Iskander-M, fără rival până în 2025

Iskander-M, fără rival până în 2025

În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.

În-plină-campanie-electorală-liderul-de-la-Kremlin-Vladimir-Putin-a-intensificat-procesul-de-militarizare-a-Federației-Ruse.

Iskander-M, sistemul de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune al Rusiei, nu va avea rival pe plan internaţional până cel puţin în 2025, a declarat recent comandantul-şef al forţelor terestre ale armatei ruse, general-colonelul Oleg Saliukov, într-un interviu pentru ziarul oficial al Ministerului Apărării, Krasnaia Zvezda, preluat de mass-media de la București. ‘Potrivit previziunilor dezvoltatorilor, crearea unui sistem similar de către statele străine nu se va produce mai devreme de anul 2025’, a subliniat generalul Oleg Saliukov, adăugând că reechiparea formaţiunilor de rachete ruse cu sisteme Iskander-M continuă conform planului.

Ogive nucleare pentru SS-26

Iskander-M, cunoscut şi ca SS-26 Stone, este un sistem balistic cu o înaltă mobilitate, capabil să lovească ţinte la o distanţă de până la 500 km, cu mai multe opţiuni de ogive convenţionale cântărind între 480 şi 700 de kg. De asemenea, rachetele din acest sistem pot fi echipate cu ogive nucleare.
Sistemul a fost conceput să lovească ţinte fixe şi mobile, precum facilităţi de infrastructură critică, rachete şi sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, precum şi puncte de comandă şi de comunicaţii. ‘Acest sistem este un tip de armă de înaltă precizie, eficient, capabil să lanseze atât rachete balistice, cât şi de croazieră care să străpungă sistemele de apărare antirachetă existente şi potenţiale’, susţine generalul Oleg Saliukov în interviul pentru Krasnaia Zvezda.
Iskander-M va înlocui rachetele balistice tactice Tocika-U, cunoscute sub codul NATO ca SS-21 Scarab B. Potrivit experţilor, se aşteaptă ca forţele de rachete şi de artilerie ale armatei ruse să fie complet echipate cu noile sisteme Iskander-M până în 2020.

Scut găurit

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a afirmat recent că elementele sistemului antirachetă al NATO desfăşurate în Polonia, România şi Alaska sunt asemenea unei „umbrele găurite”. „Reiese că umbrela antirachetă are găuri”, a declarat Şoigu.
Ministrul rus al apărării a fost citat spunând că aceste „găuri” au devenit vizibile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, în discursul său despre starea naţiunii rostit acum câteva săptămâni, că Rusia a început dezvoltarea unei noi generaţii de arme nucleare.
Serghei Şoigu a mai afirmat că ţările NATO încearcă să atragă Rusia într-o nouă cursă a înarmării, însă noile arme nucleare vor contribui la evitarea acestui scenariu.

Program ambițios

Preşedintele Vladimir Putin a semnat programul de achiziţii de armament ale Rusiei pe perioada 2018-2028, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin ziarului Kommersant, citat de Xinhua. Pe listă se află, potrivit acestuia, inclusiv „robotică, sisteme de spionaj, vehicule aeriene fără pilot pentru luptă şi cercetare, mijloace de apărare aeriană şi muniţie de precizie”. Rogozin a afirmat că noul program de înarmare a ţinut cont de experienţa dobândită de militarii ruşi în condiţii de luptă, în Siria. Eficienţa complexelor şi sistemelor noi a fost evaluată în condiţii extreme pentru peste 200 de tipuri de arme.
Rusia a observat şi acumularea de potenţial militar a NATO, implementarea conceptului SUA de lovituri globale, intenţiile de desfăşurare a armamentelor în spaţiu şi desfăşurarea de armamente non-nucleare strategice de precizie. Moscova a reacţionat corespunzător la toate aceste situaţii, a afirmat Rogozin.
În noiembrie anul trecut, Tatiana Şevţova, adjunctă a ministrului apărării, a dezvăluit că noul program de înarmare va costa 19.000 de miliarde de ruble, adică aproximativ 325 miliarde de dolari, la care se adaugă 1.000 de miliarde de ruble (circa 17 miliarde de dolari) pentru sistemul de sincronizare.

