagia Sophia – important obiectiv turistic – este o fostă biserică ortodoxă, care, în trecut, a fost cea mai mare biserică a creştinătăţii. A fost transformată de turci în moschee în 1453 şi, apoi, într-un muzeu, în 1935. Actualul regim Erdogan a anunțat de mai multe ori intențiile sale de a o transforma din nou în moschee.

Creştinii ortodocși alcătuiesc o mică minoritate din populaţia predominant musulmană a Turciei, o ţară cu 82 de milioane de locuitori.

Mănăstiri folosite ca baze militare

Acapararea fără bază legală a unor proprietăți ortodoxe este o practică veche în Turcia, care a exportat acest fenomen și în zona ocupată militar în 1974 în nordul Republicii Cipru.

Structura arhitecturală a mănăstirilor bizantine, în care biserica se ridica în mijloc, înconjurată de chilii, ridicate pe dealuri sau munţi, cu o bună panoramă, sunt ideale pentru nevoile strategice ale armatei turce, se arată într-o analiză a cotidianului ortodox Lumina. Mănăstiri medievale precum: Mănăstirea Acheiropoietos în Keryneia, „Sf. Ioan Hrisostom“, în Koutzobentes, „Sf. Pantelimon“ în Myrtou sunt încă în posesia armatei turce. Obiectele lor liturgice, deosebit de preţioase, sunt dispărute, fiind traficate.

În timpul inspecţiei stabilite de Consiliul Europei, în 1989, la Mănăstirea Koutzobentes, s-a observat că icoanele lipseau, iar fresca deteriorată necesita serioase reparaţii. Dispariţia icoanelor a fost legată de prezenţa armatei turce şi de negoţul ilegal cu antichităţi.

De asemenea, unele sate au fost transformate în tabere militare, precum: Margo, Arsos, Asomatos, Askeia. Altor biserici, precum celei din Lysi, Hosios Euphemianos, le-au fost îndepărtate frescele şi duse în Germania, de către cunoscutul traficant, Aydin Dykmen. Aceasta a fost o dovadă în plus a implicării armatei turce în comerţul illicit cu antichităţi furate. Potrivit statisticilor, armata turcă a avut un rol crucial în traficul cu icoane şi iconostase, care odinioară împodobeau bisericile creştine, deşi acestea cântăreau între 1,5 şi 2,5 tone.

Alte biserici creştine au fost transformate în grajduri pentru vite. Aceste acţiuni ale regimului turc dovedesc lipsa de respect faţă de celelalte religii. Mai departe subliniază un gol cultural imens între locuitorii din estul Anatoliei, care au fost mutaţi de către turci, pentru a contribui la o schimbare demografică a Ciprului.

Exemple de biserici transformate în grajduri pentru animale stau biserici ca: „Sf. Gheorghe“ din Devlos, „Sf. Gheorge“ şi „Sf. Luca“ în Komi, „Sf. Parascheva“ în Tavrou, „Sf. Fecioară“ în Klepini etc.

Alte biserici au fost folosite drept depozite pentru grâne: bisericile din Arnadi, Gerani, Kalopsida, „Sf. Constantin“ şi „Sf. Teodora“ în Vothylakas, „Sf. Modest“ în Lefka, „Sf. Gheorghe“ în Goufes, „Sf. Anton“ în Leonarisso.

Biserica Agia Sofia, iniția ortodăxă, iar ulterior romano-catolică, tranformată în Moscheea Selimiye, cunoscut punct de agitație electorală pro-Erdogan

Biserica Agia Sofia, iniția ortodăxă, iar ulterior romano-catolică, tranformată în Moscheea Selimiye, cunoscut punct de agitație electorală pro-Erdogan

