de Razvan Iorga | iun. 10, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Washingtonul nu va continua planurile de extindere a elementelor scutului antiracheta in Eurupa sau Caucaz. Anuntul a fost facut marti de catre subsecretarul de Stat american responsabil de Afaceri Eurasiatice, Victoria Nuland, care a precizat ca Statele Unite nu intentioneaza sa instaleze sisteme antiracheta in Ucraina sau in Georgia. „Nu exista planuri de instalare a unor sisteme antiracheta in Georgia sau in Ucraina, nici acum, nici in viitor”, a declarat Nuland la Kiev, conform Interfax. Presedintele american, Barack Obama, a afirmat ca Statele Unite intentioneaza sa consolideze prezenta militara in Europa de Est. Potrivit presedintelui american, Statele Unite vor garanta nu doar securitatea tarilor membre NATO, ci si pe cea a Ucrainei, Georgiei si Republicii Moldova, noteaza RIA Novosti.
Declaratiile intervin pe fondul tensiunilor dintre Rusia si Occident din cauza crizei ucrainene si dupa ce presedintele Statelor Unite, Barack Obama, a promis suplimentarea ajutorului militar destinat statelor est-europene. Rusia a avertizat ca va considera orice suplimentare a fortelor militare NATO in apropierea frontierelor sale drept „o demonstratie a intentiilor ostile” si va lua masuri politice si militare pentru a-si garanta securitatea, conform lui Vladimir Titov, adjunctul ministrului rus de Externe.
de Anatol Terzi | iul. 6, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Şeful Statului Major rus, Nikolai Makarov, va efectua în viitorul apropiat o vizită în SUA, pentru a purta negocieri pe tema sistemului de apărare antirachetă, a anunţat joi ministrul rus al apărării, Anatoli Serdiukov.
„Vom încerca încă o dată să transmitem şi să clarificăm poziţia noastră măcar de la cele mai înalte niveluri militare”, a punctat Serdiukov, în timpul unei şedinţe a miniştrilor apărării din statele CSI, care se desfăşoară la Ekaterinburg. Ministrul rus a precizat că scopul acestei runde de negocieri este de a explica din nou Washingtonului că „Rusia nu va lăsa aceasta (desfăşurarea sistemului antirachetă în Europa) la voia întâmplării şi va lua măsuri de retorsiune”. „Cred că aceasta nu va fi nici în interesul SUA, nici al Rusiei, întrucât presupune cheltuieli suplimentare. Am putea şi fără asta”, a afirmat demnitarul rus.
Anatoli Serdiukov a adăugat că Moscova nu se aşteaptă la înregistrarea unor progrese în această probleme înainte de alegerile prezidenţiale din SUA, care vor avea loc în această toamnă. „Deocamdată, din păcate, americanii avansează strict conform planului lor”, a adăugat Serdiukov.
Decizia SUA de a amplasa un sistem de apărare antirachetă în Europa constituie punctul în care se poticnesc relaţiile dintre Moscova şi Washington. SUA refuză să semneze un acord constrângător care să garanteze că acest sistem nu va fi îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară. Moscova ameninţă în schimb cu desfăşurarea de rachete Iskander în regiunea Kaliningrad, enclava rusă de la Marea Baltică.
de Anatol Terzi | feb. 8, 2012 | Balcani, Intelligence, România, Știri, Uncategorized @ro
Diplomatul american Marie Yovanovitch, acuzata de apartenenta la CIA, in vizita la Bucuresti
Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu se întâlneşte miercuri cu James J. Townsend, adjunctul asistentului secretarului apărării al SUA pentru politica europeană şi a NATO şi cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, relateaza agentiile de presa de la Bucuresti. Bogdan Aurescu s-a întâlnit şi în vara anului trecut, la Washington, cu adjunctul asistentului secretarului apărării, James Townsend, discuţiile concentrându-se asupra stadiului în care se află proiectul de participare a României la sistemul de apărare antirachetă al SUA.
James Townsend a mulţumit atunci pentru modul în care s-a desfăşurat procesul de negocieri privind Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în România. Cei doi intelocutori au abordat şi evoluţiile privind crearea sistemului NATO antirachetă, iar întâlnirea de miercuri, de la Bucureşti, va aborda, fără îndoială, problemele şi din perspectiva summitului NATO de la Chicago.
Relatii vechi
Tot miercuri, Bogdan Aurescu se va întâlni cu una dintre adjunctele lui Hillary Clinton, şefa diplomaţiei americane. Este vorba despre Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, care se va afla în România. Marie Yovanovitch a coordonat echipa americană de negociatori pentru Declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea între România şi SUA, adoptată la 13 septembrie 2011.
Reamintim ca in noiembrie 2011, secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, s-a întâlnit cu Marie Yovanovitch, cei doi oficiali discutând despre eforturile comune care trebuie întreprinse pentru punerea în aplicare a prevederilor Declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA. În cadrul întrevederii a fost discutat, de asemenea, rolul României în sprijinirea proceselor de construcţie democratică în statele din Balcani, Caucaz şi Asia Centrală, precum şi din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, Marie Yovanovitch arătând că eforturile de până în prezent ale României s-au bucurat de o apreciere deosebită din partea Administraţiei de la Washington.
