de Isac Mihai | apr. 30, 2020 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova
Șeful delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan, este convins că ajutorul Uniunii Europene și ajutorul Federației Ruse pentru R. Moldova merg în direcții diametral opuse, relatează mass-media de la Chișinău preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este mai clar ca niciodată că ajutorul din partea Uniunii Europene este într-o antiteză cu cel oferit de Federația Rusă. Guvernul R. Moldova ar trebui să susțină parteneriate în beneficiul cetățenilor săi, nu parteneriate bune doar pentru Federația Rusă și pentru prietenii săi de la Chișinău”, precizează oficialul.
Sprijin masiv
Astfel, Siegfried Mureșan a enumerat plusurile asistenței oferite de UE și minusurile celei venite din Federația Rusă. „UE ajută tot mai mult, tot mai rapid și tot mai simplu R. Moldova de la declanșarea epidemiei de COVID-19. În plus față de sprijinul pe care îl oferim permanent cetățenilor R. Moldova, UE a pus la dispoziția R. Moldova fonduri europene nerambursabile în valoare de 87 de milioane de euro pentru nevoile urgente din R. Moldova în această perioadă de criză. De asemenea, Comisia Europeană a propus o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro în condiții avantajoase, cu scopul de a atenua efectele crizei COVID-19 asupra economiei țării”, spune Mureșan, citat de mass-media.
UE vs. Kremlin
În același timp, europarlamentarul afirmă că ajutorul promis de Federația Rusă „este tot mai mic, tot mai neclar, impune condiții tot mai grele și împovărează tot mai mult cetățenii R. Moldova”. „Împrumutul dinspre Federația Rusă, care inițial însuma 500 de milioane de euro, acum s-a topit și se mai discută doar de 200 de milioane de euro. Acest presupus împrumut impune condiții care arată că obiectivul Federației Ruse nu este să ajute cetățenii R. Moldova, ci să crească dependența Moldovei de Kremlin. Spre exemplu, faptul că acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorii de stat arată că nu avem o imagine clară cu privire la cât se îndatorează R. Moldova în fața Rusiei prin acest acord și cât trebuie să dea înapoi”, punctează sursa citată.
Populația Republicii Moldova, victime ale clasei politice de la Chișinău
În același context, condițiile impuse de UE pentru acordarea de asistență macrofinanciară Guvernului R. Moldova prevăd reforme în domeniul justiției, în prevenirea și combaterea spălării banilor și reforme ce vor contribui la consolidarea sectorului financiar al republicii.
„Sunt reforme care garantează că beneficiarii ajutorului macrofinanciar vor fi cetățenii R. Moldova, nu clasa politică. Federația Rusă, pe de altă parte, oferă un credit cu condiții ce nu avantajează cetățenii țării, ci îi afectează și îi împovărează cu noi datorii. Securitatea economică a țării va avea de suferit, iar cetățenii vor fi cei pe umerii cărora se vor achita aceste datorii private”, a conchis acesta.
De menționat că Parlamentul R. Moldova a ratificat săptămâna trecută Acordul de împrumut cu Federația Rusă, însă acesta a fost suspendat de Curtea Constituțională. Înalta Curte urmează să ia o decizie în privința constituționalității acestui document pe 7 mai. (N.G.)
de Razvan Iorga | apr. 21, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Purtătorul de cuvânt al PPE și europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, la lansarea candidaților PNL pentru europarlamentare 2019
Purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan, a oferit un într-un interviu în care a vorbit despre fondurile pe care UE le-a acordat în ultimii ani Chișinăului, despre situația politică din R. Moldova și care ar fi scenariile pentru rezolvarea ecuației pentru alegerea unei noi majorități parlamentare. Totodată, acesta a mai vorbit și despre cât de important este rolul României ca locomotivă pentru aspirațiile europene ale R. Moldova. Vă oferim interviul în integralitate:
Cum se vede situația actuală din Republica Moldova de la Bruxelles?
Adevărul este că în ultimii cinci ani de zile am reușit să facem de la nivel european foarte multe pentru cetățenii R. Moldova. Am reușit să alocăm pentru perioada 2014-2020, nu mai puțin de 726 de milioane de euro fonduri europene pentru R. Moldova și am reușit să suplimentăm banii alocați de la an la an.
