de Razvan Iorga | apr. 22, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Circa 550 de militari germani vor fi trimisi pentru a suplimenta efectivele din Kosovo inaintea alegerilor generale din Serbia, de la 6 mai, care genereaza tensiuni in zona, au anuntat sambata Ministerele Apararii si Afacerilor Externe, citate de agentiile internationale. Comandantul trupelor din cadrul Fortei NATO in Kosovo (KFOR) a cerut mobilizarea acestor soldati, precum si a 150 de austrieci, un batalion de rezerva operationala (ORF), a precizat un purtator de cuvant al Ministerului Apararii, care a confirmat informatii publicate in editia online de revista Der Spiegel. Acestia ar urma sa ajunga in teren la 1 mai, pentru scrutinul prevazut la 6 mai. Trupele internationale din Kosovo au anuntat vineri ca au consolidat masurile de securitate in nordul teritoriului pentru a impiedica o deteriorare a situatiei, deja tensionata, intre sarbi si albanezi, odata cu apropierea scrutinului. Majoritari in nordul Kosovo, sarbii, ca si autoritatile de la Belgrad, nu recunosc independenta proclamata de albanezii kosovari in 2008. Ei intentioneaza sa participe la alegerile generale sarbe. Belgradul a anuntat recent ca nu va organiza alegeri locale in municipalitatile cu majoritate sarba din Kosovo in lipsa sprijinului ONU.
de Anatol Terzi | mart. 30, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European le recomandă celor cinci state UE care nu au recunoscut Kosovo, inclusiv României, să ia decizia recunoaşterii acestui stat, informează un comunicat oficial.
În trei rezoluţii adoptate joi, Parlamentul subliniază că UE ar trebui să înceapă negocierile privind aderarea Serbiei la UE, salută planurile de începere a negocierilor cu Muntenegru în iunie şi recomandă celor cinci state membre ale UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru.
Parlamentul European salută decizia Consiliului din 1 martie de a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la UE şi consideră că UE ar trebui să înceapă negocierile de aderare cât mai curând posibil, cu condiţia continuării reformelor în Serbia, în special în direcţia întăririi democraţiei şi a statului de drept. Parlamentul rămâne însă preocupat de discriminarea minorităţilor din Serbia şi cere guvernului sârb să protejeze toate minorităţile şi să asigure respectarea drepturilor lor fundamentale, inclusiv accesul egal pe piaţa muncii şi reprezentarea corectă în instituţii. Parlamentul subliniază de asemenea faptul că mulţi solicitanţi sârbi de azil în UE aparţin minorităţilor etnice.
Rezoluţia subliniază importanţa continuării dialogului dintre Pristina şi subliniază importanţa deosebită a continuării dialogului. În acelaşi timp, Parlamentul îşi exprimă grava preocupare cu privire la ciocnirile dintre soldaţii NATO şi etnicii sârbi din nordul Kosovo în a doua jumătate a anului 2011. Nu în ultimul rând, deputaţii subliniază necesitatea asigurării unor alegeri parlamentare şi locale corecte în data de 6 mai şi cere autorităţilor sârbe să nu organizeze alegeri locale în municipalităţile din nordul Kosovo.
Recunoaşterea Kosovo
Parlamentul European cere celor cinci state membre ale UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo să facă acest lucru, notând că 88 de ţări au făcut-o deja. Rezoluţia salută iniţierea unui dialog în problematica vizelor în ianuarie, pentru a contracara izolarea progresivă a cetăţenilor kosovari. Parlamentul aşteaptă de la Comisie să prezinte un plan privind liberalizarea vizelor în această primăvară, şi sprijină planul acesteia de a prezenta un plan de fezabilitate, în toamna anului 2012, pentru un acord UE-Kosovo de stabilitate şi asociere.
Deputaţii europeni îşi exprimă de asemenea speranţa că Comitetul Olimpic va permite atleţilor kosovari să ia parte la jocurile olimpice de la Londra. Parlamentul consideră că provocările-cheie pentru Kosovo sunt întoarcerea refugiaţilor şi a persoanelor dislocate de la casele lor, lupta împotriva corupţiei şi remedierea situaţiei instabile şi tensionate din nord. Cere de asemenea reforme constituţionale şi electorale rapide.