Lăcaşuri de cult ortodoxe, vândute fără milă

Alte biserici au fost vândute unor persoane particulare, cu cetățenie turcă ori a unor state europene, precum: „Sf. Fecioară“ Karmiotissa, cumpărată de particulari britanici, „Sf. Fecioară“ Chrysotrimithiottisa în Trimithi, folosită astăzi ca studio de artă, aparţinând unor patroni britanici, „Sf. Apostoli Petru şi Pavel“, folosită tot ca studio de artă, în Fterycha, „Sf. Luca“ în Lefkosia folosită drept atelier de covoare, biserica din Koutzobentes, acum cafenea, „Sf. Barbara“ în Trikomo, folosită ca centru de fitness, biserica din Milia, folosită drept depozit pentru materiale de construcţie, „Sf. Marina“ din Louroukina, parţial demolată şi transformată în atelier de reparaţii auto; „Sf. Anastasia“ din Lapethos a fost transformată în hotel, cu chiliile folosite acum drept camere de hotel; în centrul mănăstirii se află o piscină cu bar pentru oaspeţi. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Mănăstirea Armeană din Chalefka. Biserica „Sf. Francisc“ din Famagusta, este folosită ca restaurant şi club de noapte. Biserici precum „Sf. Gheorghe“ Exorinos, „Sf. Gheorghe“ Xalonon din Zodeia sunt folosite ca teatre. Alte biserici au devenit muzee: „Sf. Arhanghel Mihail“ în Keryneia, „Sf. Ecaterina“ în Lefkosia, Mănăstirea „Sf. Apostol Barnaba“ în Salamis, „Sf. Fecioară“ în Tricomo.

În Lefkosia, Biserica „Sf. Gheorghe“ (al Latinilor) este folosită ca baie comunală otomană. Altele au devenit cluburi sportive: „Sf. Marina“ din Kithrea, „Sf. Ioan Botezătorul“ din Lapathos Ammochostou; şcoli de dans: „Sfânta Fecioară“ din Trachonas; „Sf. Luca“ din Lapithos a fost transformată în şcoală de dans.

Obiectele ortodoxe de cult, mană pentru traficanții turci

Traficul ilicit cu obiecte aparţinând cultului creştin reprezintă una dintre cele mai tragice consecinţe rezultate în urma invaziei turce în nordul insulei cipriote. Traficul cu obiecte religioase a fost condamnat de Republica Cipru, care a atenţionat toate organizaţiile internaţionale. Multe colecţii private au fost verificate. De asemenea, săpăturile ilegale sau secrete ale unor instituţii autorizate sau neautorizate, din Karpasia, Salamis, Galinoporne; distrugerea intenţionată de situri arheologice de către armata turcă, în Vrysi, Galateia, Ardana, Lapathos, Krini, Platani; jefuirea muzeelor şi şcolilor de arheologie din Soloi, Egkomi, Vouni, Salamis. Vânzarea lor prin case internaţionale de licitaţie sau existenţa acestor obiecte religioase în colecţii particulare în străinătate demonstrează comerţul ilicit cu antichităţi cipriote furate; negoţ care se continuă pe internet, obiectele apărând în cataloagele de vânzare ale comercianţilor de artă vest-europeni şi americani.

Biserica din Cipru, Departamentul de Antichităţi, Muzeul Bizantin din Lefkosia, institutii şi fundaţii private luptă pentru repatrierea antichităţilor cipriote. Este astfel evidentă distrugerea culturii cipriote. Aceasta nu este doar o problemă politică între Cipru si Turcia, ci şi una de importanţă internaţională, care depăşeşte graniţele unei ţări, devenind o prioritate pentru moştenirea culturală universală şi o dovadă de respect faţă de atâtea secole de civilizaţie.

Jefuirea obiectelor de artă bizantine şi medievale, a mozaicurilor, frescelor, icoanelor şi obiectelor liturgice, care a avut loc până acum şi încă se mai desfăşoară în părţile ocupate ale Ciprului de nord, cu aprobarea şi cooperarea armatei turce, are implicaţii internaţionale, bucurându-se de acordul unor autorităţi legale din câteva ţări, unde câteva dintre aceste antichităţi au reapărut în ţări precum: Marea Britanie, SUA, Elveţia Olanda, Germania, Grecia, Austria, Italia, Japonia etc. Nici o altă ţară europeană nu a mai pierdut până acum atâtea obiecte vechi, valoroase, precum Ciprul, obiecte care au ajuns în cercurile internaţionale de traficanţi.

Ankara refuză orice dialog rațional pentru rezolvarea diferendului cipriot

Ankara refuză orice dialog rațional pentru rezolvarea diferendului cipriot

Operele de artă au fost jefuite

Biserica Panaghiei Kanakaria a fost ridicată în perioada creştină timpurie. Cel puţin jumătate din bolta absidei a fost decorată cu mozaic, datând din secolul VI, d.Hr. O reprezintă pe Fecioara Maria cu Iisus Hristos, pe genunchii Săi, flancată de doi arhangheli şi 13 medalioane cu busturile Apostolilor, probabil cu o cruce în mijloc. Mai târziu, biserica a fost reconstruită, iar pereţii şi domurile acoperite cu fresce. Până în 1976, mozaicul absidei şi zece dintre cele 13 medalioane s-au păstrat.

