Scutul antiracheta de la Deveselu, mai aproape de realitate

Scutul antiracheta de la Deveselu, mai aproape de realitate

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a declarat, miercuri, că România şi SUA ar putea semna, până la sfârşitul acestei luni, un document privind aranjamentele tehnice pentru implementarea Acordului privind amplasarea în România a sistemului american de apărare antirachetă. De asemenea, lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu care va găzdui elemente al scutului de apărare antirachetă al SUA sunt programate să înceapă în 2013.
”Pregătim în prezent împreună cu partenerii noştri americani aranjamentele la nivel tehnic pentru implementarea Acordului. Suntem mulţumiţi de modul în care se derulează acest proces de negociere. Recent am reuşit să finalizăm o parte din aceste texte şi suntem încurajaţi de faptul că am reuşit să progresăm atât de rapid, astfel încât aceste texte să fie semnate cât mai curând posibil, poate chiar la finalul acestei luni”, a precizat Bogdan Aurescu, prezent la conferinţa ”Romania Aegis Ashore Industry Day”.
Potrivit lui Aurescu, aranjamentele tehnice sunt documente cu caracter de aplicare a acordului care vor fi semnate în cadrul Comitetului Mixt care a fost creat între România şi Statele Unite, în baza Acordului din 2005 privind prezenţa trupelor americane în ţara noastră pentru activităţi de training în principal. În cadrul Comitetului respectiv funcţionează şi un subcomitet pentru apărarea antirachetă. ”Este vorba de chestiuni legate de restricţiile de spaţiu aerian deasupra bazei, e vorba despre regimul terenurilor din jurul bazei, chestiuni legate de acest subcomitet mixt, e vorba despre modificarea unui aranjament existent care se referă la transportul pe teritoriul României al diverselor echipamente militare americane”, a completat Aurescu.
El a subliniat că în viitor vor fi încheiate şi alte aranjamente. ”O parte dintre cele care au fost deja încheiate în aplicarea Acordului din 2005 trebuie să fie amendate pentru a fi adaptate şi la specificul activităţii derulate în baza Acordului de anul trecut, o parte nu trebuie să fie modificate şi sunt câteva aranjamente noi care trebuie să fie încheiate pentru aplicarea acordului şi care, de altfel, sunt menţionate în diversele articole din Acord”, a explicat Bogdan Aurescu.

Deveselu: Lucrările încep în 2013

Corpul de geniu al forţelor terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE), în colaborare cu Agenţia de apărare antirachetă – U.S Missile Defense Agency (MDA), Comandamentul European al Statelor Unite – U.S European Command (EUCOM) şi Forţele Navale ale SUA (U.S Navy) au organizat marţi, la Bucureşti, conferinţa Zilele industriei pentru abordarea adaptivă în etape privind scutul antirachetă. Potrivit Ambasadei SUA la Bucureşti, la eveniment au fost prezenţi circa 175 de participanţi din ţări precum România, SUA, Spania, Turcia, Grecia, Italia, Bulgaria, Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite. Firmele reprezintă domenii precum construcţii industriale, infrastructură, logistică, comunicaţii şi IT, precum şi securitate.
Corpul de geniu al forţelor terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE) anticipează că în final vor fi aprobate două contracte. Un contract va include facilităţile MDA şi va cuprinde toate lucrările de infrastructură pentru întreaga suprafaţă a perimetrului militar american. Reprezentanţii americani anticipează că valoarea contractului privind facilităţile Agenţiei de apărare antirachetă (MDA) va fi cuprinsă între 100 şi 250 de milioane de dolari. Facilităţile MDA cuprind infrastructura zonei de lansare, o clădire pentru asistenţă, o centrală electrică de rezervă, o facilitate de depozitare, o facilitate de control al accesului şi o clădire de control al securităţii, transmite Agerpres. Pentru acestea se cere ca principalul contractor să fie o companie americană, care poate intra în parteneriat cu o altă firmă sau poate subcontracta. Alte facilităţi în cadrul contractului cu MDA sunt un al doilea depozit, o centrală electrică ce nu va deservi misiunea, construcţia fundaţiei, o staţie de pompieri şi infrastructura şi utilităţile sitului. Pentru acestea nu este impusă condiţia ca principalul contactor să fie american. Deoarece acest contract va conţine unele informaţii clasificate, contractorul general va fi obligat să deţină o autorizaţie de securitate.
Cel de-al doilea contract va include toate facilităţile Forţelor Navale ale SUA, cu o infrastructură mai redusă în perimetrul elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA. Contractorul general nu va avea nevoie să deţină o autorizaţie de securitate. Lucrările cuprinse în acest al doilea contract privesc un centru de control al accesului, facilităţi de cazare şi mâncare, un depozit, o unitate sanitară, o facilitate pentru lucrări publice, precum şi utilităţile şi infrastructura sitului. Valoarea estimată a celui de-al doilea contract este cuprinsă între 25 şi 100 de milioane de dolari.

