de Anatol Terzi | mai 21, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
NATO a oficializat duminică prima etapă a amplasării scutului antirachetă destinat să protejeze Europa de eventualele tiruri provenite din Orientul Mijlociu, în special din Iran, un proiect propus de Washington dar care a fost întâmpinat cu ostilitate de Moscova.
„Acest sistem de apărare antirachetă este indispensabil. Trebuie să fim pregătiţi să facem faţă oricăror ameninţări reale” a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, înainte de deschiderea summit-ului Alianţei Nord-Atlantice ce se va desfăşura până luni, la Chicago. Oportunitatea ridicării şi consecinţele geopolitice şi geostrategice ale instalării acestui scut antirachetă au fost studiate timp de mai mulţi ani, iar proiectul a fost lansat în anul 2010, fiind prezentat drept „cheia de boltă” a Alianţei atlantice, structură militară suprastatală a cărei menire este de a asigura securitatea colectivă a celor 28 de state membre din Europa şi America de Nord.
Pentru NATO, principalul pericol nu mai vine din Rusia, aşa cum se întâmpla în perioada Războiului Rece, ci din zona fierbinte a Orientului Mijlociu unde pot apărea sisteme de rachete capabile să lovească ţinte în Europa. Principalul pericol din această zonă este considerat a fi Iranul, un stat care dispune deja de rachete balistice cu rază de acţiune de 2.000 – 2.500 de kilometri, capabile să lovească ţinte în sud-estul Europei.
Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul scut antirachetă va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania. Rusia consideră acest proiect de scut drept o ameninţare la adresa securităţii sale şi solicită să fie asociată acestui sistem, sau să primească garanţii că acest scut nu este îndreptat împotriva sa. NATO a refuzat însă categoric aceste propuneri din partea Moscovei, dorind să-şi păstreze capacitatea strategică de manevră.
O parte din România, apărată deja antibalistic
Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Chicago, după participarea la Consiliul Nord-Atlantic, că a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei, afirmând că, începând de duminică, partea de sud-est a Europei şi parte din teritoriul României sunt protejate antibalistic. „Cu privire la apărarea antirachetă, aici vorbim de o decizie deja adoptată acum: a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei. Şi vă pot spune că promotorii acestui obiectiv au fost SUA, Spania, Polonia şi România, ca state care vor avea site-urile antirachetă funcţionale în următoarele etape: site-ul din România va fi funcţional în 2015. Aici aş face o menţiune care ţine,de data aceasta, de interesele noastre. În momentul de faţă, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluţie definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu şi-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de sud-est a Europei este protejată în momentul de faţă, începând de astăzi”, a spus Băsescu, după participarea la NAC.
Potrivit lui Băsescu, decizia de la Chicago este una politică menită să aducă siguranţă cetăţenilor din statele membre NATO, iar România consideră că trebuie făcut public respectivul document. „Punctul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document cu toată geografia lui. Vom vedea dacă aşa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică şi ea vine să garanteze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele. Este, în primul rând, un mijloc de protejare a obiectivelor strategice, dar şi a comunităţilor de pe teritoriul statelor NATO”, a completat Băsescu.
Baza de la Deveselu
Preşedintele a subliniat că România va fi deplin şi permanent protejată numai după intrarea în funcţiune a componentelor sistemului care se amplasează pe teritoriul României. „Până atunci, aşa cum v-am spus, suntem pe o geometrie variabilă a sistemului de protecţie, dar nu va exista de astăzi nicio clipă în care măcar sudul României să nu fie protejat”, a adăugat Băsescu. Şeful statului a precizat că, în ceea ce priveşte capacitatea operaţională a sistemului de apărare, ea este variabilă în prezent.
„Vizează mai multe ţări, ea este variabilă pentru că este pe nave în momentul de faţă şi ce fac navele va putea fi substituit abia când capacităţile de pe teritoriul nostru vor intra integral în funcţiune. Şi atunci ce fac acum una sau două nave acoperind sud-estul Europei va face atunci site-ul de la Deveselu. Şi acela va fi fix, navele se mai mişcă, au problema asta. Dar era foarte important şi semnalul politic şi voinţa ca această capabilitate să fie funcţională la acest summit. Deci, ceea ce va face site-ul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două, amplasate în nişte zone din care pot îndepărta pentru sud-estul Europei, dar pentru România nu tot timpul, doar când sunt două, când e una e doar sudul României acoperit”, a explicat Băsescu.
de Anatol Terzi | mai 16, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut marti o întrevedere cu Frank Rose, adjunctul asistentului pentru politica spaţială şi de apărare al Secretarului de stat al SUA, cu ocazia vizitei acestuia la Bucureşti.