Din acești bani s-au făcut lucruri concrete pentru oameni. S-au tras instalații de apă pentru oameni în 15.700 de gospodării, s-au introdus instalații de încălzire pe biomasă în 225 de școli și grădinițe. S-au mai reabilitat 700 de kilometri de drumuri, iar 1.000 de studenți basarabeni au putut studia în alte țări membre ale UE.
UE a mai acordat 10 milioane de euro bani nerambursabili pentru extinderea gazdocutului Iași-Ungheni până spre Chișinău. De asemenea, alte 40 de milioane de euro credit oferite de Banca Europeană de Investiții (BEI).
Am văzut o dinamică bună a comerțului dintre Republica Moldova și UE, încât în acest moment 69% din exporturile R. Moldova merg spre UE, în timp ce doar 15% merg spre CSI. Este clar că drumul acestui stat merge spre Europa și pentru a răspunde concret întrebării Dvs. despre cum se vede R. Moldova de la Bruxelles pot să vă spun că se văd lucrurile pe care le-am făcut pentru oameni, dar se vede o distincție foarte clară între cetățenii R. Moldova și politicienii care se află în prezent la guvernare aici.
UE vede în R. Moldova oameni care doresc un parcurs pro-european, oameni care doresc o bună guvernare, oameni care vor valori europene. De aceea, UE s-a implicat activ cu acest sprijin, această susținere, dar se vede și un guvern care, din păcate, și-a încălcat angajamentele față de Bruxelles în mai multe rânduri în ultimii ani.
La ce vă referiți mai exact, la lipsa de reforme sau poate la schimbarea macazului spre un populism de tip naționalist moldovenist?
Lipsa reformelor este evidentă și mai grave decât acest lucru sunt două lucruri fundamentale: în primul rând modificarea legislației electorale în ciuda avizului experților Comisiei de la Veneția și în ciuda angajamentelor luate de Uniunea Europeană și vedem noi înșiși și la București cât de importantă este Comisia de la Veneția.
Vedem că și la București avem un guvern al PSD care încearcă să modifice legislația menită să slăbească justiția în contra avizului Comisiei de la Veneția. Atunci, imediat, UE a pierdut încrederea în ei.
În concluzie, modificarea legislației electorale este un moment pentru UE în care s-a pierdut încrederea în actualii guvernanți, iar cel de-al doilea este nerecunoșterea alegerilor democratice ce au avut loc la Chișinău.
Acest lucru este inaccptabil pentru un stat care un Acord de Ascociere semnat și în curs de implementare cu UE și o țară care își dorește perspectiva europeană.
De aceea, ne dorim reforme la Chișinău, dar mult mai grav decât implementarea reformelor a fost nerecunoașterea unor alegeri democratice și modificarea legislației electorale.
Toate aceste condiționalități legate de standardele democratice, sistem pluripartinic, alegeri libere și corecte, sunt piatra de temelie a oricărei relații dintre UE și R. Moldova. Toate acestea sunt precondiții ale relației despre care vorbim.
Blocul ACUM pare într-o poziție dificilă. Fie să facă majoritate cu PD, fie cu PSRM. Ce ar trebui să facă această alianță în momentul de față?
În primul rând, este foarte important ca cetățenii R. Moldova să știe următorul lucru. Singura forță politic cu adevărat proeuropeană în R. Moldova este blocul ACUM. Singurii oameni politici în care oamenii politici de centru-drepta, cât și cei de centru-stânga de la Bruxelles, sunt politicienii de la ACUM.
De aceea, orice asociere dintre blocul ACUM care este o forță politică proeuropeană autentică și un partid care nu este pro-european în acțiunile sale ar fi o frână și un risc pentru parcursul european al R. Moldova.
În timpul șederii mele la Chișinău, mă voi întâlnii cu liderii ACUM, cu Maia Sandu și Andrei Năstase. Vom asculta care este evaluarea lor cu privire la această situație. Dar soluția ideală pentru R. Moldova este dată de un guvern al blocului ACUM care să ducă R. Moldova spre UE și să aducă cât mai multe beneficii pentru cetățeni. O alianță între un partid proeuropean și anti-european înseamnă risc de stagnare.
Dar voi evalua acest lucru împreună cu Maia Sandu și Andrei Năstase și care sunt opțiunile pentru țară.
Și varianta PSRM care să suțină un guvern minoritar alcătuit din membrii blocului ACUM, credeți că este una viabilă?