După ce ultimii dintre locuitorii greci au fost forţaţi să plece, în 1976, traficantul turc Aydin Dikmen a jefuit într-un mod sălbatic mozaicul de pe absidă.

Fotografiile făcute înainte de 1974 dovedesc jefuirea mozaicului şi frescelor de către acesta. În 1983, două fragmente de mozaic reprezântându-i pe Sf. Apostoli Bartolomeu şi Luca, descoperite în posesia lui Aydin Dikmen din Germania, au fost apoi repatriate.

În 1998, patru fragmente de mozaic au fost descoperite în posesia lui Peg Goldberg, un dealer de artă, în Indianopolis, SUA. Ea le preluase de la Dickmen, împreună cu Michel van Rijn şi R. Fitzgerald. Biserica şi Republica Ciprului au luat măsuri legale împotriva lui Goldberg, care a fost judecată de către Curtea Americană şi obligată să returneze fragmentele de mozaic; acestea ajungând înapoi în Cipru, în 1991.

În septembrie 1997, un alt fragment de mozaic, reprezentând bustul Apostolului Tadeu, a fost repatriat. Acest fragment, alături de multe altele, a ajuns prin Olanda, din cauza traficantului Michel van Rijn, asociat al lui Dickmen. Motivul investigaţiei bisericii cipriote a fost iniţial urmărirea ascunzătorilor lui Dickmen din Germania, în care se aflau obiectele de artă. Astfel, în urma unui raid organizat de către poliţia germană în perioada octombrie-noiembrie 1997, s-au găsit fragmente din mozaicul reprezentându-l pe Sf. Apostol Toma, mâna dreapta a Sf. Arhanghel Mihail şi mâna stângă a Sf. Fecioare Maria, alături de alte nenumărate fragmente de mozaic şi de sute de icoane cipriote.

Sute de milioane

Numărul artefactelor exportate în Statele Unite din Turcia-țară care are granițe comune cu Siria și Irak-a crescut semnificativ în ultimii ani, consideră mass-media de peste Ocean, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit documentelor obținute de jurnaliști, această creștere a început în primii ani după invazia americană din Irak, din 2003, și a evoluat rapid după izbucnirea războiului din Siria în 2001. În ultimii 13 ani, din 2003 și până în prezent, artefacte în valoare de 283 milioane de dolari au ajuns în Statele Unite din Turcia, inclusiv monede din aur în valoare de 26 milioane de dolari și alte monede în valoare de 15 milioane de dolari. Cele mai multe artefacte au ajuns la New York, unde se află numeroase case de licitații, dealeri de antichități și galerii de artă. Autoritățile nu știu însă câte din aceste artefacte au fost furate sau obținute prin mijloace ilegale.

Între anii 1993 și 2002, valoarea artefactelor exportate din Turcia în Statele Unite a fost de doar 68 milioane de dolari. Ultima dată când s-a înregistrat o creștere semnificativă a exporturilor a fost în 1992, după războiul din Golf și destrămarea URSS. Atunci, într-un singur an, valoarea artefactelor ce-au ajuns în America via Turcia a fost de 85 milioane de dolari.

Jafurile s-au întețit în Irak și Siria după izbucnirea războaielor și de pe urma lor au profitat inclusiv organizațiile teroriste-Al-Qaeda și acum Statul Islamic. În prezent, când criza refugiaților și instabilitatea din Orientul Mijlociu a transformat sudul Turciei într-un paradis al crimei organizate, traficul de persoane, de arme și de artefacte a explodat.

Kilograme de monede din aur

Între 1989 și 2002, doar 1.1 kg de monede antice din aur au fost exportate din Turcia în Statele Unite. Între 2003 și 2010, cantitatea a crescut la 26 kg, iar în ultimii cinci ani-2011-2016-ea ajuns la 51 kg. Cum se explică această creștere?