În domeniul apărării antirachetă, cei doi interlocutori au exprimat satisfacţia pentru progresele înregistrate în negocierea Aranjamentelor de Implementare a Acordului bilateral privind amplasarea pe teritoriul României a sistemului de apărare antirachetă al SUA, semnat la Washington, în septembrie 2011. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat interesul părţii române pentru implicarea firmelor româneşti în lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu, partea americană fiind la rândul său interesată în implicarea firmelor locale. De asemenea, Frank Rose a apreciat că pregătirea site-ului de la Deveselu se desfăşoară pe deplin în calendarul stabilit, fără niciun fel de întârzieri şi a mulţumit părţii române pentru cooperarea excelentă cu partea americană în acest scop.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a remarcat faptul că recentul test reuşit din 9 mai 2012, realizat la baza de profil a SUA din Hawaii, cu o rachetă de interceptare Standard Missile-3 Block IB, adică tipul de interceptor care va fi instalat la Deveselu, demonstrează că sistemul SUA antirachetă se dezvoltă în parametri foarte buni, astfel încât va fi apt să îşi îndeplinească misiunea. Oficialul american a confirmat că gradul de performanţă al sistemului este la nivelul proiectat şi a arătat că proiectul american al sistemului antirachetă beneficiază de finanţarea necesară.
Cei doi oficiali au reiterat susţinerea României şi a SUA pentru declararea la Chicago a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, care reprezintă o dovadă clară a capacităţii Alianţei de a se adapta la noile ameninţări din mediul de securitate contemporan, precum şi o expresie clară a relaţiei transatlantice. Acest moment reprezintă o etapă importantă în procesul de operaţionalizare a capabilităţii antirachetă a NATO, cu obiectivul de a asigura acoperirea întregului teritoriu şi populaţiei statelor aliate. Ambii oficiali au subliniat deschiderea pentru cooperarea Alianţei cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, în spiritul deciziilor de la Summit-ul de la Lisabona din 2010.
SUA au anuntat deja ca sunt in cautarea unor firme
SUA caută firme pentru baza de la Deveselu şi anunţă că vor fi organizate doua conferinte intitulate “Zilele Industriei” in Romania. Organizate de Corpul de Geniu al Fortelor Terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE), in colaborare cu Agentia de Aparare Antiracheta – U.S Missile Defense Agency (MDA), Comandamentul European al Statelor Unite – U.S. European Command (EUCOM) si Fortele Navale ale SUA (U.S. Navy), conferintele vor avea loc astefe: Prima zi, miercuri, 13 iunie 2012, la un hotel din Bucuresti, Romania (numele hotelului si ora de incepere vor fi anuntate ulterior); Cea de-a doua zi: joi 14 iunie 2012, intr-un loc care va fi anuntat ulterior la Caracal, Romania.
Potrivit Ambasadei SUA la Bucuresti, obiectivul acestor conferinte este de a oferi informatii cu privire la cadrul general, necesitatile de infrastructura si facilitati, precum si la oportunitatile de afaceri in domeniile constructii si prestari servicii in vederea dislocarii unor elemente ale sistemului de aparare antiracheta al SUA la Deveselu, Romania, in perimetrul bazei militare existente apartinand Ministerului Apararii Nationale al Romaniei. Toate prezentarile vor fi facute in limba engleza fara a se asigura traducerea.
USACE anticipeaza ca in final se vor aproba doua contracte. Un contract va include toate facilitatile MDA, care va cuprinde toate lucrarile de infrastructura pentru intreaga suprafata a perimetrului militar american. Deoarece acest contract va contine unele informatii clasificate, contractorul general al acestuia va fi obligat sa detina o autorizatie de securitate. Cel de-al doilea contract va include toate facilitatile Fortelor Navale ale SUA, cu o infrastructura mai redusa in perimetrul elementelor sistemului de aparare antiracheta al SUA. Contractorul general nu va avea nevoie sa detina o autorizatie de securitate pentru acest contract.
de Anatol Terzi | mai 8, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luni diplomaţiei de la Moscova să facă presiuni asupra Washingtonului pentru a obţine garanţii că scutul american antirachetă din Europa nu va fi îndreptat asupra facilităţilor nucleare ale Rusiei.
