Vladimir Putin ar putea merge in Serbia

Vladimir Putin ar putea merge in Serbia

Preşedintele rus, Vladimir Putin, ar putea efectua o vizită în Serbia în toamna acestui an, când se preconizează că va fi demarată construcţia gazoductului South Stream.
Presa rusă, care citează surse apropiate Gazprom, afirmă că principalii oficiali ai noului guvern al Serbiei s-au aşteptat ca vizita lui Putin la Belgrad să intervină chiar mai devreme, dar că, din cauza prelungirii formării guvernului, ei cred că vizita va avea loc în toamnă. Ultima vizită a lui Putin în Serbia a fost în martie 2011.
Săptămâna trecută, preşedintele rus declara că demararea construcţiei conductei internaţionale de gaz South Stream va începe până la sfârşitul acestui an, adăugând că prima etapă a acestui mare proiect din domeniul energiei ar putea dura 24 de luni. South Stream este proiectul unui gazoduct care va transporta gaz rusesc, din portul Novorosiisk, prin Marea Neagră, până în portul bulgăresc Varna, apoi prin Serbia şi Ungaria şi, în fine, în Austria şi Italia.
Conducerea Gazprom a anunţat că gazoductul va fi finalizat în decembrie 2012 şi va deveni operaţional în 2015. Capacitatea totală a conductei de gaz va ajunge la 63 miliarde de metri cubi pe an şi valoarea proiectului este estimată la 24 miliarde de euro. Lungimea totală a conductei pe teritoriul Serbiei, care are deja un studiu de fezabilitate, va fi de circa 411 km şi construcţia acestui tronson este estimată la aproximativ 1,9 miliarde de euro.

Share our work
Sarbii, locul trei in lume ca detinatori de arme

Sarbii, locul trei in lume ca detinatori de arme

Fiecare al 33-lea cetatean al Serbiei detine o arma de foc in casa, aceasta tara balcanica situandu-se printre primele locuri in lume in ceea ce priveste posesia de arme de foc de catre populatie, a declarat joi, la postul de televiziune RTS inspectorul sef al politiei pentru securitatea publica Ivan Tsvijovic. Dupa numarul de arme pe cap de locuitor, Serbia, potrivit acestuia, este depasita doar de SUA si Yemen. El a remarcat ca aceste date statistice ii includ deopotriva pe proprietarii legali si ilegali de arme de foc. ‘Poporul sarb iubeste traditional armele si din cauza conflictelor armate din anii 1990 in regiune s-a ajuns la o concentrare atat de mare a armelor de foc in mainile populatiei’, a spus Ivan Tsvijovic, adaugand ca nu de putine ori un cetatean sarb inregistreaza oficial o arma, dar mai achizitioneaza in mod ilegal alte doua

Share our work
Valea Timocului: Paraclis pentru romanii din Bobova

Valea Timocului: Paraclis pentru romanii din Bobova

Protopopul Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Ripensis” din Serbia de nord-est, Boian Alexandrovici, ctitorul primului lăcaş de cult românesc din Timoc, la Malainiţa, după 170 de ani de sete duhovnicească, a sfinţit, duminică, alături de un sobor de preoţi, un paraclis în satul Bobova, comuna Svilainăţ.
În noul sfânt altar, amenajat într-o casă dăruită BOR de către un credincios român, se vor oficia liturghiile, botezurile, cununiile şi slujbele de înmormântare ale românilor din această parohie şi împrejurimi. În context, părintele Alexandrovici a mai arătat că diaconul Sarian Raicovici a fost învrednicit cu slujirea sfântului altar din Bobova. La ceremonia de sfinţire a paraclisului din Bobova au participat zeci de români şi lideri ai unor entităţi culturale româneşti care acţionează, în zonă, pentru renaşterea naţională şi păstrarea identităţii românilor care trăiesc în regiunile istorice din Timoc, Morava şi sudul Dunării.
În Serbia sunt în jur de 250.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale.
În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.
Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, făra suportul autoritatilor sârbe. Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar. În fiecare an România oferă burse de studiu pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina, diplomele fiind recunoscute în Serbia, cu excepţia unor materii pentru care trebuie să se susţină examene de echivalare.

Share our work
Aderarea la UE, obiectiv strategic al Serbiei

Aderarea la UE, obiectiv strategic al Serbiei

Preşedintele sârb Tomislav Nikolic a subliniat luni, în cadrul unor convorbiri cu o delegaţie a Parlamentului European condusă de slovacul Eduard Kukan, că obiectivul strategic al Serbiei este de a se alătura Uniunii Europene cât mai curând posibil, cu toate că mai rămân multe de făcut până la atingerea acestui deziderat.
Nikolic s-a referit în mod special la nevoia unor schimbări în sistemul juridic, la lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate, revizuirea tuturor privatizărilor dubioase, „nu numai pentru că Europa ne cere acest lucru, dar în primul rând pentru că este în interesul Serbiei”, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al preşedinţiei.
Nu este nevoie ca Serbia să aştepte să devină membră UE pentru a respecta standarde europene, a mai spus Nikolic, precizând că se aşteaptă de la noul guvern să înceapă să lucreze la aceste aspecte de îndată ce îşi începe mandatul. Pe de altă parte, în timpul discuţiilor, Kukan şi-a exprimat sprijinul pentru eforturile Serbiei de a obţine o dată pentru debutul negocierilor de aderare şi a salutat angajamentul ţării faţă de calea europeană.

Share our work
Secretarul general al ONU merge in Kosovo

Secretarul general al ONU merge in Kosovo

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, va efectua săptămâna viitoare o vizită în Kosovo, conform rezoluţiei 1244 a ONU, risipind astfel temerile autorităţilor sârbe în privinţa naturii acestei vizite în teritoriul care şi-a proclamat independenţa în 2008, nerecunoscută de Serbia.
„Vizita mea în Kosovo…va fi organizată în conformitate cu rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate”, a declarat Ban Ki-moon într-un interviu acordat presei din ţările din fosta Iugoslavie, publicat duminică, înaintea începerii turneului său în regiune. Preşedintele sârb, Tomislav Nikolic, declarase săptămâna trecută că o eventuală vizită a secretarului general al ONU în Kosovo ca stat ar pune „unele probleme” Belgradului. Nikolic i-a cerut lui Ban Ki-moon să precizeze dacă este vorba despre o vizită la misiunea ONU din Kosovo, cadru acceptabil pentru Belgrad. „După cum ştiţi, Kosovo este singurul loc în care există în prezent o misiune a ONU. Datoria şi responsabilitatea mea este să mă întâlnesc cu oamenii noştri de acolo”, a precizat Ban Ki-moon, adăugând că va fi o ocazie să se întâlnească şi cu reprezentanţi ai guvernului din Kosovo.
Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, votată la capătul conflictului din Kosovo (1998-1999), autorizează desfăşurarea de forţe militare şi civile în Kosovo, în cadrul unei operaţiuni de menţinere a păcii. Ban Ki-moon s-a arătat „îngrijorat de situaţia relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi de eşecul lor în ceea ce priveşte reconcilierea şi cooperarea”. „Cele două părţi ar trebui să coopereze din plin, pentru prosperitatea lor şi securitatea în regiune. Despre acest lucru voi vorbi cu liderii din Serbia şi Kosovo”, a spus secretarul general al ONU.

Share our work