SUA, diplomație militară la Tbilisi

SUA, diplomație militară la Tbilisi

SUA va sprijini armata georgiană

SUA va sprijini armata georgiană

SUA şi Georgia au convenit un nou program de antrenament militar menit să ajute Tbilisi să-şi protejeze mai bine frontierele. Evenimentul are loc cu prilejul vizitei secretarului american al apărării, Lloyd Austin.

Un protocol de acord privind o nouă cooperare militară şi un nou program de antrenament a fost semnat de Lloyd Austin, care efectuează un turneu în regiunea Mării Negre, şi omologul său georgian Djuanşer Burciuladze.

Supărare la Moscova

Primul şef al Pentagonului care se deplasează în această ţară din 2014, Austin a pledat pentru o susţinere consolidată a Georgiei. Tbilisi cere de mai mulţi ani să devină membru cu drepturi depline al NATO. Această aspiraţie nu este văzută cu ochi buni de Moscova.

Trupele ruse sunt staţionate în două regiuni separatiste georgiene – Abhazia şi Osetia de Sud. Rusia se opune oricărei decizii care ar duce la aderarea Georgiei la NATO.

„SUA condamnă ocupaţia rusă din Georgia, care continuă, şi tentativele sale de a-şi extinde influenţa asupra regiunii Mării Negre prin intermediul unei constrângeri militare şi a unor activităţi nefaste”, i-a spus Lloyd Austin prim-ministrului georgian, Irakli Garibaşvili.
„Susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Georgiei este de neclintit”, a subliniat el.

Turneu strategic

SUA derulează programe militare de mai mulţi ani împreună cu armata georgiană, concentrându-se asupra interoperabilităţii cu NATO şi a apărării teritoriale. Programul actual urma să se încheie în decembrie 2021.

„Am semnat un document foarte important care ne duce la un nou stadiu de cooperare cu SUA. El contribuie la întărirea capacităţilor de apărare a Georgiei şi asigură cel mai înalt nivel de disuasiune şi compatibilitate cu standardele NATO”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul Burciuladze.

După Georgia, Lloyd Austin se va deplasa în alte două ţări riverane Mării Negre, Ucraina şi România. El va veni cu acelaşi mesaj de susţinere în contextul presiunii Rusiei.

Pentagonul percepe această regiune drept un potenţial punct fierbinte, în special după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. (K.P.)

Share our work
Chișinău, războiul rece al fotbalului împotriva Kosovo

Chișinău, războiul rece al fotbalului împotriva Kosovo

Kosovo, problema strategica în fotbalul internațional

Kosovo, problema strategica în fotbalul internațional

Autoritățile de la Chișinău au refuzat să acorde viză jucătorului echipei Dinamo Zagreb, kosovarul Lirim Kastrati. Surse apropiate clubului croat au amenințat cu boicotarea meciului din data de 17 august ca semn de protest. Nu este pentru prima dată când situația politică afectează relațiile sportive dintre Chișinău și Priștina.

Federația de Fotbal de la Chișinău, citată de BIRN, a declarat că nu este la curent cu situația creată. Sursa citată a subliniat că nu au fost contactați de clubul croat pentru a primi asistență.

Problemă geopolitică

Republica Moldova nu au acordat viză fotbalistului clubului croat datorită faptului că acesta este cetățean al Republicii Kosovo. Statul balcanic nu este recunoscut de Republica Moldova.

Media croată a precizat că Dinamo Zagreb este în contact permanent cu UEFA pentru rezolvarea acestei probleme. Clubul croat dorește să convingă autoritățile de la Chișinău că politica nu are ce căuta în fotbal.

Lirim Kastrati a primit anterior viză în Federația Rusă pentru a juca pentru clubul croat. Federația Rusă nu recunoaște nici ea independența Republicii Kosovo, declarată în data de 17 februarie 2008.

97 de state membre ale ONU recunosc în acest moment independența statului balcanic, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie și majoritatea statelor membre UE. Între Belgrad și Priștina se duce un război diplomatic permanent în jurul recunoașterii acestui statut de către diferite țări.