Vă spun sincer două lucruri: eu am umblat mult în ultimii ani printre oamenii de aici din R. Moldova. Oamenii mi-au spus foarte clar că vor să meargă spre EU, că își doresc beneficiile apropierii de UE și că le accepta cu reguli clare și condiționalități clare pe care de altfel sunt dispuși să le accepte.
Aceste condiționalități sunt necesare pentru ca beneficiile să ajungă la cetățeni. De aceea este important să susținem oamenii politici proeuropeni autentici ca să dăm țării o guvernare cât se poate de stabilă. Adevărul acesta este, reforme profunde pentru țară se pot face doar cu o guvernare stabilă.
Știu că situația este complicată și că nu este un răspuns ușor la această dilemă. Nici eu nu le am. Dacă le-aș avea vi le-aș da, dar v-am spus foarte clar că garanția continuării parcursului european pentru R. Moldova este doar blocul ACUM.
Mi-aș dori o guvernare monocoloră a blocului ACUM care să fie stabilă, asumată, să aibă un plan pe patru ani de zile. Dar din păcate campania electorală a fost organizată, la fel și legislația a fost modificată, în așa fel încât acest bloc să obțină un număr mai mic de mandate decât sprijinul popular pe care l-ar fi luat.
Recent, toată fracțiunea parlamentară s-a urcat în avion și a mers la Moscova. Cum se vede de la Bruxelles că există o implicare din exterior fățisă în viața politică de la Chișinău?
Cetățenii R. Moldova trebuie să știe urmtorul lucru: în ultimii ani de zile UE a făcut foarte multe lucruri pentru acest stat. Liberalizarea regimului de vize, mai mult de 1,5 milioane de locuitori au călătorit în UE fără vize din aprilie 2014 și iată tocmai în aceste zile aniversăm cinci ani de la liberalizarea regimului de vize.
Toate fondurile europene s-au făcut, cum v-am explicat, lucruri concrete pentru oameni. Iar în 2014, atunci când Federația Rusă a impus embargo pe fructe și vinurile moldovenești, UE a ridicat imediat cotele la importul de fructe și a eliminat complet cotele la importurile de vinuri. Astfel a permis supraviețuirea multor fermieri din R. Moldova.
Ce încerc să vă spun este că cetățenii R. Moldova cine le este prieten și cine le este dușman.
Aceasta este realitatea. Noi trebuie să fim noi toți – UE – mai activi și mai convingători în a comunica beneficiile apropierii R. Moldova de UE și de a le comunica cetățenilor de aici că, în timp ce UE a dat peste 700 de milioane de euro gratis R. Moldova în ultimii șapte ani de zile, Federația Rusă nu a dat niciun sprijin gratuit și, dimpotrivă, trimit în fiecare an o factură grasă la gaze cu un preț la metru cub mai mare decât plătește Germania Gazpromului.
Trebuie să ne implicăm mai activ în combaterea știlor false, a propagandei și a dezinformare în toate țările membre UE și în toate țările vecine. De aceea, în 2018, an în care eu am fost negociator-șef din partea ParlamentuluiEuropean pentru întreg bugetul UE, am lansat un proiect de 4,9 milioane de euro la nivel european pentru combaterea știrilor false și a propagandei din Federația Rusă și acest proiect continuă în 2019 și pe viitor.
M-ați întrebat cum vede UE această poziție a PSRM-ului. UE știe exact cine este președintele Dodon, cine sunt socialiști, știe despre orientarea lor prorusă. Ca atare, o vizită ca aceasta nu este o supriză pentru Uniunea Europeană.
Ce se întâmplă cu interconectarea la sistemul energetic european, ținând cont că, la finele acestui an, R. Moldova va trebui să negocieze un nou contract de furnizare de gaz cu Gazprom? România nu a reușit între timp să interconecteze Chișinăul și din vina ei și din vina guvernului moldovean.
Aveți perfectă dreptate și guvernul României are o mare vină în această situație. Și vreau să vă spun următoare lucruri. Unu la mână, R. Moldova poate face progrese spre UE doar dacă are sprijin de la guvernul României, acolo unde ar trebui să se află un guvern proeuropean puternic și credibil pe plan european.
