de Isac Mihai | mai 5, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Serbia, în fața unor alegeri cu final anunțat
Serbia va organiza pe 21 iunie alegerile parlamentare amânate din cauza epidemiei provocate de noul coronavirus, a declarat preşedintele Aleksandar Vucic, în urma unei reuniuni avute luni cu diferiți lideri politici, relatează mas-media de la Belgrad, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Scrutinul urma să aibă loc la data de 26 aprilie 2020, însă la 17 martie, după două zile de la decretarea stării de urgenţă în statul balcanic, s-a luat decizia amânării lui.
Alegerile parlamentare, în care partidul condus de Vucic este favorit, au loc pe fondul acutizării relațiilor politice deja dificile dintre Belgrad și Priștina. Statele occidentale, în mod special SUA, doresc încheierea unui acord final de pace între Kosovo și Serbia, care presupune și un schimb de teritorii și populații.
Kosovo, problema strategica in Balcani
Boicot anunțat
Duminica trecută, preşedintele Vucic a anunţat că parlamentul va valida miercuri ridicarea stării de urgenţă. ‘Joi nu vor mai exista restricţii de deplasare’, a precizat Vucic, la o emisiune a postului Pink TV.
Două mari formaţiuni de opoziţie, Alianţa pentru Serbia (SZS), o coaliţie eterogenă de zece partide, şi Mişcarea cetăţenilor liberi (PSG), îşi anunţaseră încă dinaintea deciziei din martie de convocare a scrutinului intenţia de a-l boicota, considerând că nu sunt întrunite condiţiile pentru alegeri libere şi corecte.
Liderii SZS, care reunește formațiuni diverse, de la naționaliști radicali până la pro-europeni, îl acuză pe Vucic că ţine practic sub control mass-media, economia şi alte pârghii de putere, pentru a asigura astfel o nouă victorie formaţiunii sale, Partidul Sârb al Progresului (SNS).
Președintele sârb este cunoscut pentru politica oportunistă pe care o duce, fiind susținătorul unei alianțe strategice cu Federația Rusă și China, care a căpătat și accente militare vizibile în timpul mandatelor sale. În pofida afișării unei intenții declarate de a adera la UE, Vucic s-a remarcat prin atacuri virulente la adresa blocului european. El este periodic acuzat de comunitatea internațională că a instaurat o guvernare dictatorială.
‘Probleme trecute în plan secund de criză reapar la suprafaţă. Cea mai mare problemă în perspectiva scrutinului este tratamentul inegal în mass-media controlate de stat’, a declarat analistul Bojan Klacar, de la CeSID, implicată în monitorizarea alegerilor din statele din regiune, la postul privat sârb N1. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 21, 2020 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Premierul interimar de la Priștina, Albin Kurti, l-a acuzat luni pe Richard Grenell, unul dintre cei mai importanți oficiali din administrația Trump, că a organizat căderea, în martie, a guvernului de coaliţie alcătuit cu două luni înainte în această ţară din Balcani, pentru a deschide calea semnării unui controversat acord cu Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Albin Kurti, liderul Vetëvendosje, partid politic cunoscut pentru atacurile la adresa liderilor UE și SUA, acuzați că ar trata Republica Kosovo ca o colonie, a declarat că Richard Grenell a exercitat o puternică „presiune” asupra partenerului său din cadrul coaliţiei pentru a-l determina să o părăsească, aruncând Kosovo într-o criză politică.
Joaca de-a coaliția
Vetëvendosje a câștigat alegerile parlamentare din 2019, formând cel mai important grup de deputați din parlamentul unicameral de la Priștina. Guvernul de coaliție condus de Albin Kurti a durat doar câteva săptămâni, pe fondul rivalității politice dintre acesta și preșdintele Hashim Thaçi.
În data de 18 martie 2020, Kurti l-a concediat pe ministrul de Interne, Agim Veliu (unul din liderii Ligii Democratice din Kosovo, membru al coaliției guvernamentale), datorită sprijinului public pentru declararea stării de urgență ca parte a strategiei de gestionare a pandemiei COVID-19 pe teritoriul statului balcanic. Această decizie ar fi determinat transferarea tuturor atribuțiilor de conducere către Consiliul de Securitate al Republicii Kosovo, condus de președintele Hashim Thaçi (liderul de facto al Partidului Democratic din Kosovo). Liga Democratică din Kosovo a retaliat prin depunerea unei moțiuni de cenzură, votată în data de 25 martie 2020 de către 82 de deputați kosovari, coaliție informală formată din membrii ai Ligii Democratice din Kosovo (LDK), Partidului Democratic din Kosovo (PDK) și unele formațiuni ale minorităților naționale.