În societățile din Orientul Mijlociu, monede se bat încă de acum 2500 de ani. De aceea, contrabandiștii țintesc siturile în care se află așezări antice și organizează săpături de suprafață în speranța că vor găsi monede din aur. Ei caută în special monede pentru că acestea sunt ușor de transportat și au valoare mare pe piață. O altă explicație ar fi că refugiații care au trecut granița în Turcia-din Siria sau Irak-încearcă uneori să vândă monedele antice pe care le aveau în familie, încercând să facă rost de bani pentru a ajunge în Occident.

Trucia nu este singura țară în care se înregistrează o creștere semnificativă a exporturilor de artefacte. Din Egipt, spre exemplu, din 2011 și până în prezent, artefacte în valoare de 143 milioane de dolari au ajuns în Statele Unite. Alte artefacte ajung direct din zonele de război-Irak sau Siria.

Statul-Islamic-beneficiază-financiar-de-traficul-cu-antichități-și-relicve-creștine

Statul-Islamic-beneficiază-financiar-de-traficul-cu-antichități-și-relicve-creștine

Fonduri pentru Statul Islamic

Gruparea Statul Islamic câştigă aproximativ 100 de milioane de dolari pe an din traficul cu antichităţi furate din Irak şi Siria, pe care le vinde pe piaţa neagră, relatează Wall Street Journal, citând sub acoperirea anonimatului un oficial din serviciile franceze de securitate, informează. Alte surse estimează valoarea la câteva zeci de milioane de dolari, scrie și mass-media elvețiană.

Comerţul cu artefacte creștine, multe ortodoxe, a devenit una dintre principalele surse de venit pentru ISIS, în condiţiile în care teritoriul său şi, implicit, veniturile din petrol sunt în scădere. “ISIS creşte presiunea pe acest front de trafic pentru a compensa pierderea veniturilor din petrol”, a explicat oficialul francez.

Pentru mulţi comercianţi şi traficanţi din Siria, ţară măcinată de şase ani de un război civil, vânzarea antichităţilor a devenit o necesitate.

Un presupus intermediar, Muhammad Hajj Al-Hassan, a povestit cum ISIS i-a atacat casa din Siria şi aproape că l-a executat, suspectându-l că susţine Armata Eliberării Siriene. Ulterior, el a început să vândă artefacte pentru ISIS cumpărătorilor europeni, la cererea lui Abu Laith Al-Dairi, care se ocupă de antichităţi pentru grupare.

Importanţa pe care o acordă ISIS comerţului cu antichităţi este reflectată de faptul că gruparea foloseşte jihadişti străini pentru administrarea operaţiunii. Aceştia sunt consideraţi mai loiali decât localnicii.

Locuitorii teritoriilor ocupate de ISIS primesc autorizaţii de la gruparea jihadistă pentru a căuta antichităţi. Aceste autorizaţii au fost iniţial gratuite, dar în prezent mişcarea percepe 20% din valoarea fiecărui obiect găsit. În plus, ISIS cere ca toate antichităţile să îi fie vândute direct, pentru ca apoi să le poată revinde dealerilor.

Hassan spune că a vândut recent două Biblii antice unui cumpărător rus, într-un oraş din sudul Turciei. Acesta a plătit 11.800 de dolari.

Bibliile, din estul Siriei, au fost ascunse apoi într-un camion cu legume şi scoase din Turcia.

Hassan a păstrat un commision de 25% pentru intermedierea tranzacţiei, iar restul banilor au fost daţi celui care a adus Bibliile în Turcia, probabil pentru a ajunge în cuferele ISIS.

Un alt intermediar a declarat că i-a dat 1.000 de dolari unei sirience care a transportat o statuie romană, din bronz, din Siria în Turcia. Obiectul ar fi provenit de la Rakka şi este posibil să fi fost un fals.