„În relaţia cu SUA, să se pornească de la premisa că negocierile vizând reducerea armelor strategice ofensive sunt posibile în contextul în care se ţine cont de toţi factorii, fără excepţie, care influenţează stabilitatea strategică globală”, dispune Vladimir Putin într-un decret postat pe site-ul Kremlinului. „Să se susţină consecvent abordările ruse referitoare la crearea sistemului global antirachetă al SUA, să se obţină prezentarea de garanţii ferme că acesta nu este îndreptat împotriva forţelor de descurajare nucleară ale Rusiei”, se mai arată în document.
Pe de altă parte, Putin a transmis executivului să ia măsuri pentru a impulsiona cooperarea economică şi comercială cu SUA. De asemenea, guvernul trebuie să vină cu propuneri în vederea liberalizării regimului de vize între cele două ţări. În ceea ce priveşte Organizaţia Nord-Atlantică, Putin le cere instituţiilor de resort să dezvolte relaţia cu NATO „proporţional cu disponibilitatea organizaţiei de a ţine cont de interesele de securitate ale Rusiei”.
Putin a revenit luni în forţă la Kremlin, după alte două mandate deţinute în 2000-2008, semnând din prima zi a învestirii sale ca preşedinte mai multe decrete vizând modernizarea armatei şi politica demografică. Totodată, el a propus oficial candidatura fostului preşedinte Dmitri Medvedev pentru postul de premier. Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să-l valideze marţi pe Medvedev în această funcţie.
A primit valiza nucleară
Preşedintele rus Vladimir Putin a preluat luni „valiza nucleară”, care îi va permite să controleze arsenalul nuclear al ţării sale, a relatat Ria Novosti, la scurt timp după învestirea liderului forte al Rusiei în postul de şef de stat. Transmiterea acestei valize a avut loc în prezenţa ministrului apărării, Anatoli Serdiukov.
Acest „cufăraş” negru conţine un dispozitiv de comunicare care permite să fie dat ordinul de a declanşa un atac nuclear. Valiza îl însoţeşte pe preşedinte în toate deplasările pe care le efectuează. Acest sistem a fost pus în funcţiune în Rusia în 1983, fiind precedat de un alt dispozitiv aflat într-un buncăr din Moscova.
de Anatol Terzi | mai 3, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de ministerul rus al Apărării la Moscova.
Scopul conferinţei este de a prezenta propria viziune referitoare la influenţa sistemului antirachetă american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu. Conferinţa de la Moscova are loc cu puţin timp înainte de Summitul Alianţei Nord-Atlantice, programat pentru 20-21 mai la Chicago, la care NATO intenţionează să anunţe realizarea primei etape a scutului de apărare antirachetă. „Vor fi prezenţi peste 150 de participanţi din 50 de state. Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au confirmat participarea”, a afirmat recent generalul Nikolai Makarov. La conferinţa organizată de Ministerul rus al Apărării vor lua parte, de asemenea, reprezentanţi din China, Coreea de Sud, Japonia şi din ţări membre ale CSI şi ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă.
„Reuniunea de la Moscova constituie un format unic. Niciodată o problemă de securitate nu s-a discutat la Ministerul Apărării atât de deschis. Intenţionăm să comunicăm evaluările noastre cu privire la influenţa scutului antirachetă asupra securităţii globale şi regionale şi suntem gata să discutăm toate punctele de vedere. Să ne arate cu date concrete unde nu avem dreptate”, a precizat viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov.
SUA nu vor să renunţe la scutul antirachetă
Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului. În ajunul reuniunii internaţionale în Rusia asupra apărării antirachetă, Statele Unite sunt ferme în controversa că un sistem amplasat în Europa faţă de care Moscova se opune vehement nu reprezintă niciun pericol pentru Rusia.
Washingtonul a recunoscut că nu a înregistrat şi că nici nu aşteaptă în cursul acestui an progrese în negocierile cu Moscova în subiectul apărării antirachetă. „Nu reuşim să ajungem la o înţelegere din cauza condiţiilor înaintate de Rusia. Am auzit numeroase declaraţii din partea Moscovei cu cerinţa de a oferi garanţii juridice. Dar noi nu putem da niciun fel de garanţii juridice, care ar putea să îngrădească posibilităţile noastre de a ne apăra trupele şi pe noi înşine”, a afirmat reprezentantul special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, Ellen Tauscher.
