Putin vrea sa dea Serbiei un imprumut de 1 miliard de dolari

Putin vrea sa dea Serbiei un imprumut de 1 miliard de dolari

Vladimir Putin a exprimat sâmbătă disponibilitatea Rusiei de a acorda Serbiei o tranşă dintr-un credit în valoare de 800 de milioane de dolari.
„Noi am acordat anul trecut Serbiei un împrumut în valoare de 200 de milioane de dolari. Şi suntem gata şi acum să oferim a doua tranşă de 800 de milioane de dolari”, a detaliat Vladimir Putin, în timpul întâlnirii cu noul preşedinte al Serbiei, Tomislav Nikolic, care a ales Rusia drept destinaţie pentru prima sa vizită externă. Vladimir Putin a susţinut că banii trebuie folosiţi pentru proiecte de infrastructură. El a subliniat că partea rusă aşteaptă de la parteneri o fundamentare tehnico-economică concretă a proiectelor propuse spre a fi realizate.
Totodată, preşedintele rus i-a urat omologului său sârb succes în realizarea tuturor iniţiativelor formulate în programul său electoral. El şi-a exprimat speranţa că o cooperare fructuoasă între Rusia şi Serbia va contribui la îndeplinirea unor misiuni importante în ambele state. „Atitudinea noastră faţă de Serbia este ca faţă de fraţii noştri spirituali. Acest aspect este la baza relaţiilor noastre de astăzi şi va rămâne în anii ce urmează”, a punctat liderul de la Kremlin.
Tomislav Nikolic a dat asigurări, la rândul său, că ţara sa va face tot ce este necesar pentru a prezenta proiecte bune. El a adăugat că Putin se bucură de o mare popularitate în Serbia. Nikolic a confirmat că Serbia încearcă să se apropie de Uniunea Europeană, dar a precizat că populaţia ţării sale nu consideră necesară recunoaşterea independenţei Kosovo.

Share our work
EULEX, „arestat” in Kosovo

EULEX, „arestat” in Kosovo

Jandarmii romani, retrasi definitiv din Kosovo

Jandarmii romani, retrasi definitiv din Kosovo

Etnicii sarbi care au amplasat o bariera în nordul Kosovo l-au oprit luni pe şeful misiunii EULEX, Andy Sparkes, care a fost nevoit pana la urma sa se întoarca din drum, a anunţat serviciul de presa al misiunii internationale, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sarbii au blocat drumuri şi accepta trecerea KFOR, dar nu şi a EULEX, care gestioneaza punctele de trecere împreuna cu ofiţeri numiţi de Priştina. Sparkes calatorea cu comandantul KFOR, Erhard Drews. Cand etnicii sarbi au refuzat sa deblocheze drumul, şi Drews s-a întors, împreuna cu Sparkes.
Ambele misiuni i-au avertizat pe sarbi – care au amplasat 18 baricade în nord – ca trebuie sa permita accesul fara restricţii. Acţiunile violente din nordul Kosovo au început în luna iunie 2011, cand Priştina a încercat sa preia controlul asupra punctelor de frontiera Jarinje şi Brnjak.

Jandarmii si politistii romani se retrag din Kosovo

Anterior, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de la Bucuresti a decis retragerea celor 178 de jandarmi şi poliţişti români prezenţi în misiunea din Kosovo. Retragerea acestora se va face, potrivit unui comunicat al CSAT, “în urma încheierii turului de serviciu”, programat pentru luna decembrie 2011. Detaliile acţiunii de retragere vor fi stabilite în coordonare cu partenerii europeni. Jandarmeria Română desfăşoară misiuni de menţinere a păcii în Kosovo de la 22 februarie 2002, în urma solicitării Organizaţiei Naţiunilor Unite, adresată României şi aprobată de parlament. În provincia Kosovo se află în misiune 115 jandarmi şi 60 de poliţişti români. Detaşamentul de Misiuni Internaţionale al Jandarmeriei Române dislocat în această provincie execută misiuni şi se subordonează operaţional Uniunii Europene, în cadrul misiunii EULEX Kosovo. În cursul anului 2010, jandarmii români au participat la aproximativ 2.100 misiuni, în special de control al mulţimilor, operaţiuni speciale tip S.W.A.T., securitate statică la obiective cu risc ridicat, escortarea personalului internaţional, protecţia apropiată, monitorizare şi patrulare în medii cu potenţial degenerativ în conflicte interetnice. Poliţiştii români prezenţi în teatrul de operaţii ajută, de asemenea, la îndeplinirea mandatului EULEX, aceştia fiind implicaţi în special, în misiuni de monitorizare şi îndrumare.