UE are multă grijă în momentul de față și este nevoie de un stat convingător la nivelul UE să pună tematica R. Moldova pe masă și acest stat poate fi doar România. Noi suntem singurul stat care are experiența, cunoașterea și expertiza și pricepem situația de aici pentru a face acest lucru.
În ultimii ani, când R. Moldova a făcut progrese în relația cu UE a fost pentru că a existat la București un guvern care a spus că R. Moldova este importantă și că „UE, te rugăm să te ocupi de R. Moldova!”.
De aceea, da aveți dreptate, guvernul României nu a făcut ce trebui legat de interconetările pe gaz și are o responsabilitate majoră și trebuie să spunem acest lucru. Nu trebuie să negăm.
Tocmai de aceea este atât de important pentru parcursul european al R. Moldova să avem la București un guvern care să fie credibil în plan european și căruia să îi pese de R. Moldova.
De aceea aceste alegeri europarlamentare de pe 26 mai sunt atât de importante și pentru R. Moldova. Fiindcă ele sunt primele dintr-o serie de patru rânduri de alegeri ce vor avea loc în România în următoarele 18 luni.
Noi, PNL, vrem să câștigăm alegerile parlamentare pentru a începe cu dreptul aceste alegeri și pentru a încheia cu victoria în alegerile parlamentare și pentru a da României un guvern proeuropean, credibil, un guvern care să poată ajuta și R. Moldova.
De aceea noi, azi, PNL, a venit astăzi la Chișinău spunând oamenilor ce am făcut în ultimii cinci ani de zile pentru R. Moldova în ultimii cinci ani de zile și ce vom face pentru următorii cinci ani de zile.
Pentru a vă răspunde concret pe această chestiune cu gazoductul, da gazoductul Iași-Ungheni trebuie tras până la Chișinău, dar vă spun că avem nevoie de cel puțin o altă interconectare de a reduce dependența R. Moldova de gazul rusesc și de aceea obiectivele PNL pentru următorii cinci ani sunt acestea.
A consemnat Mădălin Necșuțu. Corespondență de la Chișinău.
de Razvan Iorga | nov. 14, 2018 | R. Moldova, Știri, UE
Legislativul European a adoptat, miercuri, o rezoluție ce privește R. Moldova de o maniră foarte critică și remarcă un regres în ultimul an de zile din mai multe puncte de vedere la Chișinău. Documentul face referire printre altele și la asistența macrofinanciară promisă Chișinăului care nu trebuie acordată decât după alegerile parlamentare preconizate pentru februarie 2019.
Rezoluția este bazată pe raportul europarlamentarului Petras Auštrevičius despre implementarea Acordului de Asociere UE – R. Moldova, document ce conține o serie de obligații de ambele părți. Raportorul a văzut în documentul elaborat mai multe încălcări ale angajamentelor Chișinăului, în special în partea ce ține de respectarea standelor democratice.
În ultimul an, Republica Moldova a trecut printr-o serie de consulvii politice, după ce partidul de guvernare PD și socialiștii proruși PSRM au votat împreuna trecerea la un sistem de vot nou – mixt – împotriva recomandărilor Comsiei de la Veneția. De asemenea, în iunie 2018, mai multe instanțe de la Chișinău au decis anularea alegerilor pentru Primăria Chișinăului de către unul dintre reprezentanții opoziției extraparlamentare de la Chișinău, Andrei Năstase, pe motiv de fraudă electorală. Observatorii internaționali prezenți la scrutin nu au observat în rapoartele lor de monitorizare, iar Bruxelles a acuzat partidul de guvernare de imixtiune în actul de justiție și anularea unui scrutin perfect valabil.
Rezoluția de miercuri a fost adoptată cu 396 de voturi pentru, 76 împotrivă și 186 de abțineri. Autorii menționează că R. Moldova este „capturată de interese oligarhice” și că „dă înapoi de la standardele democratice și statul de drept”.
Teama de noi alegeri anulate
Marea majoritate a parlamentarilor au cerut autorităților de la Chișinău să răspundă tuturor îngrijorărilor exprimate de acest ultim raport și să facă eforturi mai mari pentru independența justiției, combaterea corupției și spălării banilor.