Ulterior, compania americană Hobby Lobby, a fost amendată cu trei milioane de dolari pentru că ar fi achiziţionat ilegal artefacte care ar fi fost furate în 2010 şi aduse fără autorizaţie din Irak. (M.B./Ghenadie Oprea)

Share our work
Armata română, țintă pentru atentatele sinucigașe din Afganistan. Talibanii și Statul Islamic, bănuite de noul val de acte teroriste

Armata română, țintă pentru atentatele sinucigașe din Afganistan. Talibanii și Statul Islamic, bănuite de noul val de acte teroriste

Contingentul militar trimis de România în Afganistan suferă noi pierderi

Contingentul militar trimis de România în Afganistan suferă noi pierderi

11 copii au fost omorâți într-un atentat sinucigaș cu mașină-capcană comis de un presupus taliban care s-ar fi detonat lângă o mschee în orașul Daman, aflat în provincia Kandahar din sudul Afganistanului, au anunțat luni surse oficiale de la Kabul, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, care precizează că printre răniți se numără și 8 soldați români. Șaisprezece persoane, inclisv civili, polițiști și soldați români au fost răniți în atacul comis în districtul Daman din provincia Kandahar, cunoscut fief al insurgenței talibane.

Surse militare locale au declarat că o altă grupare suspectată de acest val de atentate este Statul Islamic, care și-a consolidat în ultimele luni pozițiile din Afganistan, după înfrângerile suferite în Siria și Irak.

Repatrierea camarazilor căzuți pe frontul afgan, o imagine dureroasă în garnizoanele militare ale României

Repatrierea camarazilor căzuți pe frontul afgan, o imagine dureroasă în garnizoanele militare ale României

Confirmare oficială

Mircea Dușa, secretar de stat în MApN, a confirmat că în atacul din Afganistan au fost răniți 8 soldați români, starea acestora fiind stabilă. ”În urma exploziei au fost răniți opt militari. Starea lor este stabilă. Mai întâi s-au anunțat familiile, pentru că așa e procedura”, a declarat Mircea Dușa pentru postul Antena3.

Alte surse, citate de mass-media de la București, au declarat că doar unul dintre români este rănit grav, ceilalți șapte având răni superficiale. De asemenea, atentatul s-a produs, după ce atacatorul a intrat cu mașina capcană într-o clădire în care se ținea o adunare a soldaților cu localnicii din Daman. Autoturismul a explodat în urma impactului.

Reamintim că luni au mai avut loc două atentate sinucigașe în capitala afgană Kabul. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise, din care un fotograf al AFP și alți șapte jurnaliști locali și corespondenți pentru mass-media occidentală.

Pe 22 aprilie, cel puţin 57 de persoane au fost ucise şi alte peste 110 au fost rănite într-un atentat sinucigas într-un centru electoral din Kabul. Atacul a avut loc la un centru de înregistrare pentru alegerile legislative care vor avea loc în luna octombrie 2018 în Afganistan. (Mihai Isac)

Share our work
Bulgaria, țintă pentru războiul hibrid

Bulgaria, țintă pentru războiul hibrid

Spionii bulgari, îngrijorați de războiul hibrid împotriva Sofiei

Spionii bulgari, îngrijorați de războiul hibrid împotriva Sofiei

„Au continuat şi încercările de influenţare hibridă a Bulgariei, incluzând întregul arsenal de abordări şi acţiuni pentru exercitarea influenţei în plan politic, economic, diplomatic, cultural şi de propagandă” se arată în raportul de activitate pe anul 2017 al Agenţiei de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria, care a fost depus în această săptămână, spre dezbatere şi adoptare, în Adunarea Națională a Bulgariei, citat de cotidianul „Dnevnik”, preluat de presa de la București. Concluzia se regăsește în capitolul „Evaluarea mediului extern de securitate”, însă, în partea publică a raportului, nu se amintesc nicăieri nume de state.

Nominalizare controversată

O idee aproximativă despre cine ar putea fi acestea ne putem face doar din folosirea unor referiri precum „forţe globale şi regionale”. Menţionarea Rusiei, în Raportul de Securitate Naţională a Bulgariei de anul trecut, ca „sursă de instabilitate regională” a dus, la acel moment, la tensiuni diplomatice şi la ample scandaluri în Parlamentul bulgar, precum și la proteste ale societății civile.

În partea dedicată securităţii cibernetice din raport este scris: „Ca parte din războiul informaţional de influenţare a opiniei publice, o serie de state au continuat să folosească şi în anul 2017 atacurile cibernetice pentru rezolvarea unor sarcini politice, economice şi informaţionale, în beneficiul propriilor interese, inclusiv în ţara noastră.”. Din nou nu se menţionează care este sursa încercărilor de influenţare hibridă.