Planul NATO conceput de SUA de a desfăşura elemente de apărare antirachetă în Europa irită puternic relaţiile Moscova-Washington. Statele Unite afirmă că sistemul va opri ameninţările venite din partea unor naţiuni fără scrupule cum ar fi Iranul. Moscova susţine în schimb că el ar submina forţele nucleare ale Rusiei. „Punctul nostru de vedere şi de analiză este că apărarea antirachetă a Statelor Unite nu subminează factorul Rusiei de descurajare strategică… Noi vom prezenta din nou faptele tehnice la această conferinţă”, a declarat emisarul special al Departamentului de Stat american Ellen Tauscher.
„În niciun caz nu aş spune ca suntem într-un impas. Noi ştim care sunt domeniile de preocupare şi întrebările ce se pun, dar pentru că multe dintre ele sunt de natură tehnică, iar altele de natură politică, este important că noi continuăm aceste discuţii tehnice şi de experţi către o posibilă cooperare viitoare”, a mai spus Tauscher.
Temerile Rusiei
Oficiali ruşi intenţionează să împingă în faţă punctul de vedere opus şi ministrul adjunct al apărării rus avertizează că discuţiile în această dispută ar putea ajunge într-un punct fără întoarcere. Adjunctul ministrului rus al apărării, Anatoli Antonov, a declarat pentru ziarul guvernamental Rossiiskaia Gazeta că Moscova va prezenta noi dovezi de susţinere a cererii sale. Cheia conferinţei, „în opinia mea, va fi prezentarea rezultatelor obţinute pe calculator ce demonstrează modul în care elemente ale NATO de apărare antirachetă, printre care noi obiecte implementate în Polonia, România, Turcia şi în alte locuri pot avea o influenţă asupra descurajării nucleare a Rusiei”, a declarat el.
Planurile urmează unei abordări „pe etape de adaptare” folosind radare Aegis şi interceptoare pe nave şi un radar mult mai puternic instalat în Turcia în prima fază, urmată de radare şi interceptoare în România şi Polonia. Oficiali ruşi au avertizat cu privire la acţiuni de represalii în cazul în care aceste desfăşurări ameninţă Rusia. Presa rusă a relatat luna trecută că rachete avansate S-400 de suprafaţă-aer au fost instalate în Kaliningrad, enclava învecinată cu Polonia.
Elementele din Polonia vor fi implementate în a treia fază, estimată pentru 2018. Antonov a caracterizat aceasta drept punctul din care negocieri ulterioare ar putea fi imposibile. „Când americanii ajung la al treilea pas de realizare a planurilor lor antirachetă în Europa şi pun eficacitatea forţelor noastre nucleare strategice sub ameninţare, vor fi întrebări serioase cu privire la o reacţie adecvată a Rusiei”, a spus el.
de Anatol Terzi | mai 2, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Eventualele probleme tehnice referitoare la componenta americană a scutului antirachetă nu vor afecta intenţia aliaţilor de a anunţa la summitul NATO de la Chicago atingerea capacităţii operaţionale interimare a acestui sistem, a declarat secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
“Vom anunţa la Chicago atingerea capacităţii interimare a scutului antirachetă. Capacitatea interimară înseamnă primul pas în dezvoltarea unui sistem antirachetă al NATO, prim pas care presupune că putem proteja părţi ale teritoriului NATO de posibile atacuri cu rachete. Acest sistem va continua să fie pus la punct în următorii opt-zece ani şi, din acest punct de vedere, apreciem foarte mult faptul că România găzduieşte una dintre componentele scutului antirachetă. Acest fapt arată foarte clar angajamentul României faţă de securitatea euroatlantică şi faţă de NATO”, a declarat, întrun interviu acordat Radio România Actualităţi, oficialul NATO.
În cee ce priveşte contribuţia României la finanţarea forţelor de securitate afgane, Anders Fogh Rasmussen a spus: “În primul rând, aş vrea să exprim aprecierea noastră faţă de contribuţia semnificativă a României la misiunea din Afganistan. 1.800 de militari este cu adevărat o contribuţie semnificativă. Militarii români fac o treabă foarte bună acolo, le suntem recunoscători şi le mulţumesc pentru sacrificiul lor. Evident, după ce vom preda responsabilităţile de securitate către forţele de securitate afgane, la sfârşitul anului 2014, vom avea nevoie de mai puţine trupe internaţionale, deci, şi de mai puţini soldaţi români în Afganistan. Vom continua o misiune de antrenare după 2014 şi sper că România va putea să participe la această misiune şi bineînţeles că numărul militarilor va fi mai mic decât la actuala misiune. Din acest punct de vedere, va costa mai puţin pentru România, dar şi pentru ceilalţi aliaţi şi parteneri să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane decât să deplaseze acolo propriile trupe.”