de Razvan Iorga | mart. 29, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia incearca sa isi creeze un avantaj la sefia Adunarii generale a ONU prin sprijinirea Serbiei in aceasta functie in detrimentul Lituaniei. Ministrul sarb de Externe Vuk Jeremici a declansat o disputa diplomatica in Europa de Est depunandu-si candidatura la presedintia Adunarii Generale a ONU. seful diplomatiei lituaniene Audronius Azubalis a acuzat Rusia de reinvierea unor dispute de pe vremea Razboiului Rece prin sustinerea lui Jeremici impotriva candidaturii ambasadorului Vilniusului la ONU, Dalius Cekuolis. El a declarat ca Jeremici a incercat sa exercite un „santaj” asupra tarii sale. intr-un interviu Jeremici a respins aceste acuzatii, subliniind ca tara sa merita sa obtina un post de prim plan la nivel international. in acest an, presedintia Adunarii urmeaza sa revina unei tari din Europa de Est, iar cei 193 de membri ai acesteia urmeaza sa participe la un vot, in iunie, pentru prima data din 1991 si pana in prezent. De obicei, cele cinci grupuri regionale din cadrul Adunarii isi repartizeaza postul prin rotatie, iar presedintele este desemant prin aclamare pentru un mandat de un an. insa, de aceasta data, cele 23 de tari membre ale grupului Europei de Est nu au reusit sa ajunga la un consens. in prezent, presedinte este Nassir Abdulaziz al-Nasser din Qatar. Jeremici si Azubalis sunt implicati in campanii intense la New York.
Rivalitati in sud-estul Europei
Acest caz a „reinviat toate vechile rivalitati din Europa de Est, lucru de care nu aveam nevoie”, a declarat un ambasador al unei tari din Europa de Est. Cekuolis si-a depus candidatura in iunie, iar Azubalis afirma ca a fost uimit sa afle in ianuarie ca Jeremici doreste si el postul. „Este regretabil, iar acest lucru arata cel putin ca anumiti politicieni sunt departe de a intelege cum ar trebui sa functioneze politica in Europa”, a declarat Azubalis pentru presa la New York. Refuzand un vot cadrul grupului regional, a continuat ministrul lituanian, Rusia si Serbia depun eforturi „sa opuna un vot de veto” fata de ambitiile lituaniene. Potrivit unor diplomati, Lituania suspecteaza Rusia ca l-a incurajat pe Jeremici sa candideze din cauza ostilitatii dintre Moscova si Vilnius pe tema anexarii Lituaniei de catre fosta Uniune Sovietica. Letonia, Estonia si Lituania au fost anexate de fosta URSS in cursul celui de al Doilea Razboi Mondial. Moscova a recunoscut independenta Lituaniei abia pe 6 septembrie 1991. Acest stat baltic cu 3,2 milioane de locuitori a aderat la NATO si Uniunea Europeana (UE) in 2004. Rusia a fost iritata de un discus sustinut la ONU de ambasadorul lituanian in 2010, cu ocazia marcarii a 65 de ani de la sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial, in care s-a referit la anexarea sovietica. „Ceea ce am auzit spunandu-se in mod neoficial este ca Rusia este obsedata de modul in care abordam istoria celui de al Doilea Razboi Mondial”, a spus Azubalis. „Poate parea ridicul, dar este un dezacord legat de istorie”, a adaugat ministrul lituanian de Externe. Jeremici si diplomatii rusi resping orice idee a unei conspiratii, insa purtatorul de cuvant al misiunii ruse la ONU Anton Uspensky a confirmat ca Moscova se opune alegerii lui Cekuolis. „Lituanienii au fost primii informati ca nu vom putea sustine un candidat care nu intelege importanta victoriei asupra nazismului (…), lucru care a permis crearea Organizatiei Natiunilor Unite (ONU)”, a declarat Uspensky. O asemenea persoana „nu ar trebui sa prezideze Adunarea Generala” a organizatiei, a apreciat purtatorul de cuvant. Azubalis afirma ca Jeremici a amenintat cu blocarea candidaturii Lituaniei pentru un loc de membru nepermanent in cadrul Consiliului de Securitate in 2014, daca Vilniusul nu renunta la candidatura sa la presedintia Adunarii. „Relatiile noastre nu ar trebui sa fie fondate pe un santaj sau pe un vot de veto, ci pe dialog”, a comentat ministrul lituanian de Externe.
Pledoaria Serbiei
Potrivit lui Jeremici, Lituania a avut, deja, partea sa de posturi internationale importante, referindu-se la detinerea presedintiei Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) in 2011. „Este o tara mica, noi suntem o tara mica, iar eu cred ca am servi mai bine sistemul ONU daca ne-am repartiza responsabilitatile”, a declarat ministrul sarb. Ministrii sarb si lituanian s-au intalnit la Bruxelles saptamana trecuta, iar Jeremici a confirmat ca sunt angajate negocieri. „Noi am propus un schimb echitabil Lituaniei”, a apreciat acesta. „Suntem pregatiti sa sustinem” candidatura sa la Consiliul de Securitate, a precizat el. „Guvernul sarb, care a depus eforturi mari pentru a asigura stabilitatea si reconcilierea in Balcani (…), crede ca poate contribui in cadrul acestei institutii internationale, prin intermediul primei noastre candidaturi la un post de o asemenea importanta”, a mai precizat Jeremici.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Italia sprijina Romania in problema minoritatii romane din Serbia, a declarat ministrul de Externe, Cristian Diaconescu.