„Pe parcursul anului au predominat interesele naţionale şi lupta pentru supremaţie a forţelor globale şi regionale. Echilibrele schimbătoare (…) în relaţiile internaţionale au condiţionat principalele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale şi intereselor Republicii Bulgaria”, se mai arată în raport, tot fără a fi menţionate „forţele globale”. Principalul „generator de instabilitate, politică, economică şi riscuri asimetrice şi ameninţări pentru Bulgaria” sunt procesele de criză care au continuat, tradiţional este menţionat Orientul Apropiat, dar şi Balcanii şi Coreea de Nord.

Bulgaria, preferată de luptătorii Statului Islamic

Bulgaria, preferată de luptătorii Statului Islamic

Bulgaria, coridor pentru teroriștii radicali

Raportul Agenţiei de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria mai scrie că ameninţarea teroristă pentru Europa provine de la Statul Islamic şi de la intensificarea campaniei de propagandă a organizaţiei pe internet şi pe reţelele de socializare, îndreptată către simpatizanţii grupării din străinătate, în vederea radicalizării acestora. Mai mare este riscul pentru statele vestice – participante directe cu forţe militare în coaliţia internaţională pentru lupta cu Statul Islamic, se arată în raport. Având în vedere înfrângerile militare ale Statului Islamic, gruparea rivală Al Qaeda încearcă să atragă, potrivit raportului, o parte dintre militanţi şi adepţi de partea sa. O ameninţare reală sunt şi jihadiştii care se întorc în statele europene, precum şi persoanele ce s-au autoradicalizat și care găsesc în teroare un mijloc de negare şi luptă cu modul de viaţă şi sistem de valori european, mai scrie raportul menționând și că ameninţarea pentru Bulgaria vine din pătrunderea sau trecerea unor elemente radicale pe teritoriul țării, precum şi din cauza intervenţiei unor grupări teroriste organizate în acest trafic către Europa.

Aceste aprecieri se datorează și creșterii semnificative a numărului de voluntari ISIS din statele balcanice, mai ales din Republica Kosovo, Albania și Bosnia-Herțegovina. Maa-media internațională a relatat sute de cazuri de voluntari ISIS care au folosit teritoriul bulgar pentru tranzitul către zonele controlate de organizația teroristă.

Risc scăzut de crize majore în Balcani

În partea ceva mai detaliată a raportului Agenţiei de Stat pentru Securitate Națională din Bulgaria privind ameninţările regionale, prognoza pentru Balcanii de Vest este că, pe termen mediu, temerea de crize majore cu un caracter etnic sau religios este mică, însă eventuala apariţie a acestora poate avea serioase consecinţe negative pentru stabilitate şi securitate, atât în plan regional, cât şi pentru Bulgaria.

Pentru Ucraina, ofiţerii de informații cred că, odată cu contradicţiile continue între diferitele interese interne şi externe, se creează premise pentru transformarea crizei ucrainiene într-un nou conflict îngheţat pe teritoriul european. Conflictele îngheţate din spaţiul post-sovietic rămân, potrivit raportului, o sursă constantă de tensiune, care conţine potenţial de risc pe linia securităţii, iar statele afectate de ele continuă să fie un câmp de confruntare pentru diferitele interese geopolitice. (M.B.)

Share our work
Celulă a Statului Islamic, arestată la Marea Neagră. Statele UE, amenințate pe bandă rulantă

Celulă a Statului Islamic, arestată la Marea Neagră. Statele UE, amenințate pe bandă rulantă

Celulele Statului Islamic amenință periodic securitate statelor UE

Celulele Statului Islamic amenință periodic securitate statelor UE

Patru militanţi irakieni, presupuşi membri ai reţelei teroriste Stat Islamic, acuzaţi că intenţionau să atace ambasada SUA din Ankara, au fost arestaţi preventiv luni de MIT, serviciul de securitate turc, informează site-ul cotidianului Le Figaro, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Arestările vin pe fondul avertismentelor tot mai frecvente din partea MIT cu privire la posibilitatea unor atentate organizate de membrii ai Statului Islamic în statele europene.
Cei patru suspecţi au fost arestaţi în oraşul Samsun, situat în nordul Turciei, pe litoralul Mării Negre, cunoscut ca punt de plecare pentru imigrația ilegală în bazinul Mării Negre, care afectează România și Bulgaria. Specialiștii în contra-terorism au avertizat în mod repetat că activiști ai Statelui Islamic folosesc această rută a imigrației ilegale pentru a pătrunde în spațiul comunitar.
Ambasada Statelor Unite din Ankara este închisă, din cauza unor riscuri de securitate. Autorităţile turce au aplicat măsuri speciale de securitate în jurul misiunii diplomatice americane, dar și în jurul altor ambasade ale statelor implicate în acțiunile militare din Siria, precum Arabia Saudită, Federația Rusă, Qatar, etc.. (M.I.)