Acuzații dure
Albin Kurti a declarat, în cadrul unei videoconferinţe cu presa străină acreditată la Pristina, că emisarul american, însărcinat anul trecut de preşedintele SUA, Donald Trump, cu delicatul dosar al relaţiilor dintre Serbia şi fosta sa provincie Kosovo, devenită stat independent, a fost „implicat direct” în răsturnarea guvernului pentru că dorea să ajungă la un acord între cele două ţări, ce ar fi dus la modificarea frontierelor. „Guvernul condus de mine a fost răsturnat doar pentru că ambasadorul Grenell este grăbit să semneze un acord cu Serbia, despre care cred că este foarte dăunător fiindcă include un schimb de teritorii”, a declarat premierul interimar de la Priștina.
Înaltul oficial a acuzat SUA și UE că s-au folosit de pandemie pentru a forța demiterea guvernului său cu scopul venirii la putere a unei coaliții care va sprijini schimbul de teritorii cu Serbia. Noua coaliție ar urma să fie formată din PDK și LDK, surse politice de la Priștina confirmând demararea negocierilor între cele două formațiuni.
Premierul interimar Albin Kurti, îngrijorat de planurile administrației Trump în regiune
Dezmințiri americane
Emisarul SUA a dezmințit imediat acuzațiile premierului interimar kosovar. Pe Twitter, diplomatul a răspuns că „nu a avut loc absolut nicio discuţie despre schimbul de teritorii şi acest lucru nu a fost niciodată evocat de cineva în prezenţa mea”.
Acuzațiile liderului Vetëvendosje sunt cu atât mai grave cu cât preşedintele Statelor Unite l-a numit la sfârşitul lui februarie pe Richard Grenell, atunci ambasador în Germania, în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI). Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia.
Surse diplomatice americane, citate de mass-media regională, au declarat că Donald Trump dorește semnarea unui acord de pace între Priștina și Belgrad până la sfârșitul lunii august 2020, pentru a prezenta rezultatul drept un succes al administrației sale în vederea alegerilor prezidențiale din acest an din SUA.
Lupte politice
Premierul kosovar şi susţinătorii săi afirmă că sunt victime ale manevrelor preşedintelui Hashim Thaci, un fost luptător de gherilă şi figură centrală a vieţii politice din Kosovo după încheierea războiului de independenţă (1998-1999).
Legislativele din octombrie 2019 au marcat înfrângerea foştilor luptători separatişti din PDK, dar mandatul preşedintelui Thaci, liderul de facto al acestora, se încheie abia în 2021.
Albin Kurti l-a acuzat pe şeful statului kosovar că instigat la o criză politică pentru a-şi păstra controlul asupra vieţii politice şi a finaliza proiectul, sprijinit de SUA, a unui schimb de teritorii cu Serbia care să implice regiunile majoritar sârbești din nordul Republicii Kosovo. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 7, 2020 | Balcani, Știri, Turcia, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Fostul ministru de externe slovac Miroslav Lajcak a fost numit de UE reprezentant special pentru monitorizarea normalizării relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Lajcak, cunoscut pentru rolul jucat în obținerea independenței Republicii Muntenegru față de Serbia și în calitate de fost Înalt Reprezentant pentru Bosnia-Herțegovina (2007-2009), este considerat unul dintre principalii artizani ai politicii UE față de statele balcanice. Acesta preia funcţia în contextul în care Republica Kosovo se afundă din ce în ce mai adânc în criză politică şi se poate confrunta cu ostilitate, deoarece Slovacia este unul din cele cinci state membre ale UE care refuză să recunoască independenţa Kosovo, alături de Spania, Grecia, România şi Cipru.