„Prin această dezbatere transmitem un mesaj foarte clar cetățenilor Republicii Moldova și cetățenilor Georgiei că suntem alături de ei pe parcursul lor de integrare europeană. Avem aceste Acorduri de Asociere care trebuie implementate. Aceste Acorduri de Asociere au fost negociate de la egal la egal, între autoritățile din Georgia și autoritățile din Republica Moldova pe de o parte și Uniunea Europeană pe de cealaltă parte. Dorim să ajutăm cetățenii Republicii Moldova și cetățenii Georgiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan.
El a mai spus că este nevoie de un angajament clar al autortiăților de la Chișinău și că astfel de episoade de anulare a alegerilor libere și democratice nu vor mai avea loc și alegerile parlamentare programate pe 24 Februarie 2019.
„Însă, din păcate, vedem că autoritățile de la Chișinău, Guvernul Republicii Moldova este în momentul de față un obstacol în dorința Uniunii Europene de a ajuta cetățenii Republicii Moldova. Dacă autoritățile de la Chișinău nu recunosc alegeri libere, democratice pentru Primăria Municipiului Chișinău, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Dacă nu asigură funcționarea unei justiții independente, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Dacă nu permit cetățenilor din diasporă să voteze liber, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Noi vom fi în continuare cu beneficii concrete alături de cetățenii Republicii Moldova”, a completat Mureșan, care face parte din acceași familie politică cu o opoziția extrapartlamentară de la Chișinău.
Acuzații de politizare excesivă a vieții politice din R. Moldova
Pe de altă parte, liderul delegației PE în R. Moldova, social-democratul Andi Cristea, care face parte din aceeași familie politică cu partidul de la guvernare – PD, este de părere că situația politică internă este prea politizată la nivelul Bruxelles-ului.
„Este o zi regretabilă în politica UE față de Republica Moldova. Raportul votat astăzi ar fi trebuit să fie un efort instituțional autentic, cu bune și rele, nu un document politizat. Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și-a retras sprijinul politic față de acest raport, după două încercări de a preveni situația de față: aprobarea unui document politic, conceput pentru a servi opoziției extra-parlamentare de la Chișinău”, a declarat Andi Cristea.
El și-a acuzat colegii din PPE de faptul că nu ar fi obiectivi și că ar dori să le creeze mai multe șanse de câștig la alegeri partidelor de centru-dreapta.
„Fac un joc foarte periculos pentru Moldova și pentru Parlamentul European. În plus, majoritatea politică din Parlamentul European demonstrează, din nou, duble standarde: nu s-ar împotrivi unui nou sistem electoral dacă ar favoriza opoziția extra-parlamentară din Moldova.
Dorește să pună stop tuturor surselor de finanțare pentru Moldova, dar să direcționeze fonduri către societatea civilă apropiată opoziției. Este regretabil că majoritatea de dreapta din Parlamentul European a ales să acționeze în beneficiul opoziției extra-parlamentare de la Chișinău, în loc să susțină un mesaj instituțional unit și puternic”, a spus Andi Cristea.
Europarlamentarul român a mai spus că R. Moldova se află într-un moment crucial și că un astfel de raport nu-și avea locul înainte de alegeri.
Personal, ca președinte al Delegației UE – Moldova, am pus întotdeauna interesul Moldovei și al Uniunii Europene pe primul loc, fără să mă raportez la calcule politice. Mi-am respectat rolul instituțional în orice situație, inclusiv în cadrul discuțiilor pe acest raport. Parlamentul European a demonstrat succes și eficiență în politica sa față de Republica Moldova doar atunci când a acționat unitar, pe o singură voce”, a mai adăugat europarlamentarul român.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | oct. 23, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul-European-îngrijorat-de-situația-din-Republica-Moldova
Înrăutățirea vizibilă a relațiilor dintre regimul oligarhic de la Chișinău și Uniunea Europeană a dus la blocarea finanțării europene pentru fosta republică sovietică, fapt denunțat de apropiații oligarhului Vladimir Plahotniuc, liderul PDM. „Niciodată de la căderea comunismului în R Moldova din aprilie 2009, relația dintre UE și guvernul acestei țări nu a fost atât de rea cum este astăzi și niciodata încrederea UE în autoritățile de la Chișinău nu a fost niciodată mai mică decât este acum” a declarat pentru BIRN purtătorul de cuvânt al PPE, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, citat de agenția KARADENIZ PRESS.