Share our work
Rusia intensifică vânătoarea de teroriști

Rusia intensifică vânătoarea de teroriști

Fortele speciale ruse vaneaza teroristi islamisti radicali

Fortele speciale ruse vaneaza teroristi islamisti radicali

Șase cetățeni provenind din țări din Asia Centrală au fost reținuți la Sankt Petersburg, fiind suspectați că încercau să recruteze „teroriști”, a anunțat azi filiala locală a Comitetului de anchetă de pe lângă Parchetul General rus, citată de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Aceștia încercau să recruteze „persoane originare din Asia Centrală pentru a comite crime cum ar fi atentate teroriste”, a indicat Comitetul, care precizează că, în acest stadiu, reținerea celor șase nu are legătură cu presupusul autor al atentatului de luni din metroul din Sankt Petersburg, soldat cu 14 morți și circa 50 de răniți, conform celui mai recent bilanț.

Legături periculoase

Potrivit Comitetului, cei șase sunt suspectați de recrutare de persoane pentru grupări cum ar Statul Islamic sau Fatah al-Sham (fostul Front Al Nusra înainte de ruperea de Al Qaida). Aceștia îi îndemnau să se alăture unor „grupări armate ilegale, inclusiv în afara Rusiei” și să „participe la activități” ale Statului Islamic sau Fatah al-Sham. Percheziții au avut loc la domiciliul suspecților, unde s-au găsit, printre altele, literatură „islamistă și extremistă”, mai adaugă Comitetul de anchetă rus.
Aceste acțiuni au loc la scurt timp după ce autorul atentatului sinucigaș de luni din metroul din Sankt Petersburg a fost identificat de anchetatori ca Akbarjon Djalilov, născut în 1995 în Kârgâzstan, fostă republică sovietică din Asia Centrală. Potrivit autorităților kârgâze, tânărul de 22 de ani locuia în Rusia din 2011 și avea cetățenie rusă.
Surse locale din statul central-asiatic au subliniat că serviciile de securitate din Kârgâzstan colaborează cu serviciile ruse, o delegație FSB fiind desfășurată în acest stat pentru identificarea altor suspecți de terorism care au legătură cu atacul de luni.

Profil de atentator

Profilul presupusului autor al atentatului terorist care a avut loc luni la metroul din Sankt Petersburg, soldându-se cu 14 morți și 49 de răniți, a început să prindă contur, relatează mass-media rusă. Chiar dacă atacul nu a fost revendicat, Comisia de Anchetă al Rusiei examinează eventualele legături ale lui Akbarjon Djalilov, 22 de ani, cu organizația jihadistă Statul Islamic (SI). Este pentru prima dată când anchetatorii menționează în mod oficial gruparea Statul Islamic, care are deja la activ câteva atentate și atacuri armate împotrica forțelor ruse din regiunea caucaziană, mai ales după aderarea la SI a unor grupuri de luptători din rezistența militară a popoarelor din Caucaz, majoritar musulmane, împotriva prezenței Federației Ruse.
‘O percheziție a avut loc la domiciliul său’, a anunțat Comisia de Anchetă, fără a preciza unde se află acest domiciliu. Tot potrivit comunicatului acestei Comisii, camerele de supraveghere îl arată pe Akbarjon Djalilov ‘ieșind din locuința lui cu o geantă și un rucsac’. Înainte să ‘acționeze’ o ‘bombă artizanală’ între stațiile Sennaia Ploșiadi și Tehnologhiceskii Institut, bărbatul de 22 de ani, născut în Kârgâzstan, a amplasat o a doua bombă într-o altă stație în centrul orașului, dezamorsată la timp.
Mai mult de 40 de persoane, printre care martori oculari și angajați de la metrou, au fost interogați de anchetatori, a mai precizat Comisia de Anchetă.