Acuzații respinse

Kremlinul a respins recent orice idee că şi-ar dori să relanseze o „cursă a înarmărilor” cu SUA, la o zi după discursul foarte ferm al preşedintelui Vladimir Putin, în care el a lăudat armele „invincibile” ale Rusiei, relatează mass-media rusă, preluată de agențiile de presă internațională. „Rusia nu are intenţia de a se lansa într-o cursă a înarmărilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, respingând acuzaţiile Washingtonului potrivit cărora Moscova şi-ar încălca obligaţiile sale internaţionale prin dezvoltarea acestor noi arme.
„Noi dezminţim categoric toate acuzaţiile conform cărora Rusia încalcă dispoziţii şi articole ale dreptului internaţional privind dezarmarea şi controlul armelor „, a spus Peskov. „Rusia a fost, este şi va fi constrânsă de obligaţiile sale internaţionale”, a adăugat el.

Înarmare electorală

Preşedintele Vladimir Putin, aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 18 martie 2018, a ținut un discurs cu accente militariste în faţa parlamentului, în care el a enumerat ultimele tipuri de arme de înaltă tehnologie ale Rusiei, asigurând în acelaşi timp că „nu ameninţă pe nimeni”. El a prezentat noi tipuri de rachete de croazieră cu „rază nelimitată” şi hipersonice, mini-submersibile cu propulsie nucleară şi o armă laser „despre care este prea devreme pentru a-i menţiona detaliile”.
Washingtonul a reacţionat, acuzând Moscova de „încălcarea directă” a tratatelor internaţionale semnate de Rusia, între care Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF), semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov în 1987.
Discursul despre starea naţiunii, rostit în ajun de preşedintele Vladimir Putin în faţa camerelor reunite ale parlamentului federal, nu are un „caracter militarist”, iar noile tipuri de arme prezentate de şeful statului rus, cu această ocazie, reprezintă o garanţie a menţinerii parităţii nucleare în lume, a insistat Dmitri Peskov, citat de TASS, preluată de mass-media internațională. (M.A.B.)

Share our work
Noi tensiuni între Turcia și SUA, din cauza kurzilor din Siria

Noi tensiuni între Turcia și SUA, din cauza kurzilor din Siria

Kurzii din Siria au devenit o forță militară regională

Kurzii din Siria au devenit o forță militară regională

Insurgenții kurzi din Siria reprezintă o nou sursă de tensiuni între Ankara și Washington. În timp ce Turcia pregătește o ofensivă împotriva acestora, SUA înarmează forțele de opoziției siriene, unde kurzii joacă un rol determinant.

Turcia va lansa în curând o ofensivă militară asupra enclavei kurzilor din nordul Siriei, a declarat, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, îndemnând Statele Unite să ofere susţinere în lupta împotriva insurgenţilor kurzi, relatează presa americană. Erdogan a afirmat că această operaţiune ce vizează enclava Afrin, situată la graniţa sudică a Turciei, este menită să elimine elementele teroriste din regiune. Regiunea Afrin este controlată de kurzii de la YPG, organizaţie considerată de Ankara drept o grupare teroristă, transmite Mediafax. Preşedintele Turciei a declarat că vrea să coopereze cu SUA în regiune, adăugând că speră că Washingtonul nu va proteja YPG în operaţiunea pe care urmează să o lanseze în Afrin, în pofida faptului că SUA au furnizat armament kurzilor din Siria pentru a lupta împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. ”Ne aşteptăm ca SUA să susţină Turcia în aceste eforturi legitime de a combate terorismul”, a declarat Erdogan.

Turcia controlează circa 2.000 de kilometri pătraţi în nordul Siriei în urma unei operaţiuni transfrontaliere ce a fost lansată în 2016 şi numită ”Scutul Eufratului”. Erdogan a precizat că viitoarea operaţiune militară va fi o continuare a campaniei din 2016. Rajhat Rot, reprezentant al grupării YPG, a declarat că luptele dintre kurzi şi trupele Turciei au început deja de sâmbătă seara, la câteva ore după ce Erdogan a ameninţat că ”îi va zdrobi” pe kurzii din nordul Siriei.