Şeful diplomaţiei române a discutat marţi, la Roma, cu omologul italian, Giulio Terzi, despre extinderea UE, abordând în acest context situaţia din Serbia, el precizând că şeful diplomaţiei de la Roma şi-a exprimat sprijinul pentru respectarea drepturilor minorităţilor.
„Am discutat aspecte care ţin de parteneriatul strategic dintre cele două ţări şi, din acest punct de vedere, am avut un schimb de opinii în ceea ce priveşte lărgirea UE, cu accent special pe ţările din Balcani, situaţia din Serbia şi modul în care în acest moment acest stat candidat la UE îşi îndeplineşte obligaţiile care îi revin în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Cristian Diaconescu, citat de Mediafax. El a precizat că, pe de o parte, „Italia este cunoscută în UE ca susţinător al procesului de extindere, dar şi ca un sprijinitor activ al prevederilor şi tratatelor internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale minorităţilor naţionale”.
Cristian Diaconescu a spus că din acest punct de vedere a avut o discuţie „sinceră şi deschisă cu privire la poziţia României în acest plan şi cu privire la aşteptările românilor din afara graniţelor”. „Italia se dovedeşte un partener pe ambele planuri, proces de extindere şi susţinere a românilor din afara graniţelor”, a spus ministrul. Întrebat dacă poate afirma că Italia a manifestat înţelegere pentru poziţia Bucureştiului în privinţa Serbiei el a spus: „Da, absolut, sigur că da”.
de Anatol Terzi | mart. 23, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Misiunea ONU în Kosovo a anunţat joi că nu se va implica în organizarea alegerilor locale sârbe de pe acest teritoriu, respingând astfel solicitarea Belgradului, care va organiza aceste alegeri pe data de 6 mai în zonele majoritar sârbe din Kosovo, în acelaşi timp cu cele din Serbia.
Purtătorul de cuvânt al MINUK, Tanya Castle, a afirmat că „având în vedere circumstanţele de pe teren, MINUK nu va fi în măsură să organizeze alegerile locale din Kosovo”, fără să ofere alte detalii. Autorităţile kosovare consideră „inacceptabilă” organizarea acestor alegeri de către sârbi şi au cerut Uniunii Europene să intervină.
De asemeena, Albania a denunţat miercuri drept „ilegitimă” decizia Serbiei de a organiza alegeri în Kosovo şi a afirmat că acestea nu vor avea „niciun efect juridic”. „Decizia Belgradului de a organiza alegeri în mai multe municipalităţi din Republica Kosovo este ilegitimă, inacceptabilă şi atentează la integritatea unei ţări vecine independente”, a declarat aceeaşi sursă.
Potrivit Tiranei, aceste alegeri „afectează atât perspectiva integrării comunităţilor etnice în instituţii, cât şi societatea din Republica Kosovo”. Marţi, autorităţile kosovare au denunţat, de asemenea, drept „inacceptabilă” desfăşurarea de alegeri locale în municipalităţile sârbe din Kosovo şi au făcut apel la Uniunea Europeană să intervină.
Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo, proclamată unilateral în anul 2008 de autorităţile auto-constituite la Pristina şi încurajează sârbii din Kosovo să boicoteze aceste autorităţi. Misiunea ONU din Kosovo (MINUK) a fost desfăşurată după conflictul din anii 1998-1999, care a opus forţele sârbe Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), gherilele independentiste albaneze.
Circa 550 de militari germani vor fi trimisi pentru a suplimenta efectivele din Kosovo inaintea alegerilor generale din Serbia, de la 6 mai, care genereaza tensiuni in zona, au anuntat sambata Ministerele Apararii si Afacerilor Externe, citate de agentiile internationale. Comandantul trupelor din cadrul Fortei NATO in Kosovo (KFOR) a cerut mobilizarea acestor soldati, precum si a 150 de austrieci, un batalion de rezerva operationala (ORF), a precizat un purtator de cuvant al Ministerului Apararii, care a confirmat informatii publicate in editia online de revista Der Spiegel. Acestia ar urma sa ajunga in teren la 1 mai, pentru scrutinul prevazut la 6 mai. Trupele internationale din Kosovo au anuntat vineri ca au consolidat masurile de securitate in nordul teritoriului pentru a impiedica o deteriorare a situatiei, deja tensionata, intre sarbi si albanezi, odata cu apropierea scrutinului. Majoritari in nordul Kosovo, sarbii, ca si autoritatile de la Belgrad, nu recunosc independenta proclamata de albanezii kosovari in 2008. Ei intentioneaza sa participe la alegerile generale sarbe. Belgradul a anuntat recent ca nu va organiza alegeri locale in municipalitatile cu majoritate sarba din Kosovo in lipsa sprijinului ONU.