de Anatol Terzi | sept. 3, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Serbia va fi reprezentată de acum înainte la reuniuni regionale pe tema Balcanilor ce se vor desfăşura în prezenţa unor reprezentanţi ai Kosovo, a anunţat duminică guvernul sârb.
Această decizie a fost luată pentru „a diminua pierderile economice cauzate de absenţa unor oficiali ai statului sârb la reuniuni regionale”, a explicat guvernul într-un comunicat. În cadrul unui acord, încheiat în februarie între Serbia şi Kosovo, cu sprijinul Uniunii Europene, reprezentanţi ai Pristinei pot participa la conferinţe internaţionale privind Balcanii fără ca Belgradul să recunoască independenţa fostei sale provincii, proclamată unilateral în 2008.
Independenţa Kosovo, pe care Belgradul îl consideră în continuare ca fiind provincia sa meridională, a fost recunoscută până acum de circa 90 de ţări, printre care SUA şi majoritatea ţărilor membre UE. În virtutea acordului semnat la Bruxelles, numele Kosovo trebuie urmat în documentele oficiale de un asterisc care să corespundă unei note de subsol referitoare la documentele internaţionale legate de statutul acestui teritoriu. Datorită încheierii acestui acord, Serbia a obţinut statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană la 1 martie.
Însă, la scurtă vreme după semnarea acestui acord, delegaţii sârbe şi kosovare au părăsit în martie două reuniuni regionale, la Belgrad şi Sarajevo, în semn de protest una faţă de cealaltă, faţă de maniera în care era prezentat numele Kosovo. Guvernul sârb a explicat duminică faptul că nu va mai cere ca numele Kosovo să fie însoţit la conferinţe de o notă pe plăcuţele situate în faţa membrilor delegaţiilor kosovare, dar „cel puţin cu ocazia primei menţionări a Kosovo în toate documentele” oficiale formulate cu ocazia acestor reuniuni.
de Anatol Terzi | aug. 23, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Rusia poartă discuţii cu Serbia referitoare la posibilitatea creşterii sprijinului financiar dincolo de împrumutul de 800 milioane de dolari acordat de Rusia pentru o serie de proiecte de infrastructură, a declarat miercuri ambasadorul Rusiei la Belgrad, Alexander Konuzin.
„Trebuie să vedem mai întâi care sunt necesităţile Serbiei şi apoi vom stabili în comun care sunt posibilităţile pentru a soluţiona aceste chestiuni”, a declarat Konuzin după o întâlnire cu ministrul Infrastructurii din Serbia, Milutin Mrkonjic. „Sper să avem rezultate concrete în scurt timp”, a adăugat ambasadorul Rusiei, fără a oferi alte detalii, scrie prsa rusă.
La rândul său, ministrul Infrastructurii din Serbia, Milutin Mrkonjic a subliniat că actualul credit de 800 milioane de dolari acordat de Rusia nu va fi utilizat pentru sprijinirea bugetului, respingând informaţiile apărute în presa locală potrivit cărora 300 milioane de dolari din împrumutul acordat de Rusia vor fi folosite pentru a reduce deficitul fiscal. „Creditul va fi utilizat pentru repararea şi modernizarea căilor ferate”, a declarat Milutin Mrkonjic. Acesta a adăugat că lucrările de construcţie la calea ferată Belgrad- Pancevo, care vor fi finanţate prin creditul oferit de Rusia, vor începe în toamna acestui an, după finalizarea exproprierilor.
Recent Banca Naţională a Serbiei a estimat că economia ţării se va contracta cu 0,5% în acest an. La rândul său, guvernul condus de premierul Ivica Dacic pregăteşte un plan de reducere a cheltuielilor, după ce deficitul bugetar pe primele şase luni a ajuns la 111,2 miliarde dinari (1,18 miliarde dolari), aproape trei sferturi din ţinta pe întregul an.
de Anatol Terzi | aug. 22, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Noul prim-ministru al Serbiei, Ivica Dacic, a afirmat marţi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că ţara sa nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo şi a cerut ca această fostă provincie sârbă să nu fie admisă în Naţiunile Unite sau în altă organizaţie internaţională.
„Nu se poate accepta primirea Kosovo în vreo organizaţie internaţională, această apartenenţă fiind rezervată statelor suverane”, a declarat Dacic, care a participat pentru prima dată la dezbaterea periodică din Consiliul de Securitate asupra situaţiei din Kosovo. În opinia sa, Kosovo nu poate fi recunoscut întrucât statutul său nu este clarificat şi Consiliul de Securitate al ONU nu a aprobat nici o rezoluţie cu privire la acest aspect, iar părţile nu au ajuns încă la un „acord complet”.
„Niciodată, în nicio circumstanţă, în mod implicit sau explicit, Serbia nu va recunoaşte declaraţia unilaterală de independenţă lansată de autorităţile albaneze din Kosovo, întrucât aceasta nu a rezultat în urma unui acord mutual. În această problemă fundamentală, naţiunea noastră va rămâne unită”, a precizat Dacic. „Îmi exprim sincera gratitudine majorităţii statelor membre ale ONU ce respectă suveranitatea şi integritatea teritorială a Serbiei. Le încurajez mai departe să nu recunoască nicio soluţie care nu este rezultatul unui acord clar şi definitiv între părţi”, a adăugat premierul sârb. El a mai ţinut să precizeze că noile autorităţi sârbe sunt pregătite să pună în practică toate acordurile încheiate „dacă şi Pristina va proceda la fel”.