Îngrijorare la Bruxelles, autoritarism la Chișinău
„Actuala guvernare a dovedit până acum, în mod accelerat, în ultimul an de zile că nu respectă valori fundamentale ale UE și au fost două momente care au dus la etichetarea acestei guvernări ca nefiind una pro-europeană, ci una care nu își respectă angajamentele. În primul rând, modificarea legislației electorale în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Este evident că este decizia R. Moldova în privința legislației electorale și ce sistem de vot vrea să adopte, doar că regulile lumii civilizate spun că nu trebuie modificată legislația țării în ciuda avizului Comisiei de la Veneția” a mai declarat europarlamentarul.
„Deci, unu – modificarea legislației electorale și doi – decizia de a nu valida și de a nu recunoaște rezultatul unor alegeri pe care observatorii internaționali le-am declarat ca fiind corecte, corespunzând standardelor internaționale și anume alegerea alegerea unui nou primar pentru orașul Chișinău, indiferent cine este câștigătorul unui scrutin.
Dacă alegerile au fost corecte, această persoana este legitimă și trebuie să își exercite mandatul, la fel cum atunci când președintele Igor Dodon a câștigat alegerile în R. Moldova, deși este un președinte pro-rus și anti-european atât în discurs cât și în acțiuni. Totuși, UE a recunoscut rezultatul acelor alegeri, iar președintele Dodon a fost tratat ca orice șef de stat ales în mod liber și legitim, democatic. Anularea alegerilor, atunci când învingătorul nu îți este pe plac, este un semnal al autoritarismului și acesta nu-și are loc în relația cu UE” a adăugat acesta, citat de mass-media.
Reformă controversată
„Fără aceste valori europene, nimic altceva nu mai poate exista în relația R. Moldova cu UE. Prin acțiunile sale, guvernul actual riscă să împiedice cetățenii R. Moldova să fructifice avantajele procesului de apropiere dintre R. Molodva și UE pe care le-am gândit atunci când am semnat și ratificat Acordul de Asociere. Avem în momentul de față cel mai bun instrument pentru apropiere a R. Moldova de UE, numai că cetățenii sunt frânați de beneficia de pe urma lui fiindcă nu avem un guvern la Chișinău care să fructifice potențialul și care să aibă încrederea Bruxelles-ului” a punctat politicianul.
„Deci, da, legislația la care vă refereați este gravă și nu este în concordanță desigur și așteptările UE, doar că celelalte două lucruri pe care le-am enunțat cu fundamentale și se consideră îndeplinite de la sine înțeles cu un stat cu care UE are un Acord de Asociere” a completat Siegfrid Mureșan, referindu-se la controversata legislație adoptată de autoritățile de la Chișinău, care permite acordarea cetățeniei moldovenești în schimbul unor investiții, legislație criticată de experți. „Este un lucru pe care nu l-am anticipat la momentul semnării Acordului de Asociere, cum că R. Moldova va face regrese atât de importante în aceste domenii fundamentale. Tocmai de aceea și asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro este blocată” a mai declarat acesta.
Standarde democratice în scădere
„Sunt două lucruri foarte importante de spus aici. În primul rând, din luna ianuarie 2017, UE tot dorește să acorde R. Moldova asistența financiară de 100 de milioane de euro. Banii sunt la dispoziția R. Moldova. În timp ce noi adoptam legislația pentru ca acești bani să vină la Chișinău, Guvernul și Parlamentul de la Chișinău modificau legislația electorală în ciuda avizului Comisiei de la Veneția. Ca atare, ni s-au ridicat semne de întrebare legate de precondițiile pentru ca prima tranșă din acest acord să fie eliberată” a declarat Mureșan. „Pentru ca banii să vină sunt o serie de precondiții legate de alegeri libere și democratice, sistem pluripartinic, precum și o serie de condiționalități concrete legate de combaterea corupției, stat de drept, independența justiției, combaterea spălării banilor, anchetarea „furtului miliardului”, întărirea sistemului bancar” a mai adăugat acesta.
„În timp ce noi voiam să aprobăm această structură, s-a modificat legislația electorală. Ca urmare, decizia de a elibera prima tranșă din acești bani a tot fost amânată. Guvernul nu îndeplinea condițiile la acel moment la acel moment, iar în luna iulie a acestui an, după cea de-a doua mare lovitură pe care guvernul a dat procesului de intergrare în UE și anume nerecunoașterea alegerilor pentru Primăria Chișinăului, UE a luat decizia de a bloca această tranșă. Este un lucru rău, dar noi dorim ca banii să ajungă în R. Moldova cât mai rapid, dar să fie îndeplinite condițiile” a menționat Mureșan.