Precedent periculos

Nu este pentru prima dată când Republica Moldova refuză să acorde vize sportivilor din Kosovo. Meciul de fotbal moldo-kosovar, care trebuia să se desfășoare la Chișinău în 2020, a fost găzduit de Italia datorită relațiilor inexistente dintre cele două state.

Antrenorul principal al echipei naționale a Reopublicii Moldova din acel moment, Engin Firat, a menționat acest lucru și într-un interviu acordat presei.

Avem probleme politice cu Kosovo. Nu putem juca în Kosovo, iar Kosovo nu poate juca în Moldova. Mai întâi trebuie să rezolvăm această problemă și apoi să ne gândim la meciuri” a declarat acesta.

Și în timpul turului de calificare pentru Cupa Mondială din 2018, naționala Kosovo a avut probleme similare cu Ucraina. Kievul nu recunoaște independența Republicii Kosovo.

Drept urmare, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei nu le-a permis jucătorilor echipei naționale kosovare să vină în Ucraina folosind pașapoarte kosovare, iar meciul s-a jucat pe un teren neutru – în orașul polonez Cracovia. (K.P.)

Share our work
Afganistan, ofensivă talibană totală

Afganistan, ofensivă talibană totală

SUA s-au retras din Afganistan

SUA s-au retras din Afganistan

Forțele talibane au ocupat duminică trei capitale de provincii afgane, între care oraşul strategic Kunduz din nord-estul Afganistanului. Surse guvernamentale consideră că este doar o chestiune de zile până când talibanii vor prelua controlul total în nordul ţării.

În ultimele săptămâni, insurgenţii au preluat controlul asupra a zeci de districte şi puncte de frontieră şi exercită presiuni asupra mai multor capitale de provincii, între care Herat în vest şi Kandahar în sud, în timp ce trupele străine se retrag.

Retragere americană

Ofensiva a luat avânt în ultimele zile, după ce Statele Unite au anunţat că îşi vor încheia misiunea militară în ţară până la sfârşitul lunii august.

Luptatorii talibani au confiscat clădirile guvernamentale cheie din Kunduz, lăsând forţele guvernamentale să încerce să păstreze controlul aeroportului şi bazei lor, a declarat duminică un parlamentar al adunării provinciale, apărând temerile că acesta va ajunge sub controlul talibanilor.

Oraşul cu 270.000 de locuitori este considerat un premiu strategic, deoarece se află la poarta de acces către provinciile nordice bogate în minerale şi Asia Centrală.

„Ciocniri grele au început ieri după-amiază. Toate sediile importante ale guvernului sunt sub controlul talibanilor, doar baza armatei şi aeroportul sunt deţinute de ANDSF (forţele de securitate afgane) de unde acestea se opun talibanilor”, a declarat parlamentarul, Amruddin Wali.

Speranțe guvernamentale

Un purtător de cuvânt al forţelor de securitate a declarat duminică seară că forţele guvernamentale vor lansa o operaţiune la scară largă pentru a recupera zonele pierdute ale provinciei cât mai curând posibil.

Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat că gruparea a capturat în mare măsură provincia şi că este aproape de aeroport.

Talibanii au preluat, de asemenea, clădiri guvernamentale în capitala provinciei nordice Sar-e Pul, iar oficialii din oraşul principal săau retras la o bază militară din apropiere, a declarat Mohammad Noor Rahmani, membru al consiliului provincial al provinciei Sar-e Pul.

Vineri, talibanii au capturat prima capitală de provincie în ultimii ani, când au preluat controlul asupra Zaranj, la graniţa cu Iranul, în sudul Afganistanului, provincia Nimroz.

În ultimele zile, aceştia au intensificat atacurile asupra provinciilor din nord, care se află în afara fortăreţelor lor tradiţionale din sud, dar în care gruparea a început să câştige teren, adesea de-a lungul graniţei cu vecinii din Asia Centrală şi parteneri comerciali ai Afganistanului Turkmenistan, Tadjikistan şi Uzbekistan.