Fosta provincie sârbă cu populaţie majoritar albaneză şi-a autoproclamat independenţa în anul 2008, pe care Belgradul nu o recunoaşte, dar poartă discuţii cu Pristina mediate de Comisia Europeană. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de 90 de state, printre care SUA şi 22 dintre cele 27 de ţări membre UE. În cadrul aceleiaşi dezbateri din Consiliul de Securitate, premierul kosovar Hashim Thaci a afirmat că independenţa Kosovo este „definitivă” şi că acesta este deja „un stat multietnic bazat pe valorile şi normele europene”, el solicitând ca independenţa să fie recunoscută şi de ONU, în caz contrar „stabilitatea Balcanilor va fi pusă în pericol”. În cadrul acestei reuniuni a fost examinat ultimul raport al secretarului general ONU, Ban Ki-moon, în care se atrage atenţia asupra exacerbării tensiunilor în nordul Kosovo şi se cere părţilor implicate să intensifice dialogul.
de Anatol Terzi | aug. 20, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Biserica Ortodoxă Română din Isacova a fost sfinţită duminică de un sobor de preoţi al Episcopiilor Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Felix” din Vîrşeţ şi din Râmnicu Vâlcea, în prezenţa membrilor expediţiei cultural-ştiinţifice „Pe urmele istoriei românilor” şi a aproximativ 100 de etnici români din zona Ciupria.
Vicarul Bisericii Ortodoxe Române din Timoc şi protopop al Protopopiatului „Dacia Ripensis”, Boian Alexandrovici, a declarat că hramul acestui sfânt lăcaş de cult, al doilea construit în regiunile istorice Timoc, Morava şi Sudul Dunării, este Sfinţii Mucenici Montanus şi Maxima, transmite Agerpres. „Am reuşit după multă trudă să mai înălţăm o zidire pentru credincioşii români care, timp de aproape 180 de ani, nu au beneficiat de slujbe şi de săvârşirea Liturghiei în limba română”, a afirmat Alexandrovici.
La rândul său, preotul Iel Bobu Lui, parohul Isacovei, a arătat că lucrările la această biserică au început în anul 2009, iar în 2012 s-a finalizat pictura de către pictorii bisericeşti Lăcrimioara şi Liviu Anton din Bucureşti. Prezent la acest eveniment cu profunde semnificaţii în istoria românilor din Serbia de nord-est, unde trăiesc peste 300.000 de români, ambasadorul României la Belgrad, Daniel Banu, a arătat că este o bucurie pentru minoritatea românească din Serbia că, după aproape 200 de ani de sete duhovnicească, are un lăcaş de închinăciune.
„Vom continua să sprijinim activităţile promovate pentru păstrarea limbii române în această parte a Serbiei, pentru continuarea dialogului cu autorităţile sârbe, astfel încât românii să-şi recapete drepturile la învăţământ şi biserică proprie”, a spus Banu. După săvârşirea slujbei de sfinţire a bisericii, clopotul bisericii din Isacova a bătut prelung pentru a vesti credincioşilor din împrejurimi că de acum au un loc de închinăciune unde să asculte slujbele bisericeşti în limba maternă – limba română.
În perioada 17-19 august 2012, în comunitatea românilor din Republica Serbia, în organizarea Forumului Cultural al Râmnicului, al Societăţii culturale Anton Pann – Rm. Vâlcea, al Fundaţiei Culturale Lumina din jud. Mehedinţi şi al Clubului CIC din Curtea de Argeş, a avut loc expediţia cultural ştiinţifică sub genericul „Pe urmele istoriei românilor – în comunitatea românilor din Serbia”. Această acţiune este o mai veche dorinţă a ONG-urile culturale din judeţele Vâlcea, Mehedinţi şi Argeş de a întări legăturile de prietenie şi colaborare cu reprezentanţii oamenilor de cultură din comunitatea românilor din dreapta Dunării.
de Anatol Terzi | aug. 8, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Marea majoritate a kosovarilor susţin aderarea Kosovo la Uniunea Europeană, estimând că integrarea în UE ar fi mai avantajoasă pentru acest teritoriu, indică un sondaj.
Circa 72 % dintre kosovari ar vota pentru aderarea la UE în cadrul unui eventual referendum în această chestiune, potrivit sondajului efectuat în cadrul proiectului ”Perspectiva europeană în Kosovo”, finanţat de UE, pe un eşantion de 1.500 de persoane în mai şi iulie. ”Aproape 90 % dintre persoanele chestionate consideră că întărirea legăturilor cu UE este importantă şi 70 % cred că integrarea în UE este o soluţie posibilă la problemele existente în Kosovo”, arată rezultatele sondajului.
Bruxelles-ul a lansat în martie un studiu de fezabilitate pentru un acord de stabilizare şi asociere cu Pristina, care ar fi o primă etapă spre o posibilă integrare a Kosovo în UE. Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa faţă de Belgrad în 2008, ea fiind recunoscută de peste 90 de ţări, inclusiv de SUA, şi de 22 din cele 27 de state membre ale UE. Serbia, susţinută de aliatul său Rusia, se opune ferm independenţei Kosovo, pe care-l consideră drept provincia sa din sud.
De la încheierea conflictului din Kosovo dintre forţele separatiste albaneze din 1998-1999, UE a fost principalul donator pentru acest teritoriu, cu peste 2 miliarde de euro, bani investiţi în principal în infrastructură, energie, educaţie, agricultură şi afaceri sociale.