SUA înarmează kurzii

Coaliţia condusă de SUA în Siria acţionează împreună cu miliţiile aliate siriene pentru a crea o nouă forţă de frontieră, compusă din 30.000 de oameni, a anunţat coaliţia, o decizie care nemulţumeşte Turcia, deja iritată de sprijinul american pentru forţele în care domină kurzii în Siria. Potrivit Agerpres, o înaltă oficialitate turcă a declarat pentru Reuters că antrenarea de către SUA a unei nou „Forţe de Securitate a Frontierei” este motivul pentru care însărcinatul cu afaceri american a fost convocat miercuri la Ankara. Oficialitatea turcă nu a oferit şi alte detalii.

Forţa, a cărei primă promoţie de angajaţi este în proces de pregătire, va fi desfăşurată la graniţele din regiunea controlată de Forţele Democratice Siriene (SDF), o alianţă de miliţii din nordul şi estul Siriei, dominată de kurzi. Într-un e-mail trimis Reuters, Biroul Afacerilor Publice al coaliţiei a confirmat detaliile referitoare la noua forţă, relatate de The Defense Post. Circa jumătate din efective forţei va cuprinde veterani SDF, iar recrutarea celeilalte jumătăţi este în curs de derulare, a declarat sursa citată.

O măsură care irită Ankara: „un pas îngrijorător şi inacceptabil”

Forţa va fi desfăşurată de-a lungul graniţei cu Turcia, în nord, la graniţa irakiană în sud-est şi de-a lungul Văii Eufratului. „Sunt făcute eforturi pentru a ne asigura că membrii (forţei) acţionează în zone apropiate de locuinţele lor. Prin urmare, compoziţia etnică a forţei va fi conformă cu zonele pe care le deservesc. Mai mulţi kurzi vor activa în zone din nordul Siriei. Mai mulţi arabi vor activa în zone de-a lungul Văii Eufratului şi de-a lungul graniţei cu Irakul, în sud”, a explicat sursa Reuters.

Într-o primă reacţie, purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayipp Erdogan a declarat că antrenarea de către americani a unei forţe de frontieră siriene din care fac parte miliţii kurde reprezintă „un pas îngrijorător” şi inacceptabil. Ibrahim Kalin a declarat că, în loc să înceteze să mai acorde sprijin miliţiilor kurde reprezentate de YPG (considerată de Ankara o extensie a Partidului Muncitoresc din Kurdistan, PKK, scoasă în afara legii – n.r.), aşa cum a cerut Ankara, „SUA au făcut paşi îngrijorători pentru a legitima această organizaţie şi pentru a o face să reziste în regiune. Acest lucru este imposibil de acceptat”. Ankara „va continua să lupte împotriva oricărei organizaţii teroriste, indiferent de numele ei sau felul în care se prezintă, în interiorul şi în afara graniţelor sale”, a avertizat Kalin.

Share our work
Moscova, atac fără precedent la adresa SUA

Moscova, atac fără precedent la adresa SUA

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nemulțumit de politica SUA

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nemulțumit de politica SUA

”Realitatea unei lumi multipolare”, ”viziuni bazate pe dictat și ultimatum”, Ucraina și problema scutului antirachetă sunt subiectele care irită Moscova, în relația sa cu Washingtonul. Motiv de a determina diplomația rusă, prin vocea ministrului de Externe Serghei Lavrov, să lanseze un atac fără precedent, la adresa SUA.

Serghei Lavrov a atacat violent SUA luni în cadrul unei conferinţe de presă în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei Rusiei pe anul trecut, acuzând Washingtonul că refuză ”realitatea unei lumi multipolare”, relatează agențiile de presă internaționale. ”Din nefericire, colegii noştri americani şi aliaţii lor continuă să-şi impună viziunile bazându-se exclusiv pe dictat şi ultimatum. Ei nu vor să asculte punctele de vedere ale altor centre ale politicii mondiale”, a declarat Lavrov, adăugând că ei ”nu vor să recunoască realitatea unei lumi multipolare”. ”Ei utilizează numeroase metode, de la desfăşurarea unui sistem global antirachetă şi sancţiuni unilaterale, la extrateritorialitatea propriei legislaţii şi ameninţări de a rezolva orice problemă internaţională numai în funcţie de propriul lor scenariu”, a adăugat oficialul rus, citat de Agerpres.