Refuz categoric
Belgradul refuză să recunoască fosta sa provincie, care şi-a declarat independenţa în 2008. Ambele ţări aspiră să adere la Uniunea Europeană, dar trebuie să-şi rezolve diferendele înaintea de a avea şansa să-şi îndeplininească acest obiectiv.
Între cele două state balcanice izbucnesc frecvent conflicte comerciale și politice, pe fondul exacerbării în scop electoral a diferendelor de către elitele politice din cele două state.
Criză guvernamentală
Două dintre cele trei mari partide din Kosovo au avut nevoie de patru luni pentru a crea o coaliţie de guvernare după alegerile din octombrie, dar nu a fost nevoie decât de şapte săptămâni pentru ca alianţa să se destrame şi premierul Albin Kurti să fie demis, relatează mass-media regională.
Coaliţia guvernamentală s-a dezintegrat, pretextul fiind disputele pe marginea strategiei de combatere a pandemiei de coronavirus. Potrivit analiștilor politici
Dar cele trei partide nu au reuşit să se pună de acord asupra mai multor chestiuni, între care relaţiile cu Serbia şi discuţiile privind normalizare relaţiilor.
Guvernul de coaliţie din Kosovo a fost demis printr-o moţiune de cenzură, punctul culminant al luptelor interne pentru putere care privează teritoriul sărac de conducere în plină pandemie de coronavirus, relatează AFP.
Moţiunea de cenzură, depusă de partidul minoritar în coaliţia condusă de premierul Albin Kurti, a obţinut 82 de voturi în parlament, în timp ce 32 de deputaţi au votat împotrivă şi unul s-a abţinut. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 2, 2019 | Balcani, Știri
Kosovo, problema strategica in Balcani
”Preşedintele Republicii Kosovo, Hashim Thaçi, a decis astăzi să convoace alegeri anticipate pentru duminică 6 octombrie”, se arată într-un comunicat al preşedinţiei de la Pristina.
Criză politică
Haradinaj a demisionat la 19 iulie după ce a fost citat să se prezinte la tribunalul special de la Haga, pentru a fi chestionat de procurorul pentru crime de război în legătură cu rolul său în insurgenţa din 1998-1999 contra forţelor sârbe.
Parlamentul Republicii Kosovo a votat joi pentru autodizolvare, ceea ce deschide calea către organizarea unor alegeri legislative anticipate. ”Parlamentul a decis să dizolve a şasea Adunare. Votul va fi transmis preşedintelui Republicii Kosovo pentru emiterea decretului” în vederea organizării alegerilor anticipate, a declarat preşedintele legislativului de la Pristina, Kadri Veseli.
Decizia a fost adoptată cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, fiind depăşit pragul necesar de două treimi dintre cele 120 de voturi posibile.
Preşedintele kosovar a avut la dispoziţie un termen de zece zile pentru a decide data alegerilor anticipate, care trebuie să fie după cel puţin 30 de zile şi cel mult 45 de zile începând din ziua dizolvării parlamentului.
Majoritate imposibilă
Acest vot intervine ca urmare a imposibilităţii formării unei noi majorităţi, după demisia din 19 iulie a premierului Ramush Haradinaj, fost comandant al organizaţiei paramilitare Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), convocat recent de un tribunal special internaţional care îl suspectează de comiterea unor crime de război.
Haradinaj a compărut deja pentru prima dată la 24 iulie în faţa tribunalului internaţional, creat în 2015 la Haga şi însărcinat cu anchetarea presupuselor crime comise de UCK în special contra sârbilor, romilor şi opozanţilor albanezi în timpul conflictului din 1998-1999. Finanţat de Uniunea Europeană şi compus din judecători internaţionali, acest tribunal este totuşi o instanţă de drept kosovară, instalată la Haga pentru a se putea asigura protecţia martorilor.
Problema recunoașterii internaționale
Republica Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi, şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune în timpul războiului din 1998-1999.
Acest conflict, ultimul din fosta Iugoslavie, a opus forţele sârbe şi gherila kosovară albaneză şi s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, dintre care aproximativ 11.000 de kosovari de etnie albaneză.