Peste 750 de milioane de euro
„Cel de-al doilea lucru pe care vrea să vi-l spun este că avem avem două tipuri de ajutor financiar pentru R. Moldova. Unul este ajutorul macrofinanciar, iar apoi avem banii pe proiecte care nu merg la guvern, ci care merg direct pe proiecte concrete, în urma cărora cetățeanul are beneficii. Au fost mai mult de 750 de milioane de euro alocate în ultimii șapte ani de zile și vor fi mai mult de 750 de milioane de euro alocate și în următorii șapte ani de zile. De la an la an reușim să creștem această sumă” a punctat europarlamentarul.
„De când eu mă ocup de bugetul UE, în fiecare an am reușit să alocam acestei țări un pic mai mult decât era prevăzut, spunând că R. Moldova este importantă și că Vecinătatea Estică este importantă. Aceștia bani, este foarte important ca lumea să știe, curg în continuare spre R. Moldova. Ultima dată când am fost la Chișinău, am văzut școli reabilitate din fonduri europene, spitale, și altele. Important este ca oamenii să știe că banii pentru aceste proiecte vin în continuare” a mai adăugat Mureșan.
Condiții europene
„Nu vrem ca beneficiarii de fonduri din R. Moldova să sufere de pe urma acțiunilor guvernului. Noi dorim ca, în continuare, localitățile și comunele în care infrastructura este realizată cu fonduri europene – drumuri, canalizare, electricitate – să fie în continuare ajutate. Dar este evident că sunt o serie de reguli care trebui îndeplinite și pentru aceste categorii de fonduri europene. Acestea privesc achiziții publice, licitații, administrație publică funcțională, o justiție credibilă. Însă în ultimul an am văzut derapaje mari neprevăzute de la standardele democratice și buna guvernare” a precizat europarlamentarul român. „Ele nu rămân fără consecințe, de accea este important ca la finalul zilei beneficiarii să nu sufere. Dorim o separare clară între cetățenii R. Molodva pe care dorim să în ajutăm pentru că îi vedem că sunt pro-europeni și guvernul care, din păcate, este un risc pentru apropierea R. Moldova de UE” a atras atenția europarlamentarul român.
Reforma justiției, eterna problemă
„Este un proces de lungă durată, iar rezultatele nu apar rapid. Procesul reușește, iar cei care cred că dacă au comis actele penale în trecut nu vor fi trași la răspundere, aceea se înșală. Aceleași reguli sunt sunt valabile și pentru R. Moldova. Trebuie să știm că oamenii politici nu sunt un aliat al ceor care doresc o justiție puternică, modernă și reformată. Ne bazăm pe popor, societate civilă și mass-media credibilă și obiectivă care să acompanieze acest proces” a declarat Mureșan pentru BIRN, referindu-se la reforma justiției din Republica Moldova. „Nu în ultimul rând, ne bazăm pe partenerii internaționali de dezvoltare. Și în România, succesele obținute au fost posibile doar cu sprijinul de a Comisia Europeană, de la statele membre ale UE. La fel va fi și în R. Moldova” a mai punctat Mureșan.
„Trebuie să nu vă ascund nici faptul că, pentru ca acest proces să reușească, este important ca relația din UE și R. Moldova să fie cât mai strânsă, cu cât relația e mai strânsă, cu cât există mai multe acorduri, cu atât și șansele acestui proces sunt mai mari și de aceea temerea mea este că oameni care doresc să păstreze R. Moldova slabă și depedentă, la cheremul lor, și nu vor dori ca reforma justiției să reușească, nu vor vrea nici ca pocesul de integrare europeană să reușească cu adevărat” a mai precizat Mureșan.
„Dacă ei vor avea de ales între propria lor libertate și procesul de integrare al R. Moldova în UE, mi-e foarte clar că vor alege propria lor libertate și vedem asta și în România. Liviu Dragnea, între propria sa libertate și credibilitatea României în Europa, alege primul caz. R. Moldova este în același caz, deci mi-e clar că oameni care au probleme cu justiția sunt dispuși să pericliteze parcursul european al R. Moldova pentru propria libertate” a punctat europarlamentarul.
