Slovacia aprobă tratatul militar cu SUA

Slovacia aprobă tratatul militar cu SUA

Parlamentul de la Bratislava aprobat miercuri o convenţie de cooperare care permite Statelor Unite să-şi sporească prezenţa militară în Slovacia. Totodată a respins convocarea unui referendum cerut de opoziţia social-democrată şi de alte partide de stânga, ce contestă constituţionalitatea acestui acord despre care consideră că încalcă suveranitatea naţională.

”Este vorba despre un acord de apărare al cărui obiectiv este protejarea suveranităţii şi integrităţii Slovaciei”, a declarat înaintea votului premierul de dreapta Eduard Heger.

Proteste ale opoziției

În schimb, fostul premier social-democrat Robert Fico, care a condus marţi în faţa parlamentului de la Bratislava un protest împotriva acordului militar la care au participat circa 5.000 de persoane, a descris înţelegerea încheiată cu SUA drept ”un acord trădător”. ”Statele Unite vor putea să facă orice doresc pe teritoriul slovac”, a declarat fostul premier, care a mai încercat, fără succes, să obţină includerea în acord a unei clauze care să menţioneze explicit interzicerea stocării de arme nucleare americane pe teritoriul slovac.

Sindicate şi organizaţii pacifiste au respins de asemenea acest acord. Documentul a fost în final votat în parlament de 79 din cei 140 de deputaţi prezenţi şi urmează să meargă la promulgare la preşedinta Zuzana Caputova, care a anunţat că nu are obiecţii.

Acord contestat

Conform Acordului de Cooperare Militară (Defence Cooperation Agreement – DCA) între Slovacia şi SUA, valabil pentru 10 ani, Statele Unite vor putea folosi aeroporturile militare de la Sliac şi Malacky-Kuchyna, precum şi alte baze militare convenite de cele două ţări, dar orice planuri concrete vor fi stabilite prin acorduri ulterioare. Armata americană va putea transporta, desfăşura şi stoca materiale, echipamente militare şi provizii în facilităţile militare convenite, care vor mai putea fi folosite pentru instruire, exerciţii, manevre, tranzit, găzduirea personalului sau desfăşurarea de forţe. Statele Unite au obligaţia să informeze Slovacia în avans cu privire la aceste acţiuni.

În urma anunţării acestei înţelegeri la începutul lunii ianuarie, procurorul general al Slovaciei a formulat obiecţii împotriva documentului, despre care a afirmat că subminează Constituţia ţării. Procurorul a menţionat în special imunitatea acordată soldaţilor americani în cazul comiterii unor infracţiuni şi imposibilitatea verificării de către autorităţile de la Bratislava a unor eventuale desfăşurări de arme nucleare la baze din Slovacia şi care astfel ar face această ţară o ţintă în caz de conflict.

Ofensivă fakenews

Ministrul de externe slovac Ivan Korcok a declarat că dezbaterea cu privire la acest acord a fost presărată cu dezinformări. El a precizat că orice viitoare prezenţă a unor trupe străine în Slovacia va trebui să fie aprobată în prealabil de guvern şi parlament. Ministrul Korcok şi titularul Apărării, Jaroslav Nad, au negat că acest acord creează premisele unei prezenţe militare permanente a SUA în Slovacia.

Prin semnarea acordului Slovacia renunţă la dreptul ei de a-i urmări penal pe membrii forţelor armate americane, dar în cazul anumitor delicte autorităţile slovace vor putea revoca imunitatea penală acordată soldaţilor americani.

Pe de altă parte, Slovacia, ţară ce are graniţă comună cu Ucraina, va putea beneficia de o asistenţă financiară americană de circa 100 de milioane de dolari, destinată modernizării infrastructurii militare.

Share our work
Axa Budapesta-Bratislava, pregătiri pentru războiul gazului dintre Ucraina și Federația Rusă

Axa Budapesta-Bratislava, pregătiri pentru războiul gazului dintre Ucraina și Federația Rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Ungaria şi Slovacia se pregătesc, împreună, pentru eventualitatea în care, în lipsa unui contract de transport de gaze naturale ruso-ucrainean, nu va mai exista furnizare dinspre Ucraina, a declarat ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, după ce a discutat la Beijing despre situaţia alimentării cu gaze naturale, începând cu 1 ianuarie 2020, cu ministrul slovac al economiei, Peter Ziga, transmite hirado.hu, citat de mass-media internațională.

Szijjártó a afirmat că între Ucraina şi Rusia deocamdată nu există un contract de tranzit pentru transportul de gaze naturale, valabil şi din 1 ianuarie 2020, astfel că poate uşor apărea situaţia că prin Ucraina nu vor ajunge gaze nici în Ungaria, nici în Slovacia, „trebuie să ne pregătim în acest sens”.