Independenţa Kosovo este recunoscută de 116 ţări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Spania, România, Grecia, Slovacia şi Ciprul nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a provinciei Kosovo. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 16, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Serbia, curtată energetic de Budapesta
Ungaria şi Serbia au semnat recent la Budapesta un acord interguvernamental de cooperare pentru construcţia şi operarea unui interconector de gaze naturale, relatează mass-media maghiară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. După semnarea acestui acord cu ministrul Energiei din Serbia, Aleksandar Antic, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus că securitatea aprovizionării cu gaze naturale este o chestiune strategică şi de securitate naţională. Peter Szijjarto a mai spus că procedura de licitaţie pentru rezervarea de capacitate va începe în luna septembrie, iar capacitatea maximă a interconectorului va fi de 10 miliarde metri cubi.
Mărimea investiţiei Ungariei în acest proiect va depinde de rezervările de capacitate făcute de diferite companii de gaze, a precizat Szijjarto. Construcţia interconectorului este programată să înceapă în vara lui 2020, iar proiectul este estimat să se finalizeze până la sfârşitul lui 2021, a mai spus oficialul ungar.
Carusel rusesc
Peter Szijjarto a subliniat că Rusia şi Ungaria nu au semnat încă un nou acord pentru tranzitul gazelor naturale în 2020, iar aliaţii Ungariei întârzie în a lua deciziile necesare care ar permite Ungariei să importe gaze naturale din alte surse. În opinia lui Szijjarto, pentru Ungaria cea mai realistă nouă sursă de gaze naturale este coridorul care pleacă din Turcia şi trece prin Bulgaria şi Serbia.
Luna trecută, acelaşi Peter Szijjarto declara că Ungaria va semna un nou acord pe termen lung de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia dacă grupul american Exxon Mobil Corp nu va lua o decizie finală, până în luna septembrie, privind investiţia în proiectul offshore Neptun. „ExxonMobil poate revoluţiona piaţa furnizării de energie în Europa. Însă ar trebui să ia o decizie finală de investiţii”, a spus Szijjarto într-un interviu acordat Reuters. „Dacă nu vor lua o decizie până în luna septembrie, voi fi nevoit să semnez un nou contract pe termen lung cu ruşii”, a spus atunci oficialul ungar.
Gazprom joacă tare în Europa de Est
Bucureștiul, presat politic
În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.
Potrivit firmei de consultanţă Deloitte, rezervele de gaze naturale ale României din Marea Neagră ar putea pune în discuţie poziţia dominantă a grupului rus Gazprom pe piaţa de furnizare de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est.
La începutul lunii mai, directorul general al grupului austriac OMV, Rainer Seele, a declarat că divizia OMV Petrom este într-un „dialog intensiv” cu Guvernul României pentru a putea lua o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun.
Axa Budapesta-Sofia
Prim-ministrul ungar Viktor Orban a discutat recent cu preşedintele bulgar Rumen Radev, aflat într-o vizită de două zile în Ungaria, despre ‘gestionarea nesatisfăcătoare’ de către Uniunea Europeană a crizei migraţiei, relaţiile dintre ţările lor, precum şi pe teme enegetice, a comunicat şeful biroului de presă al lui Orban, Bertalan Havasi, citat de MTI, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Premierul Orban şi preşedintele Radev au fost de acord că Uniunea Europeană nu a reuşit să facă progrese semnificative în ce priveşte gestionarea crizei migraţiei în ultimii ani, şi că pericolul migrator se menţine, a indicat Bertalan Havasi pentru agenţia ungară. Potrivit acestuia, cei doi lideri au fost de părere că Uniunea Europeană nu are un plan de criză pentru potenţiala creştere bruscă a presiunii migratorii pe continent, iar acest lucru face situaţia Bulgariei ‘extrem de dificilă’.
Viktor Orban l-a asigurat pe Rumen Radev că guvernul său va continua să vadă în Bulgaria un aliat în problema migraţiei şi este pregătit să ajute Sofia în orice fel este capabil.
În timpul întâlnirii, Orban şi Radev au salutat prietenia dintre ţările lor şi ‘destinul istoric comun’, care formează baza politică, spirituală şi culturală pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor lor.
Cei doi au abordat, de asemenea, cooperarea economică dintre China şi regiunea central-europeană, precum şi chestiuni energetice, subliniind importanţa ca Europa să-şi asigure diversificarea surselor de energie la preţ convenabil. (M.B.)