CIA vs. FSB
Marie Yovanovitch ocupă funcţia de adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi euroasiatice din cadrul Departamentului de Stat din iunie 2011, capacitate în care gestionează relaţiile Statelor Unite cu ţările nordice, baltice şi central-europene. Anterior aceasta a ocupat functia de ambasador al SUA in Armenia (2008-2011) si Kîrgîzstan (2005-2008), foste state sovietice unde a fost frecvent tinta unor acuzatii privind implicarea sa in finantarea si organizarea opozitiei politice, prin prisma presupusei sale apartenente la Agentia Centrala de Informatii (CIA) a SUA.
Totodata, in septembrie 2011, când a fost în vizită oficială în SUA, şi actualul şef al diplomaţiei, Cristian Diaconescu, pe atunci vicepreşedinte al Senatului roman, a avut programate întâlniri cu adjunctul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, Marie Yovanovitch, şi cu adjunctul subsecretarului apărării pentru politici europene şi NATO, James Townsend.
de Anatol Terzi | ian. 31, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Moscova consideră că este puţin probabil ca un document ruso-american să fie redactat până la summitul de la Chicago. Mai exact, sunt puţine şanse ca Moscova şi Washingtonul să ajungă la un acord în privinţa scutului antirachetă.
Desfăsurată la mijlocul lunii la Washington, noua rundă de consultări ruso-americane privind scutul antirachetă s-a încheiat fără rezultate. Comentând luni pentru cotidianul „Kommersant” stadiul discuţiilor, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a confirmat absenţa progreselor şi distanţa „prea mare între poziţiile celor două puteri”.
De fapt, a precizat el, în momentul de faţă ambele părţi încearcă fără succes să înţeleagă dacă există şanse sau nu pentru apropierea acestor poziţii. În opinia sa, există foarte puţine posiblităţi ca un document ruso-american privind sistemul antirachetă să poată fi convenit până la summitul NATO de la Chicago, din luna mai, transmite RRA. Ne vom strădui, a spus el, dar este tot mai mică probabilitatea ca să se întâmple o minune şi ca ceva să se materializeze din aer.
În aceeaşi măsură scad şi şansele ca la Chicago să aibă loc şi o nouă reuniune la cel mai înalt nivel a Consiliului NATO-Rusia.
Moscova nu vede solutii
Dat fiind că Moscova consideră problema scutului crucială, absenţa unui acord în privinţa acestuia va atârna greu în balanţa deciziei privind participarea liderului rus la un astfel de summit. Moscova nu vede nici premise pentru depăşirea impasului cu ocazia summitului propriu-zis, în cadrul unor convorbiri directe între preşediţii rus şi american.
În contextul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, sunt puţine şanse ca Washingtonul să-şi modifice poziţia extrem de dură şi inflexibilă, a spus Serghei Riabkov, astfel încât un compromis să devină posibil. Oricum, decizia privind participarea Moscovei la acest summit o va lua viitorul preşedinte al Rusiei. În Rusia, alegerile prezidenţiale vor avea loc pe 4 martie, cele mai mari şanse de a fi ales avându-le Vladimir Putin, care ar urma astfel să intre în funcţie la începutul lunii mai. Or, Vladimir Putin a luat în repetate rânduri o poziţie dură în problema antirachetă, chiar şi în această campanie dominată de problemele interne.
În aceste condiţii, dacă nu va ajunge la o înţelegere cu Statele Unite, Rusia îşi va dezvolta propriile rachete şi alte mijloace capabile să depăşească şi să neutralizeze scutul antirachetă, aşa cum este prevăzut în măsurile anunţate de preşedintele Medvedev pe 23 noiembrie. În opinia diplomatului rus însă, o soluţie negociată ar fi totuşi mai bună.
de Anatol Terzi | ian. 27, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Negocierile dintre NATO şi Rusia în ceea ce priveşte dosarul scutului antirachetă desfăşurat de Alianţa Nord-Atlantică în Europa nu progresează „prea mult”, a declarat joi secretarul general al organizaţiei, Anders Fogh Rasmussen.
„Sper în continuare că vom fi în măsură să încheiem un acord cu Rusia privind cooperarea în materie de apărare antirachetă” până la summitul NATO prevăzut pentru sfârşitul lunii mai la Chicago (SUA), a declarat Anders Fogh Rasmussen într-o conferinţă de presă. „Dar trebuie să recunosc faptul că nu am progresat prea mult până în prezent”, deşi „au avut loc numeroase discuţii”, a adăugat oficialul NATO.
„Aceste discuţii vor continua”, însă „probabil” nu va avea loc o reuniune NATO-Rusia în marja summitului de la Chicago dacă nu se va ajunge la un acord până atunci, a precizat Anders Fogh Rasmussen, transmite Agerpres. Reuniuni cu Rusia sunt organizate în mod tradiţional cu ocazia reuniunilor la vârf ale NATO, dintre care ultima a avut loc la Lisabona în 2010.
Lansat în 2010, proiectul scutului antirachetă a devenit unul dintre principalele motive de discordie dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, care îl consideră o ameninţare pentru securitatea sa. NATO afirmă că acest sistem nu vizează Rusia, ci o ameninţare din Orientul Mijlociu, în special din Iran.
„Cred că liderii ruşi îşi vor da seama că este şi în interesul lor să coopereze cu NATO în ceea ce priveşte apărarea antirachetă”, a adăugat Anders Fogh Rasmussen.