Share our work
Patriarhul BOS vrea Kosovo in Serbia

Patriarhul BOS vrea Kosovo in Serbia

kosovo1Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Irinei, a lansat un apel pentru depunerea de eforturi susţinute în vederea menţinerii Kosovo în cadrul Serbiei şi s-a opus unei divizări a teritoriului, într-un interviu publicat duminică de ziarul Politika. ‘Trebuie să facem mai mult pentru ca întregul Kosovo să facă parte din Serbia. Nu am susţinut niciodată divizarea Kosovo, deoarece Kosovo este sârb şi orice divizare ar însemna că statul renunţă la Kosovo’, a declarat Patriarhul Irinei, potrivit Agerpres. Patriarhul s-a pronunţat astfel asupra unei idei, vehiculate recent de oficialii politici sârbi, mai ales de premierul Ivica Dacic, de divizare a Kosovo pentru a păstra nordul, unde sârbii sunt majoritari, în cadrul Serbiei. ”În nord, sârbii luptă pentru o formă de independenţă, dar aceasta nu este decât o mică parte simbolică din Kosovo’, a afirmat Irinei. În nordul Kosovo trăiesc 40.000 de sârbi. Aceştia resping autoritatea Pristinei şi vor să depindă doar de Belgrad. Kosovo şi-a proclamat independenţa în februarie 2008. El este recunoscut până acum de 77 de ţări, printre care Statele Unite şi 22 de state membre ale UE.

Share our work
Razboi juridic intre Belgrad si Viena

Razboi juridic intre Belgrad si Viena

Generalul bosniac Jovan Divjak, in colimatorul justitiei sarbe

Generalul bosniac Jovan Divjak, in colimatorul justitiei sarbe

Solicitarea Serbiei de extradare a fostului general bosniac de origine sarba Jovan Divjak, suspectat de crime de razboi, a fost respinsa, anunta purtatorul de cuvant al Tribunalului din Korneuburg, Christa Zemanek, citata de mass-media internationala. „Solicitarea a fost respinsa”, a declarat purtatorul de cuvant, precizand ca decizia poate fi contestata in apel in termen de doua saptamani.
Reamintim ca Jovan Divjak este suspectat de implicare intr-un atac impotriva unei coloane a fostei armate iugoslave. Incidentul s-a soldat cu 18 morti, conform autoritatilor sarbe, si cu sase morti, potrivit autoritatilor bosniace. Jovan Divjak, in varsta de 74 de ani, a fost retinut pe 3 martie, pe aeroportul din Viena, ulterior fiind eliberat pe cautiune.

Share our work
De la rusi vine Franta (2) – riscul Kouchner si Obiectivul Tiraspol

De la rusi vine Franta (2) – riscul Kouchner si Obiectivul Tiraspol

Kosovo, un experiment politic esuat

Kosovo, un experiment politic esuat

Pe fondul mediatizarii falsului caz Iran, in urma cu ceva vreme, apoi a violentelor „eliberatoare” din Africa de la inceputul acestui an si a situatiei actuala din Libia, comunitatea de media politica internationala construieste din elemente exclusiv pozitive imaginea unui personaj priceput la toate si providential pentru relatiile UE cu Federatia Rusa, pre numele sau de francez de Bernard Kouchner. Cunoscut publicului larg datorita unei propagande desantate din primii ani ai razboiului din Jugoslavija, pe cand conducea agentia de dezinformare controlata Medecins sans Frontieres, Bernard Kouchner este pe cale de a fi numit intr-o functie ce urmeaza a fi creata, aceea de inalt reprezentant al UE si ONU pentru regiunile sensibile din fosta Uniune Sovietica. Cum principalul pol de atractie a incetat sa mai fie Georgia, dupa penibilul experiment militar esuat al filo-americanului Mihail Sakasvili, atentia UE, ca si a Federatiei Ruse, se indreapta acum catre Transnistria. Formatiunea pretins statala condusa de la Tiraspol reprezinta pentru marea finanta mondiala un nou  cap de pod, interesant din motive pe care presa independenta din Republica Moldova le-a tot enuntat, principalul fiind cel al traficului ilegal cu marfuri de orice fel, dupa reteta Kosovo.

Moldoveni, vi se pregateste ceva

Vestea proasta pentru Chisinau este ca actiunea de mediere tripartita condusa de Kouchner va avea ca baza de operatiuni nu capitala Republicii Moldova, ci chiar Tiraspolul,  potrivit negocierilor dintre Putin si Sarkozy. Atributiile lui Bernard Kouchner sunt, potrivit surselor Karadeniz Press, inca in stadiu de fetus. Insa prioritara  pentru Paris este injectarea de capital franco-austriac in Transnistria, dupa tiparul aplicat in cazurile sloven, bosniac si cel kosovar. Chisinaul nu se poate aventura intr-un conflict de pedepsire a Tiraspolului, asa cum a facut Belgradul, precedentul fiind deja creat si amendat, pe de o parte, si Rusia fiind prezenta militar in Transnistria, pe de alta parte. Insa se poate astepta ca ONU sa faca din nou sluj in fata oricarui pol de putere care da mai mult, ca in cazul Kosovo. Aici intervine mascadrada Kouchner si clasicele matrapazlacuri conduse de acesta in Balcanii de Vest.
Astfel, cum aminteam anterior, UE este foarte dornica sa puna mana pe doi dintre combatantii de seama din Razboiul Jugoslav, intrucat acestia, respectiv Ratko Mladici si Goran Hadzici, sunt cunoscuti in mediile de intelligence ca organizatorii unui serviciu paralel de informatii, ai carui membrii detin date mai concludente si mai compromitatoare decat jucariile telecomandate Wikileaks, despre o pleiada de politicieni globe-trotteri, de la Frattini la Milliband si de la Solana la Hillary Clinton sau cealalta vestitoare a mortii aeriene, Madeleine Allbright (despre care agentii lui Mladici si Hadzici spun ca, fiind siameza cu Stolicinaia, a beneficiat de un transplant de ficat sarbesc pentru prietenia aratata lui Hashim Thaci). Dar si despre bunul nostru prieten, Bernard Kouchner.