Reuniune antitero

La Moscova, președintele rus Vladimir Putin i-a chemat pe șefii serviciilor secrete ale țărilor din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) pentru o reuniune asupra luptei antiteroriste, prevăzută încă înainte de atentatul de la Sankt Petersburg.
Potrivit poliției din regiunea kârgâză Oș, unde este născut Djalilov, acesta a sosit la Sankt Petersburg în data de 3 martie venind din Oș, unde părinții săi locuiesc din 2014. În noaptea de marți spre miercuri, părinții săi au sosit cu avionul la Sankt Petersburg, a constatat o jurnalistă a AFP prezentă la aeroport.
‘Ei sunt într-o stare de plâns. Familia Djalilov a venit în 2011 pentru a munci în Rusia, însă în 2014 părinții au revenit în Kârgâzstan, iar fiul lor Akbar (versiune a prenumelui Akbarjon) a rămas la Sankt Petersburg’, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliției din regiunea Oș, Zamir Sidikov. Potrivit informațiilor difuzate de un post de televiziune rus, citate de DPA, părinții vor trebui să identifice rămășițele pământești ale fiului lor și să răspundă întrebărilor anchetatorilor.
Djalilov avea naționalitatea rusă, la fel ca ‘toată familia sa’, potrivit acestui purtător de cuvânt, informație neconfirmată de autoritățile ruse.

Pepinieră pentru Statul Islamic

Motivele lui Akbarjon Djalilov rămân necunoscute, însă regiunea Oș este cunoscută pentru că ar fi furnizat un contingent important pentru gruparea Statul Islamic (SI) în Siria și Irak. Un număr de câteva mii de persoane din statele membre CSI, inclusiv din Asia Centrală și Federația Rusă, luptă pentru Statul Islamic, ocupând funcții de conducere în structurile organizației.
Akbarjon Djalilov, bărbatul suspectat că ar fi comis atentatul de luni din metroul din Sankt Petersburg, reprezintă un nou val de islamiști radicali care se integrează în societate departe de mișcările jihadiste existente – făcând mai dificilă sarcina forțelor de securitate de a le opri atacurile, relatează agenția Reuters într-o analiză publicată miercuri, preluată de Agerpres.
Paginile lui Akbarjon Djalilov de pe rețeaua rusă de socializare echivalentă Facebook arată interesul lui în wahabbism, o ramură ultraconservatoare a Islamului. Însă ele nu au oferit niciun indiciu că bărbatul ar putea recurge la violență, prezentând imaginea tipică a unui tânăr care ducea o viață aparent laică.
Dacă islamismul radical a fost într-adevăr motivul din spatele atacului, acesta se distinge de două valuri anterioare de atacatori — cei din regiunea Caucazului de Nord, care au lansat acțiuni succesive de rebeliune împotriva Moscovei și un alt grup, care a mers în Irak și Siria pentru a lupta alături de gruparea Statul Islamic (SI).
Noua generație de atacatori se poate inspira de la persoanele implicate în aceste lupte și provine din aceleași comunități musulmane, notează Reuters.
Cu toate acestea, ei nu au legături directe cu aceste organizații militante și nu au făcut obiectul unor mandate de arestare, a unor apeluri telefonice interceptate, documente de călătorie și traversări ale frontierelor monitorizate pe care se bazează forțele de securitate pentru a păstra o evidență a islamiștilor radicali violenți.

Strategie diferită

„Este ceva cu totul diferit, un nivel diferit de amenințare teroristă față de cea cu care se confruntă de obicei serviciile de securitate ruse”, a declarat Andrei Soldatov, un expert rus privind serviciile de informații. Serviciile de securitate caută de obicei o organizație și o rețea de finanțare în spatele unui atac terorist, a mai spus el, însă acestea ar putea să nu existe în cazuri precum atacul de la metroul din Sankt-Petersburg. „Este foarte dificil să contracarezi lucruri de genul acesta”, a spus Soldatov.
Poliția britanică s-a confruntat cu probleme similare în investigarea cazului lui Khalid Masood, care a intrat cu mașina în mulțime pe Podul Westminster luna trecută, omorând trei persoane și rănind alte câteva zeci, înainte de a înjunghia mortal un polițist. Nici în cazul lui Khalid Masood, care a fost împușcat mortal de poliție, nu au fost descoperite legături cunoscute cu grupuri jihadiste.

Share our work