Soluția TurkStream

Oficialul ungar a spus că au căzut de acord cu Peter Ziga să întreprindă pregătiri comune. Unul din posibilele scenarii amintite a fost finalizarea prelungirii, prin Serbia şi Bulgaria, a conductei TurkStream, iar astfel se naşte o sursă de aprovizionare din sud, care, pe lângă aprovizionarea Ungariei, prin interconectoarele ungaro-slovace ar face posibilă transportarea, mai departe, spre Slovacia. „Acum se adeverește cât de bună a fost, din perspectiva siguranţei naţionale, decizia de a construi interconectoarele care să lege conductele ungaro-slovace”, a amintit Szijjártó.

Oferta Gazprom

Ministrul maghiar a mai spus în septembrie 2019 va fi creat un grup de lucru cu toate firmele de furnizare, transport şi distribuţie de gaze naturale din Ungaria şi Slovacia, al cărui scop este elaborarea unui plan de acţiune care să garanteze alimentarea cu gaze naturale a celor două ţări, chiar şi în eventualitatea celor mai sumbre scenarii.

Înaltul oficial a reamintit, totodată, că Ungaria deja are acordul CEO-ului Gazprom, Alexei Miller, ca Ungaria să poată cumpăra încă din acest an o parte a necesarului de gaze naturale pentru 2020, care ar fi trebuit transportat prin Ucraina, şi să o stocheze. Acesta este însă doar o soluţie pentru anul viitor a mai remarcat oficialul ungar, citat mass-media. (N.G.)

Share our work
Danube Floodplain, implementat de România

Danube Floodplain, implementat de România

Dunărea, obiectiv strategic pentru România

Dunărea, obiectiv strategic pentru România

România va continua implementarea proiectului Danube Floodplain, privind reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii de-a lungul fluviului Dunărea şi a afluenţilor, o iniţiativă finanţată cu 3,67 milioane de euro la care participă 10 ţări din bazinul Dunării, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), transmis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În acest context, a fost organizat recent la Port Cultural Cetate, din judeţul Dolj, un al doilea workshop, cu tema „Reducerea riscului de inundaţii prin reabilitarea luncii Dunării în zona pilot Bistreţ”, cu scopul unei mai bune înţelegeri de către factorii interesaţi a legăturii dintre biodiversitate, ecosisteme şi bunăstarea umană. „În acest sens, workshopul a contribuit la cunoaşterea beneficiilor oferite de zona pilot Bistreţ (judeţul Dolj), determinarea valorii şi a importantei acesteia pentru societate, determinarea serviciilor sau a bunurilor oferite de zona pilot care ar trebui să fie susţinute prin măsurile de reconstrucţie”, se menţionează în comunicat.

Management îmbunătățit

Potrivit sursei citate, obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea managementului apelor transfrontaliere şi prevenirea riscului de inundaţii, maximizând în acelaşi timp beneficiile pentru biodiversitate. „Acest lucru ar putea contribui la crearea unei reţele de ecosisteme acvatice mai stabile şi bogate în specii, care să ofere avantaje suplimentare comunităţilor locale şi care să reducă atât impactul diferitelor activităţi umane, precum şi efectul evenimentelor climatice extreme. Proiectul va avea ca rezultat îmbunătăţirea cunoştinţelor despre managementul integrat al apei în rândul ţărilor dunărene, prin: restaurarea zonelor inundabile, combinarea infrastructurilor clasice şi a celor verzi, precum şi adoptarea unor măsuri de retenţie naturală. Toate acestea vor fi realizate cu implicarea tuturor factorilor interesaţi (stakeholderilor), a căror cooperare este foarte importantă în planificarea şi implementarea durabilă a unor astfel de proiecte. În cadrul proiectului se testează şi se evaluează eficienţa proiectelor locale de conservare şi restaurare pentru reducerea riscului de inundaţii şi îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice utilizând zone pilot selectate în bazinul Dunării”, notează ANAR în comunicatul remis.

Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene

Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene

Statististici îngrijorătoare

Datele oficiale relevă faptul că lucrările de regularizare istorice şi recente – baraje şi diguri, întreruperea conectivităţii longitudinale şi laterale, modificările în modul de utilizare al terenurilor – care au avut loc de-a lungul bazinului Dunării au dus la reducerea masivă a suprafeţelor de luncă. „Diminuarea acestor zone cu până la 68% în ultimii 100 de ani a avut efecte dezastruoase atât pentru comunităţile locale care au fost expuse inundaţiilor, cât şi asupra biodiversităţii. Lunca Dunării a avut întotdeauna rol de protecţie naturală împotriva inundaţiilor cauzate de viituri şi scurgeri rapide, iar scăderea suprafeţei acesteia, împreună cu ploile torenţiale cauzate de schimbările climatice, au generat inundaţii masive în Europa începând cu anul 2002. În acelaşi timp, reducerea suprafeţelor de luncă a cauzat pierderea habitatelor pentru multe specii, pierderea conexiunilor între ecosisteme şi implicit scăderea biodiversităţii, o bogăţie a acestor zone în trecut”, se precizează în comunicatul citat de agenția KARADENIZ PRESS.

10 pentru Dunăre

Implementarea proiectul Danube Floodplain a început în data de 1 iunie 2018 şi se va încheia la 30 noiembrie 2020, mai arată sursa citată.

