de Isac Mihai | iun. 1, 2019 | FEDERATIA RUSA, Știri
Compania petrolieră de stat a Republicii Azerbaidjan, ”Socar”, ia în considerare posibilitatea achiziționării rafinăriei Antipinsky din regiunea siberiană rusă Tyumen, relatează mass-media de specialitate, citând Prime.ru, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Serviciul juridic al companiei (…) analizează propunerea de preluarea a uneia dintre cele mai mari rafinării independente din Rusia, Antipinsk”, relatează presa rusă, citându-l pe Elșad Nasirov, vicepreședinte al SOCAR.
Sursa citată mai arată că, dacă ”Socar” va decide să achiziționeze obiectivul, va fi primul activ al companiei azere în Rusia. Rafinăria Antipinsky, din regiunea Tyumen (n.r.-cea mai importantă regiune producătoare de gaz și petrol din Federația Rusă în acest moment), se află, acum, sub controlul băncii ”Sberbank”, cel mai mare creditor al întreprinderii. În data de 23 mai, banca a anunțat că a obținut drept de proprietate a 100% din acțiunile holdingului ”Vikay Industrial Limited”, care controlează 80% din acțiunile rafinăriei.
În plus, șeful ”Sberbank-ului”, Gherman Gref, a anunțat, la 24 mai, că banca pe care o conduce speră să găsească o tranzacție structurată de vânzare a rafinăriei.
Acțiune în justiție
Anterior, un tribunal din Londra a emis o ordonanță de înghețare a 225 milioane euro (250 milioane de euro) în active care aparțin rafinăriei de petrol Antipinsky a Rusiei. Ordonanța judecătorească a fost emisă în data de 30 aprilie în urma unui proces intentat de firma VTB Commodities Trading din Rusia, se arată în documentele consultate de KARADENIZ PRESS.
Părțile implicate în acest proces nu au răspuns solicitărilor KARADENIZ PRESS de a comenta decizia justiției britanice ori de a preciza dacă vor contesta în instanță decizia.
Rafinăria Antipinsky, care are o capacitate de 9 milioane de tone pe an, a oprit de mai multe ori în ultimele luni operațiunile curente din cauza lipsei fondurilor pentru plata livrărilor de țiței și a serviciilor de mentenanță curentă.
Oficiali din cadrul rafinăriei și-au anunțat luna trecută intenția de a declara faliment, în ciuda faptului că au primit, în ultimele 6 luni, fonduri de peste 30 de miliarde de ruble (460 de milioane de dolari) din partea Sberbank.
Ordonanța judecătorească se aplică, printre altele, echipamentului și proprietăților rafinăriei de pe teritoriul regiunii Tyumen, precum și produselor petroliere stocate acolo, dar și la o parte din instalațiile deținute în portul Murmansk.
VTB Commodities Trading a inițiat alte două procese în această lună împotriva rafinăriei de petrol Antipinsky, la tribunalul de arbitraj din regiunea Murmansk, mai arată surse juridice locale.
SOCAR, o prezență obișnuită în statele din bazinul Mării Negre
Ofensivă azeră
Azerbaidjanul intenționează să reia exporturile de țiței prin Rusia din 1 iulie, a declarat recent vicepreședintele Azerbaidjanului (SOCAR) Elshad Nassirov într-un comunicat remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. Nassirov a mai declarat anterior că țara sa a solicitat deja autorităților federale ruse reluarea exporturilor.
El a mai precizat că volumul exportului de petrol în luna iulie ar fi de 80.000 de tone, cu o creștere suplimentară în următoarele luni.
Reamintim că SOCAR a oprit livrările prin portul Novorossiisk din Marea Neagră, în martie, din cauza operațiunilor de întreținere planificată a conductei Baku-Novorossiisk, care a început în data de 1 martie.
După suspendarea tranzitului prin Rusia, compania a deviat fluxurile brute prin propria conductă Baku-Tbilisi-Ceyhan, dând naștere la o serie de speculații privind posibila înghețare din motive politice a tranzitului petrolului azer prin teritoriul rus.
Exporturile de țiței prin Rusia în primele două luni ale acestui an au totalizat 164.800 de tone, arată un raport intern al SOCAR, citat de KARADENIZ PRESS. (D.N.)
de Isac Mihai | ian. 22, 2019 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, România, Știri, UE, UE
TANAP schimba geopolitica energetica la Marea Neagra
Producătorul român de gaze de stat, Romgaz, şi compania similară din Azerbaidjan, SOCAR, au intrat într-un parteneriat pentru a colabora în proiecte internaţionale de anvergură, se arată într-un comunicat emis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Intrarea în parteneriat cu o companie de talia SOCAR, cu perspectiva extinderii, este un lucru important pentru noi, pentru că va aduce beneficii majore nu doar Romgaz, cât şi sectorului energetic şi economiei naţionale în ansamblul său. Romgaz doreşte să îşi extindă activitatea pe pieţele externe, explorând noi oportunităţi şi identificând variante optime şi eficiente de expansiune cu implicaţii profitabile asupra companiei”, a afirmat Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, după o întâlnire cu reprezentanţii SOCAR, la Baku.
