Scutul antiracheta. Radarul din Turcia, operational
Staţia radar de avertizare timpurie din Turcia, parte a controversatului sistem de apărare antirachetă al NATO în Europa, este de acum operaţională, a declarat luni seara un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Ankara.
Radarul, situat în localitatea Malatya, aproximativ 400 mile sud-est de capitala ţării, este deservit deopotrivă de personal turc şi american, a precizat diplomatul amintit. Turcia este una din cele cinci ţări europene care au convenit cu SUA asupra instalării pe teritoriul lor a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă conceput de Statele Unite. Portugalia, Polonia, România şi Spania au acceptat de asemenea să găzduiască pe teritoriul lor componente ale acestui sistem.
NATO a invitat şi Rusia să participe la proiect, dar negocierile au intrat în impas după ce Moscova a insistat asupra unor garanţii legale, în scris, din partea Washingtonului că scutul antirachetă nu va deveni pe viitor un pericol pentru capacităţile sale de descurajare nucleară. SUA şi aliaţii lor europeni refuză să ofere Rusiei astfel de garanţii, asigurând verbal că sistemul nu vizează în niciun caz arsenalul rus de disuasiune, ci este destinat exclusiv contracarării unor eventuale ameninţări cu rachete balistice dinspre ţări cum ar fi Iranul.
Iranul, vecinul estic al Turciei, a obiectat public faţă de instalarea unor componente ale sistemului antirachetă al NATO pe teritoriul turc. Ali Larijani, preşedintele parlamentului de la Teheran, a reiterat opoziţia ţării sale facă de acest proiect în cursul vizitei întreprinse săptămâna trecută în Turcia. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că speră la un acord politic cu Moscova înainte de summitul Rusia-NATO de la Chicago din primăvara acestui an.
NATO are nevoie de sistemul antirachetă, care are un caracter exclusiv defensiv, a declarat miercuri seară secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, la finalul reuniunii ministeriale a Consiliului Nord-Atlantic.
Forţele Armate ale Rusiei au început să îndeplinească măsurile cu caracter tehnico-militar drept răspuns la amplasarea scutului antirachetă al SUA în Europa, a informat şeful Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Rusiei generalul Nikolai Makarov. Măsurile despre care a vorbit preşedintele Dmitri Medvedev, „încep să fie realizate. Mai mult, noi suntem dispuşi să reacţionăm adecvat la viitoarea evoluţie a situaţiei legate de scutul antirachetă din Europa”, a declarat Makarov în timpul întâlnirii de la Moscova cu ataşaţii militari străini. Totodată, el a declarat că Rusia nu are nevoie de o cursă a înarmărilor, însă ea este împinsă spre aşa ceva.
SUA au respins miercuri orice modificare în ceea ce priveşte desfăşurarea scutului antirachetă al NATO din Europa şi a negat că acesta ar viza Rusia, la scurt timp după declaraţiile pe acest subiect ale preşedintelui rus Dmitri Medvedev. ‘Sistemele antirachetă a căror desfăşurare este prevăzută în Europa nu ameninţă şi nu pot ameninţa descurajarea strategică a Rusiei’, a arătat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Consiliului securităţii naţionale a SUA, Tommy Vietor. ‘Nu ne vom modifica sau limita în niciun fel proiectele de desfăşurare’ a apărării antirachetă, a adăugat responsabilul american. Rusia s-ar putea retrage din discuţiile referitoare la controlul armamentelor în cazul în care SUA îşi vor continua proiectul de scut antirachetă din Europa, a declarat miercuri preşedintele rus Dmitri Medvedev. De asemenea, liderul de la Kremlin a ameninţat cu desfăşurarea unor rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad, transmite Agerpres. Tommy Vietor a subliniat că SUA au explicat prin ‘multiple canale’ scopul sistemului de apărare şi că acesta nu este menit să fie un mijloc de descurajare strategică a Rusiei. ‘Continuăm să credem că prin cooperarea cu Rusia în privinţa apărării antirachetă contribuim la îmbunătăţirea securităţii SUA, a aliaţilor noştri din Europa şi a Rusiei, şi vom continua să conlucrăm cu Rusia pentru a defini parametrii unei posibile cooperări’, a mai spus responsabilul american, citat de Fox News. La rândul său, Pentagonul a reiterat miercuri că scutul antirachetă ‘nu vizează Rusia’. ‘Sistemul de apărare antirachetă european la care muncim din greu cu aliaţii noştri europeni şi cu Rusia de câţiva ani încoace nu vizează Rusia’ – a declarat presei căpitanul John Kirby, purtător de cuvânt al Ministerului american al apărării. Acesta a mai explicat că sistemul respectiv urmăreşte ‘descurajarea şi distrugerea’ ameninţării balistice iraniene. ‘Am purtat consultări la nivel foarte înalt cu militarii ruşi de-a lungul procesului şi sperăm să putem continua’ aceste consultări, a menţionat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
Statele Unite sunt pregătite să ofere Rusiei detalii tehnice despre rachetele de interceptare ale scutului american antirachetă ce va fi instalat în Europa, relatează luni cotidianul rus Kommersant, citând surse americane, transmit agenţiile ruse de presă. Cotidianul a precizat că specialişti ruşi au fost invitaţi să participe la teste ale rachetei de tip SM-3 RIM-161 şi să viziteze sediul Comandamentului Nord-American al Apărării Aerospaţiale (NORAD), la baza aeriană Peterson din Colorado, transmite Mediafax. „În cursul consultărilor, subsecretarul de Stat american pentru controlul armamentului, Ellen Tauscher, a afirmat că Washingtonul este pregătit să ofere informaţii despre viteza rachetelor după consumarea întregului combustibil”, scrie Kommersant. Kremlinul consideră că extinderea scutului antirachetă american în Europa este o potenţială ameninţare pentru arsenalul nuclear rus, în timp ce Washingtonul încearcă să convingă Moscova că sistemul nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia şi este necesar pentru a contracara atacuri cu rachete din partea unor ţări ca Iranul. Disputa privind scutul antirachetă dintre Rusia şi SUA a subminat eforturile de îmbunătăţire a relaţiilor dintre cei doi foşti inamici din Războiul Rece şi este intensificată de incertitudinea privind politica americană după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2012.