Administrația Trump, mai complicată decât cea a lui Obama

Lavrov a firmat că anul 2017 a fost un an ‘complicat’. Relaţiile cu administraţia preşedintelui Donald Trump sunt mai complicate decât cele din perioada administraţiei lui Barack Obama, a precizat Lavrov. ‘Acţiunile administraţiei actuale sunt, din nefericire, în linie cu cele ale administraţiei Obama, în pofida liniei preşedintelui Trump din timpul campaniei electorale. În anumite domenii, administraţia SUA exercită o presiune şi mai mare’, a declarat ministrul rus. Ministrul rus de Externe a apreciat că SUA se tem de competiţie în condiţii egale în multe domenii, în special în cel al energiei şi al aprovizionării cu gaze a ţărilor din Europa.

În acelaşi timp, el şi-a exprimat îngrijorarea privind ultimatumul dat de Donald Trump privind înăsprirea acordului nuclear cu Iranul, pronunţându-se pentru menţinerea acestui document aşa cum este şi apreciind ca ‘periculoasă’ căutarea unui nou compromis.

Rusia nu cedează Crimeea

Serghei Lavrov a declarat că Rusia respectă integritatea Ucrainei în graniţele formate după referendumul din Crimeea din 2014, potrivit agenţiei de presă TASS. ‘Continuăm să respectăm integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele care s-au format după referendumul din Crimeea şi alipirea peninsulei la Federaţia Rusă’, a insistat ministrul de Externe rus. Nici Occidentul şi nici Kievul nu recunosc acest referendum.

Share our work
Arhivele din Moldova vor colabora cu Muzeul Holocaustului din SUA

Arhivele din Moldova vor colabora cu Muzeul Holocaustului din SUA

muzeul holocaustuluiPresedintele interimar al Republicii Moldova Marian Lupu a emis decretul pentru promulgarea Legii privind transmiterea transfrontaliera a datelor cu caracter personal catre Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii. Potrivit legii, in scopul cercetarii stiintifice privind Holocaustul si istoria comunitatii evreiesti, prin derogare de la prevederile art. 16 al Legii nr. 17-XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protectia datelor cu caracter personal, se permite transmiterea transfrontaliera Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii a datelor cu caracter personal (din perioada anilor 1933 – 1945), prelucrate de Serviciul de Stat de Arhiva al Republicii Moldova. Legea a fost adoptata in rezultatul incheierii Acordului intre Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA si Serviciul de Stat de Arhiva al Republicii Moldova, semnat la 20 ianuarie 2010 la Washington. Datele respective urmeaza a fi transmise in vederea studierii crimelor care au avut loc in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, i-a promis vicepresedintelui american Joe Biden, la intalnirea din 11 martie, ca va asigura muzeului Yad Vashem accesul liber la arhivele istorice ale R.Moldova. Potrivit lui Jonathan Weisman, pe blogul gazduit de Wall Street Journal, Joe Biden a transmis, in discursul sau, din Scuarul Teatrului de Opera si Balet, salutari din partea actritei Natalie Portman si a primarului din Chicago, Rahm Emanuel, personalitati americane originare din familii evreiesti din Moldova. Joe Biden, aflat in vizita la Chisinau, s-a declarat impresionat de ospitalitatea cu care a fost intampinat in Republica Moldova. “Ospitalitatea pe care am intalnit-o in Republica Moldova a depasit orice asteptari (…) Este ceva deosebit pentru mine sa ma aflu aici intr-un moment important pentru dumneavoastra”, a spus vicepresedintele american, intr-un discurs sustinut in Piata Operei din Chisinau. El a apreciat ca Transnistria “trebuie sa fie parte a Republicii Moldova, dar si a comunitatii europene”, iar conflictul trebuie rezolvat. “Poporul moldovean merita ca problema transnistreana sa fie solutionata, pentru ca aceasta dezbina populatia”, a afirmat vicepresedintele american.

Share our work