Obiective strategice
Potrivit unui comunicat al Romgaz, în cadrul întâlnirii au fost aduse în discuţie, punctual, proiecte de interes comun. Mai exact, oficialii companiei azere şi-au manifestat interesul pentru explorarea şi exploatarea offshore, în parteneriat cu Romgaz, a gazelor din Marea Neagră, în cazul în care compania română decide să se implice în acest proiect.
De asemenea, a fost menţionată posibilitatea colaborării pe proiecte ce vizează conducta de gaze Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) şi gazoductul TransAdriatic Pipeline (TAP), a cărui procedură de finanţare de proiect prin strângerea a 3,9 miliarde euro s-a încheiat la finalul anului trecut (decembrie 2018).
Volintiru a efectuat o vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia oficialilor SOCAR. Aceştia au discutat, la Baku, şi despre intenţia companiei române de a colabora, atât în zona onshore din Azerbaidjan, cât şi în cea offshore din Marea Caspică. „Întâlnirile vor continua în perioada următoare, pentru a concretiza cele discutate. Am identificat inclusiv varianta de schimb de expertiză pe partea de depozitare gaze, întrucât în cele două companii situaţia este similară, avem capacităţi mari de depozitare (3 miliarde de metri cubi) şi intenţii comune de a dezvolta această activitate în ambele ţări”, a adăugat directorul general al Romgaz.
Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român, cu o participaţie de 70%.
Participarea la TANAP, un obiectiv important pentru Romgaz
TANAP, ambiții geopolitice
Cu o lungime de 1.850 de kilometri, conducta Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) va face legătura între frontiera Turciei cu Grecia şi graniţa dintre Turcia şi Georgia. Capacitatea iniţială a conductei TANAP ar urma să fie de 16 miliarde metri cubi pe an şi să crească până la 23 miliarde metri cubi în 2023 şi 31 miliarde metri cubi în 2026.Societatea care se ocupă de proiectul TANAP este deţinută în proporţie de 58% de compania energetică naţională din Azerbaidjan, SOCAR, şi 30% de compania energetică turcă Botas.
Cu o lungime de 870 de kilometri, gazoductul Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP) urmează să fie ultimul tronson din acest coridor şi va permite transportul de gaze naturale din Turcia în Italia, via Grecia şi Albania. În anul 2020, când este programată să aibă loc prima livrare de gaze spre Europa, TAP va fi primul gazoduct non-rusesc care va aproviziona Europa, după conexiunea Medgaz, care în anul 2011 a început să livreze gaze din Algeria în Spania. (M.B.)
de Marcu Viadi | oct. 13, 2014 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gazoductul TAP poate deveni o noua realitate geopolitica in bazinul Marii Negre
Începând cu 2020, Europa va primi gaze naturale din Marea Caspică prin Conducta Trans-Adriatică (TAP), ce ocoleşte Federaţia Rusa, se arata intr-un raport publicat de Deutsche Welle, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. După unele dificultăţi iniţiale, proiectul începe să prindă formă, iar gazoductul TAP va livra gaze naturale din Marea Caspică (Azerbaijan), pe ruta Georgia, Turcia, nordul Greciei, Albania şi sudul Italiei, pentru a alimenta reţeaua europeană de gaze naturale, mai arata sursa citata.
Probleme financiare
Finanţarea gazoductului european sudic părea iniţial să nu aibă şanse mari de reuşită, după ce gigantul german în energie E.ON şi firma franceză Total şi-au semnalat intenţia de a se retrage din TAP în luna februarie, facand acest lucru la sfârşitul lunii septembrie. Deciziile E.ON şi Total au fost considerate de catre o parte a experţilor drept un raspuns la presiunile autoritatilor ruse la adresa altor interese comerciale ale celor doua companii, Federatia Rusa fiind unul din principalii adversari ai TAP.
In urma negocierilor, un nou investitor strategic, Enagás, una dintre cele mai mari companii de distribuţie de gaze din Spania, a achizitionat 16% din acţiunile TAP, principalii acţionari ai TAP rămând gigantul energetic britanic BP, compania petrolieră norvegiană de stat Statoil şi compania energetică Socar deţinută de statul azer, fiecare cu câte 20% din proiect.
Conform prognozelor iniţiale, investiţiile pregătitoare pentru ruta gazoductului vor începe în 2015 dar primele livrări de gaze provenind din câmpul gazeifer Shah Deniz din Azerbaidjan sunt planificate să înceapă în 2020. Astfel, TAP ar trebui să livreze până la 20% din necesarul de gaze al Europei.
TAP vs. South Stream
Din cei 880 de km planificaţi ai TAP în Europa, aproximativ 540 km vor trece prin Grecia, dând acestei ţări un rol cheie în implementarea proiectului. Astfel, in februarie 2013, Grecia, Albania şi Italia au semnat un acord în Atena pentru construirea TAP, ceea ce a fost în mod simultan un semnal clar pentru suportul politic al proiectului în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro.