Efectul dominoului

Duminică seară, Ashraf Ayni, reprezentant în Parlament pentru provincia Takhar, a declarat că capitala acesteia, Taloqan, a căzut în mâinile talibanilor care au eliberat prizonierii şi au preluat controlul asupra tuturor clădirilor guvernamentale, conducând oficialii către un district din apropiere.

Sâmbătă au avut loc lupte grele în Sheberghan, capitala provinciei Jawzjan, din nordul ţării. Talibanii au spus că au capturat întreaga provincie.

Shir Mohammad, membru al consiliului provincial Jawzjan, a declarat că cea mai mare parte a Sheberghan, inclusiv clădirile guvernamentale provinciale, au căzut sub controlul talibanilor. (K.P.)

Share our work
Zelenski, așteptat în SUA

Zelenski, așteptat în SUA

Statele Unite sprijină integritatea Ucrainei

Statele Unite sprijină integritatea Ucrainei

Vizita Preşedintelui Ucrainei, Volodymyr Zelenski, la Washington pentru a se întâlni cu omologul său american, Joe Biden, va fi organizată în luna august. Întrevederea trebuia să aibă loc în luna iulie, dar a fost amânată din motive organizatorice.

Secretarul de presă al Administrației Prezidențiale de la Kiev, Serghii Nikiforov, a declarat anterior căîntâlnirea se planifică în ultimele zile ale lui iulie – în primele zile ale lui august”, a explicat Serghii Nikiforov.

De asemenea, Nikiforov a subliniat că zvonurile despre aceea că vizita a fost amânată de Casa Albă din cauza schimbării conducerii Companiei „Naftogaz”, nu corespunde adevărului. „Întâlnirea este pregătită activ, data este coordonată, nimeni n-a înaintat nici un fel de ultimatumuri”, a accentuat Serghii Nikiforov.

Totodată, la ultimul briefing de presă de la Casa Albă, oficialii americani nu au confirmat că întâlnirea lui Zelenski şi Biden va avea loc în iulie. (K.P.)

Share our work
Zelenski vrea să bage SUA în procesul de negocieri din Donbas

Zelenski vrea să bage SUA în procesul de negocieri din Donbas

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a pronunţat – în cadrul unei vizite de lucru în Germania – în favoarea implicării SUA în negocierile destinate găsirii unei soluţii diplomatice la criza din Donbas.

Zelenski a făcut o declaraţie în acest sens la Berlin, unde a avut discuţii de peste patru ore cu cancelarul Angela Merkel, a cărei ţară a format până în prezent împreună cu Franţa echipa de mediere între Moscova şi Kiev cu privire la conflictul din Donbas, unde rebelii separatişti proruşi luptă împotriva forţelor proguvernamentale din 2014.

Ofensivă diplomatică

„Ucraina ar susţine aşa ceva. Ar putea fi includerea SUA în aşa-numitul ‘format Normandia’ sau lansarea unui nou format”, a spus Zelenski, întrebat despre aceasta în conferinţa de presă comună cu Angela Merkel, în cadrul căreia s-a observat o distanţare progresivă între Kiev şi Berlin, principalul său susţinător european în faţa Rusiei.

Zelenski a adăugat că ar fi dispus să negocieze acest nou format cu Merkel şi să-l propună preşedintelui american Joe Biden.

Poziţia lui Zelenski relevă o recunoaştere implicită a faptului că medierea franco-germană, care a dus în 2015 la Acordul de la Minsk destinat să ofere o soluţie diplomatică la criza din Donbas, nu a dat rezultate.

De fapt, după o serie de prime progrese în cursul lunilor care au urmat semnării acordului între Rusia şi Ucraina, realizarea sa este total blocată în punctele iniţiale, iar dacă în privinţa aspectelor militare s-au realizat unele progrese, cele politice sunt departe de a fi implementate.