Reteta Kosovo – telecomunicatii ca fratii

De numele lui se leaga o serie de afaceri gaunoase pentru Pristina, dar benefice pentru vestul tot mai infloritor, in special daca acest vest este reprezentat de o companie sora cu fiul Unchiului Sam, fratele IT&T. Una dintre cele mai celebre, adusa pe tapet de agentii condusi de Ratko Mladici in primii ani de dupa debarcarea lui Milosevici, este demna de manualul cotropitorului modern. Dupa cum explica investigatorul Maciej Zaremba pentru France Press, pe baza datelor oferite de agentii sarbi amintiti mai sus, instalarea francezului Bernard Kouchner in fruntea provinciei Kosovo&Metohija in anul 1999, cu largul concurs al complicelui sau in matrapazlacuri de stat, Javier Solana, a reprezentat, la vremea respectiva, un afront adus nu numai bunului simt politic international, ci si asupra asa-numitului popor kosovar, scos din creuzetul democrat de atunci al Casei Albe. Perioada nefasta in care Bernard Kouchner a condus efectiv de la Pristina marioneta Kosovo coincide cu escaladarea violentelor impotriva civililor sarbi si non-sarbi (tigani, musulmani vorbitori de slavoneasca, machidoni si chiar albanezi angajati la stat, i.e. ai Belgradului) a infloririi traficului cu armament si droguri si, nu in cele din urma, a traficului prezentat relativ recent de catre Carla del Ponte si Dick Marty, acela de organe umane extirpate din trupuri vii de „prizonieri de razboi” dintr-o zona fara razboi.
Maestrul de ceremonii Kouchner aterizeaza la Pristina in vara anului 1999. Una dintre primele sale actiuni, ca sef al cabinetului, legislativului si justitiei, personaj investit cu puteri dictatoriale intru crearea unei democratii in sud-vestul Serbiei, a fost aceea de a cadorisi regiunea cu un sistem de telecomunicatii mobile, independent de Belgrad. Seful telecomunicatiilor de atunci, numit chiar de UNMIK, era un albanez kosovar care, impreuna cu un grup de experti locali avusesera de ales intre doua oferte, una a nemtilor de la Siemens, si alta a francezilor de la Alcatel. Intrucat oferta de la Siemens era ieftina si ne-colonialista, au ales-o pe aceasta, care prevedea construirea de catre consortiul german a unei retele de telecomunicatii fixe si mobile a emergentului stat pentru o suma modica. Incasarile pentru serviciul propriu-zis  urmau sa fie percepute de administratia de la Pristina, germanii beneficiind doar de banii pe echipamente si instalare, ce urmau sa provina din ajutoare externe nerambursabile. Oferta francezilor de la Alcatel prevedea ca reteaua sa ramana in proprietatea Frantei, iar Kosovo sa utilizeze codul de tara al principatului Monaco, beneficiarii  incasarilor din utilizare fiind, de data aceasta, Franta si  statul monegasc. In situatia data, seful suprem, vizionarul cu buzunare largi, Bernard Kouchner, il inlocuieste pe albanezul pus de UNMIK in fruntea telecomunicatiilor cu un nepot de Mariană revolutionara, Pascal Copin, care decide sa denunte intelegerea kosovarilor cu Siemens si sa semneze contractul cu ceialti nepoti ai Marianei, oamenii de la Alcatel. Se spune ca nebunia nu are limite, insa in cazul celei de stat, ea gaseste explicatii cu pretentii oficiale. Astfel, argumentul lui Copin in favoarea companiei Alcatel este ca numai aceasta, in cooperare cu Monaco Telecom, poate  furniza un cod de tara pentru Kosovo, care inca nu era un stat. Drept urmare, in 2006 Kosovo devine „proprietarul” celui mai prost si scump servciu de telefonie mobila din regiune. De fiecare data cand un kosovar ridica receptorul, bancile din Franta si Monaco se inrosesc de placere, si nu este vorba despre firfirici, ci despre aproape 135 de milioane de euro anual, la o populatie de cca. 1 milion. Desi UNMIK este o fiica a ONU, ca si ITU – International Telecommunication Union, lui Copin i s-a parut dificil sa ceara sefilor de la New York un cod de tara pentru Kosovo. Mai mult, dupa cum s-a aflat de-abia in 2008, ITU a fost rugat in mod expres de catre Kouchner sa nu emita un cod de tara pentru regiunea pe care o guverna pentru ca, nu-i asa, si Monaco este un stat frumos. Va urma.

Share our work