Totodata, ruta exactă a conductei prin nordul Greciei nu a fost decisă atât de uşor, din moment ce mai multe oraşe şi comunităţi locale au cerut modificări semnificative la planurile iniţiale de construcţie, o parte a mass-media de la Atena denunţând „arma ecologică” folosită împotriva TAP şi în favoarea South Stream, care, potrivit planurilor iniţiale ar trebui să aducă gaze ruseşti prin Marea Neagră în Bulgaria şi Europa de Vest începând din 2018, ocolind Ucraina.
de Viorica Grecu | aug. 13, 2013 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Conditionata de criza economica profunda, Grecia cere Rusiei ca ii face reducere la factura de gaze de la Gazprom, asa cum beneficiaza si alte state europene. Premierul elen Antonis Samaras i-a cerut presedintelui Rusiei Vladimir Putin o reducere a pretului gazelor naturale livrate de grupul rus de stat Gazprom, in linie cu discounturile acordate altor clienti din Europa, potrivit unor surse apropiate situatiei, citat de portalul elen Capital. Samaras si-a exprimat cererea intr-o scrisoare adresata direct presedintelui rus, notand ca pretul energiei reprezinta un factor decisiv in cresterea competitivitatii economiei Greciei si este astfel de importanta vitala pentru guvernul de la Atena. Grecia plateste Gazprom un pret cu circa 30% mai mare decat media europeana, in cadrul unui contract valabil pana in 2016, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Gazprom a incercat anul acesta sa cumpere compania de distributie de gaze naturale din Grecia, DEPA, dar si-a retras oferta in iunie. Castigator al procesului de vanzare a fost desemnat ulterior compania de stat din Azerbaidjan SOCAR. Planurile statului elen de a-si diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale au inregistrat un succes major in iunie. Astfel, prin Grecia va trece gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) care transporta in Europa gaze din Azerbaidjan si are ca punct final Italia. Consortiul care dezvolta campul gazeifer sah Deniz II din Azerbaidjan a ales ca ruta de transport catre Europa conducta TAP, in detrimentul proiectului Nabucco in care era implicata si Romania. Consortiul sah Deniz este format din BP (Marea Britanie) – 25,5%, Statoil (Norvegia) – 25,5%, NIOC (Iran) 10%, Total (Franta) – 10%, Lukoil (Rusia) -10%, SOCAR (Azerbaidjan) -10% si TPAO (Turcia) – 9%. Ulterior, trei dintre companiile partenere sah Deniz au anuntat ca vor prelua impreuna o participatie de 50% la TAP. Astfel, BP va prelua 20%, SOCAR de asemena 20%, iar Total 10%. Restul de 50% din actiunile TAP vor ramane in posesia companiilor Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).
de Razvan Iorga | iun. 10, 2013 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Chiar daca patrunde activ in zona Balcanilor, rusii de la Gazprom incep sa renunte la anumite afaceri in fata unor competitori din zona Marii Caspice. Gazprom nu a depus o oferta ferma de preluare a distribuitorului elen de gaze DEPA, pana la termenul limita care a expirat luni, in timp ce pentru operatorul retelei de gaze DESFA singura oferta a venit din partea grupului SOCAR din Azerbaidjan, potrivit unor surse citate de mass-media de la Atena. Grupul rus ar fi urmat sa fie singurul ofertant pentru DEPA, dar Gazprom nu a depus o oferta ferma din cauza unui dezacord legat de pretul la care ar fi urmat sa fie livrate gaze populatiei. Grecia plateste in prezent pentru gazele importate din Rusia cu 30% peste pretul mediu de la nivelul Uniunii Europene, iar guvernul de la Atena spera sa obtina un pret mai mic. Singura companie care a concurat Gazprom pentru preluarea DEPA este M&M Gas, companie mixta intre companiile elene Motor Oil si Mytilineos, dar potrivit unor surse nici M&M nu a depus o oferta pana la termenul limita. Gazprom a facut o oferta preliminara de 900 de milioane de euro pentru DEPA, iar M&M de 550 de milioane de euro. Incapacitatea de a atrage o oferta pentru DEPA este stanjenitoare pentru guvernul elen, care a prelungit termenul limita de depunere pentru Gazprom. in cazul DESFA, o alta companie din Rusia, Sintez, si-ar fi retras interesul, potrivit unor informatii, astfel ca singurul ofertant a ramas SOCAR. Cele doua companii din sectorul gazelor erau considerate „bijuteriile coroanei” pentru programul ambitios de privatizari al Greciei. De la primul program de salvare, din 2010, Grecia nu a reusit sa respecte tintele de privatizari si a redus modificat initial de a obtine 50 de miliarde de euro din vanzari de active pana la sfarsitul deceniului. In prezent, guvernul vrea sa obtina din privatizari 11,1 miliarde de euro pana la sfarsitul lui 2016, 25 de miliarde de euro pana in 2020 si 50 de miliarde de euro intr-o perioada nespecificata.