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas

Fără progrese

Merkel a recunoscut că nu s-au înregistrat „suficiente progrese” în privinţa Acordului de la Minsk pentru a convoca un nou summit al liderilor ‘formatului Normandia’, în cadrul căruia cancelarului german şi preşedintelui Volodimir Zelenski ar trebui să li se alăture preşedinţii Franţei, Emmanuel Macron, şi Rusiei, Vladimir Putin.

La rândul său, Zelenski consideră că este necesară o nouă reuniune la cel mai înalt nivel în cadrul ‘formatului de negocieri Normandia’ pentru a „se exercita presiune” asupra Rusiei cu scopul ca aceasta „să pună capăt” războiului din Donbas.

Angela Merkel a remarcat că Ucraina a făcut unele progrese, cum ar fi deschiderea mai multor puncte de trecere pe linia de contact între teritoriul controlat de Kiev şi cel aflat sub controlul rebelilor, în timp ce cealaltă parte nu a făcut acelaşi lucru, şi a reiterat că obiectivul ar trebui să fie organizarea de alegeri locale în cele două regiuni rebele – Doneţk şi Lugansk.

Formula Steinmeier

De fapt, cancelarul german a subliniat necesitatea implementării aşa-numitei „formule Steinmeier” în legislaţia ucraineană, propusă în 2016 de ministrul de externe german Frank-Walter Steinmeier, devenit între timp preşedintele Germaniei, potrivit Interfax-Ukraina. Iniţiativa acestuia prevede ca în regiunile separatiste să fie organizate alegeri, în baza legislaţiei ucrainene, sub controlul OSCE. Dacă OSCE consideră alegerile corecte şi libere, atunci se trece la formularea unui statut de autonomie pentru regiunile separatiste, iar Kievul reia controlul asupra graniţei sale estice.

Preşedintele Zelenski se opune organizării de alegeri în Doneţk şi Lugansk înaintea preluării de către Kiev a controlului frontierei cu Rusia. „Fără controlul frontierelor, este imposibil să fie organizeze alegeri libere şi corecte, iar observatorii internaţionali nu vor putea monitoriza procesul electoral”, declara Zelenski încă în octombrie anul trecut. „Frontiera ucraineană trebuie controlată de autorităţile ucrainene. Spun acest lucru în mod deschis şi cred că nu se poate altfel”, a subliniat atunci preşedintele ucrainean, citat de Ukrainska Pravda. De atunci, poziţia sa nu s-a schimbat, indică media de la Kiev.

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Problema Nord Stream 2

În altă ordine de idei, Merkel a salutat reforma în domeniul justiţiei desfăşurată de guvernul ucrainean şi a subliniat importanţa statului de drept.

Ea a subliniat de asemenea angajamentul german până în 2024 pentru ca Ucraina să rămână o „ţară de tranzit” pentru gazele ruseşti spre Uniunea Europeană, o problemă-cheie pentru Kiev în ceea ce priveşte securitatea sa energetică şi ceea ce obţine din taxele de tranzit pentru gazele ruseşti.

Subiectul este problematic, întrucât Nord Stream 2, un gazoduct care leagă direct Rusia de Germania prin Marea Baltică, ar putea intra în serviciu chiar în acest an, diminuând valoarea geostrategică a Ucrainei.

Cu această ocazie, Zelenski a reiterat poziţia ucraineană potrivit căreia acest proiect reprezintă o „ameninţare majoră” pentru ţara sa şi a subliniat că şi-ar dori ca acordul care stabileşte că Ucraina este o ţară de tranzit pentru gazul european să beneficieze nu doar de garanţiile Rusiei, ci şi din partea partenerilor din blocul comunitar.

Preşedintele ucrainean a pledat, de asemenea, pentru includerea problemelor energetice în negocierile în ‘formatul Normandia’, lucru pe care Merkel l-a respins.

Cancelarul german a indicat că va aborda problema Nord Stream 2 în cadrul întâlnirii sale cu Biden, programată pentru săptămâna aceasta. SUA s-au pronunţat în repetate rânduri împotriva conductei respective. (K.P.)

Share our work