Mass-media, lipsă de transparență
„Când am fost și am monitorizat alegerile prezidențiale din R. Moldova în toamna anului 2016 cu misiunea PE, toți membrii de la toate grupurile politice au concluzionat că este nevoie de o reformare autentică a Codului Audiovizualului. Că este nevoie în campanii electorale, dar nu numai, de o relatare echilibrată a acțiunilor politice, a activităților lor. Mai mult, este nevoie de o transparență în ceea ce privește acționariatului și că este nevoie de o separare clară între factorul de decizie politic, între mediul de afaceri și mass-media” a menționat Mureșan referindu-se la lipsa de reformă în domeniul audiovizualului.
„Este nevoie de transparență la nivelul acționariatului, este nevoie de transparență la nivelul redacțiilor și asumarea informațiilor publicate” a declarat europarlamentarul.
Amenințare rusă
„Trebuie spus că aici există deficiențe în R. Moldova, dar unele astfel de deficiențe există și alte state chiar și în UE, în sensul în care oamenii au acces mult mai liber la informație, față de cum aveau în trecut. Oricine poate deschide un blog și publica. Este mai ușor acum să propagi dezinformare, propagandă și știri false decât în trecut. De aceea este nevoie de un Cod Audioviziual nou care să corespundă acestei lumi digitale” a mai declarat acesta, citat de BIRN.
„Este nevoie ca oamenii să aibă acces și la surse de informare dinspre UE, România, în limba română. La nivelul PE există o îngrijorare la nivelul penetrării surselor de informații dinspre Federația Rusă prin canale de acolo, sau cele locale în limba rusă, care sunt menite a propaga știri false, a dezinforma și a afecta imaginea UE în R. Moldova” a precizat europarlamentarul.
PD, partid anti-european
„În primul rând, PD nu este un partid pro-european. Toate acțiunile PD arată că acesta nu este un partid pro-european și anume acest lucru este clar de când au votat căderea unui guvern pro-european, după ultimele alegeri împreună cu PSRM și PCRM” a punctat europarlamentarul referindu-se la posibilitatea creării unui bloc comun al forțelor politice pro-europene din Moldova. „În Europa, pentru ca fi acceptat ca partid pro-european, nu contează declarațiile tale cum că ești pro-european, iar acțiunile Guvernului condus de PD din ultimii ani de zile, de care am vorbit mai sus, îmi arată că acest guvern nu este unul pro-european” a mai precizat Mureșan.
„În ceea ce privește poziția PPE va fi ca și în trecut: dorim continuare procesului de integrare în UE a R. Moldova și vom susține partidele de centru-dreapta pro-europene care sunt afiliate PPE – adică PAS-PPDA și PLDM. Acestea și doar acestea vor beneficia de susținerea PPE. R. Moldova are nevoie de un guvern pro-european autentic” a concluzionat europarlamentarul.
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Parlamentul European, o sentință grea pentru guvernarea de la Chișinău
Parlamentul European „consideră că, în urma deciziei de invalidare a alegerilor pentru primării din Chișinău, nu au fost îndeplinite condițiile politice de acordare a asistenței macrofinanciare, reamintind că o condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare este ca țara beneficiară să respecte mecanisme democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar multipartit și statul de drept și să garanteze respectarea drepturilor omului”, se arată într-o rezoluţie votată de Legislativul comunitar, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rezoluție dură
„Deteriorare serioasă a relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”, semnalează, în acest context, analistul Paul Ivan, de la European Policy Centre. Într-o postare pe Facebook, expertul anticipează că, în urma rezoluţiei, ajutorul macrofinanciar „va fi cu siguranță blocat”, făcând referire la tranşa de 100 de milioane de euro.
„Este cea mai dură rezoluție despre Moldova adoptată de Parlament în ultimii 10 ani”, comentează şi eurodeputatul Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE, grupul care a inițiat rezoluția, şi vicepreşedinte al comisiei pentru bugete din Parlamentul European.
Cei trei lideri ai opoziţiei, Maia Sandu, Andrei Năstase şi Viorel Cibotaru, au subliniat caracterul de penalizare al acestei rezoluţii pentru abuzul făcut de puterea politică în contextul alegerilor din capitala ţării. În schimb, reprezentanţii PD, partid aflat la guvernare, au scos în evidenţă calitatea „eminamente politică” a documentului. (Mihai Isac)