Proiectul este finanţat cu 3,67 milioane de euro prin Programul Interreg Europe prin Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020, fiind implementat de 18 instituţii şi organizaţii partenere şi patru instituţii cu rol de parteneri strategici asociaţi din zece ţări care fac parte din bazinul fluviului Dunărea (Austria, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, România şi Serbia).

Instituţiile şi organizaţiile partenere din România sunt Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională ‘Apele Române’ care are şi rolul de lider al proiectului, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor şi WWF România.

Danube Floodplain intră sub incidenţa Axei prioritare 2 a Programului Transnaţional Dunărea respectiv „Responsabilitatea faţă de mediu şi cultură în Regiunea Dunării’, având ca obiectiv specific consolidarea managementului transnaţional al apei şi prevenirea riscurilor la inundaţii. (M.B.)

Share our work
Conflictul din Ucraina, obiectivul Președinției slovace a OSCE în 2019

Conflictul din Ucraina, obiectivul Președinției slovace a OSCE în 2019

Slovacia preia președinția OSCE

Slovacia preia președinția OSCE

Slovacia a preluat marţi, de la Italia, preşedinţia anuală rotativă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează serviciul de presă al organizației, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a desemnat recent conflictul din Ungaria vecină ca principala temă a preşedinţiei ţării sale. Printre alte priorităţi se numără prevenţia, întărirea instituţiilor internaţionale şi un „viitor securizat”.

Miroslav Lajcak va prezenţa planurile concrete ale ţării sale la 10 ianuarie la Viena. Ministrul slovac de externe este un diplomat cu experienţă, el prezidând timp de un an, până în septembrie 2018, Adunarea Generală a ONU. În perioada 2007-2009, acesta a fost înaltul reprezentant al UE în Bosnia-Herțegovina, stat balcanic grav afectat de războiul civil din anii 90.

OSCE, care are sediul la Viena şi printre ai cărei membri se numără 57 de reprezentanţi din Europa, Asia Centrală şi America de Nord, şi-a dedicat o bună parte din eforturi în gestionarea crizelor din Europa de Est în ultimii ani, inclusiv conflictul din 2014 din Ucraina.

OSCE în Marea Azov

Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat anterior reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.

Monitorizarea Crimeei

„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov, Crimeea și din strâmtoarea Kerci.

Merkel refuză militar Ucraina

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.

„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă. (N.G.)

Share our work
Axa Budapesta-Bratislava, pregătiri pentru războiul gazului dintre Ucraina și Federația Rusă

TurkStream, ofensivă Gazprom în Balcani și Europa Centrală

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Grupul rus Gazprom este pregătit să implementeze o strategie pentru a prelungi conducta de gaze naturale TurkStream în patru state din sudul şi centrul Europei (Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia), relatează mass-media rusă, citată de agențiile internaționale, preluate de KARADENIZ PRESS. „Documentele trimise operatorilor de transport din Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia în lunile octombrie şi noiembrie, în cadrul procedurilor de rezervare pentru viitoare capacităţi, arată că Gazprom a ales deja o rută pentru livrările de gaze spre Europa via al doilea tronson al conductei TurkStream prin aceste ţări”, informează ”Kommersant”.

Izolarea Ucrainei

Gazoductul TurkStream este parte din eforturile autorităţilor de la Moscova de a evita Ucraina ca rută pentru tranzitul gazelor ruseşti spre Europa, regiune care importă aproximativ o treime din necesarul său de gaze naturale de la Gazprom.
„Aceasta este de fapt ruta South Stream, pe care Uniunea Europeană a blocat-o în luna decembrie 2014 la presiunile americanilor”, subliniază ”Kommersant”, adăugând că extinderea conductei TurkStream ar urma să coste aproximativ două miliarde dolari.
Publicaţia menţionată adaugă faptul că Gazprom vrea să demareze livrarea de gaze către Bulgaria şi Serbia prin TurkStream în anul 2021, urmând ca livrările spre Ungaria să înceapă în 2021, iar cele spre Slovacia la mijlocul lui 2022.

Inaugurare politică

Reamintim că luni, 19 noiembrie, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au participat la o ceremonie ce a marcat finalizarea lucrărilor de construcţie la porţiunea submarină a conductei TurkStream. „Proiectul TurkStream va fi gata de operare în 2019, după efectuarea tuturor testelor. Cel puţin jumătate din gazele tranzitate prin noul gazoduct vor ajunge pe pieţele europene prin Turcia”, a declarat Erdogan, la ceremonia desfăşurată la Istanbul.
Estimat la şapte miliarde de euro, proiectul TurkStream prevede construcţia a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare, ceea ce va permite Rusiei să îşi reducă dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit pentru livrările sale de gaze destinate Europei.

Gazoduct strategic

Lucrările la gazoductul TurkStream, care va lega Rusia de Turcia via Marea Neagră, au început în luna mai 2017. Prima linie a acestui gazoduct este destinată aprovizionării cu gaze ruseşti a consumatorilor din Turcia în timp ce a doua linie va permite furnizarea de gaze consumatorilor din sudul şi sud-estul Europei.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. (M.B.)

Share our work