Share our work
Scutul antiracheta NATO: Hollande si Putin, pe aceeasi linie

Scutul antiracheta NATO: Hollande si Putin, pe aceeasi linie

Preşedintele francez, François Hollande, a reamintit la sfârşitul săptămânii trecute că, în cursul summitului Alianţei Nord-Atlantice desfăşurat la jumătatea lunii mai la Chicago, a făcut din „dialogul cu Rusia” una din condiţiile pentru „a merge mai departe” în proiectul NATO de apărare antirachetă.
„I-am reamintit acest lucru preşedintelui Putin”, a subliniat Hollande cu prilejul unei conferinţe de presă, organizată în comun la Palatul Elysée cu omologul său, Vladimir Putin, la finalul întrevederii lor. La rândul său, liderul de la Kremlin a cerut „garanţii serioase” pentru securitatea Rusiei, considerând „posibil” dialogul între Moscova şi ţările Alianţei în privinţa acestui dosar. „Ni se spune că sistemul de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, dar am dori ca să nu fie doar declaraţii. Ne trebuie, de asemenea, garanţii militare şi tehnologice prevăzute în documente cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, a subliniat el.
Putin a menţionat că, din acest punct de vedere, „Franţa este una dintre puţinele ţări care nu doar ne ascultă, dar ne şi înţelege”. „Ne exprimăm speranţa că, în calitate de membră a NATO şi ca putere nucleară, Franţa este conştientă de preocupările noastre şi avem speranţa că vom pune în practică un dialog cu restul Alianţei”, a mai spus el. Preşedintele rus a afirmat că în trecut a auzit numeroase promisiuni din partea NATO care nu au fost respectate. „Ne trebuie garanţii serioase şi acorduri în domeniul securităţii”, a ţinut el să adauge, subliniind totodată că Moscova „nu supraestimează tensiunile care există” la ora actuală.

Share our work
Scutul antiracheta din Romania, la Conferinta Royal United Services Institute

Scutul antiracheta din Romania, la Conferinta Royal United Services Institute

Secretarul de stat Bogdan Aurescu participă, la Londra, în intervalul 30-31 mai 2012, la conferinţa pe tema apărării antirachetă organizată de Royal United Services Institute, ocazie cu care a intervenit, ca vorbitor, la sesiunea cu titlul „Dezvoltări NATO şi contribuţii europene”.  
ficialul român a evidenţiat în intervenţia sa semnificaţia declarării, la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă a NATO, arătând că aceasta reprezintă un prim pas important pe linia asigurării protecţiei antirachetă a tuturor teritoriilor, populaţiilor şi forţelor europene ale NATO. România, a subliniat Bogdan Aurescu, are interesul ca dezvoltarea capabilităţii de apărare antirachetă a NATO să se desfăşoare în acelaşi ritm, fără întârzieri. De asemenea, a prezentat participanţilor principalele elemente ale Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.
Bogdan Aurescu a punctat interesul NATO pentru dezvoltarea colaborării cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, în spiritul deciziilor de la Lisabona, reiterate şi confirmate şi la Summit-ul de la Chicago.  „România vede cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă ca un joc de sumă pozitivă” a subliniat oficialul român, accentuând că această cooperare este în interesul strategic al ambelor părţi, fiind prin ea însăşi de natură să sporească încrederea dintre ele şi să descurajeze ameninţările.

Întrevedere cu  Ellen Tauscher

În marja participării la conferinţă, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu Ellen Tauscher, reprezentant special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, fost subsecretar de stat şi şef al echipei americane de negociere a Acordului bilateral privind amplasarea pe teritoriul României a sistemului de apărare antirachetă al SUA. Cu acest prilej, Bogdan Aurescu a evidenţiat progresele realizate în cadrul procesului de negociere pe marginea Aranjamentelor de Implementare a Acordului. Ellen Tauscher a exprimat satisfacţia părţii americane pentru stadiul avansat al dialogului româno-american, fapt ce va permite operaţionalizarea bazei de la Deveselu conform calendarului asumat. Cei doi oficiali au salutat declararea, în contextul Summit-ului de la Chicago, a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, ceea ce reprezintă o dovadă clară a capacităţii Alianţei de a se adapta la noile ameninţări ale mediului de securitate contemporan, precum şi o expresie clară a relaţiei transatlantice.
Cea de-a 13-a ediţie a Conferinţei RUSI (Royal United Services Institute) se desfăşoară la 30-31 mai 2012, la Londra. Conferinţele RUSI oferă posibilitatea abordării, de o manieră informală, a unor subiecte de maximă actualitate de pe agenda internaţională, cu participarea de înalţi oficiali, experţi internaţionali, formatori de opinie. Ediţia 2012 a Conferinţei, având ca focus tematic, pentru a doua oară, apărarea antirachetă, are loc în perioada imediat următoare Summit-ului NATO de la Chicago, reprezentând un prilej de evaluare a deciziilor aliate pe această temă.

Share our work
R Moldova ar putea beneficia de scutul antiracheta NATO

R Moldova ar putea beneficia de scutul antiracheta NATO

Republica Moldova ar putea beneficia de scutul antiracheta NATO, însă, pentru aceasta este nevoie de voinţă politică la Chişinău, consideră ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa.
“Este o decizie politică care consider că este benefică pentru asigurarea securităţii în spaţiul euro-altantic în special în spaţiul european. Dar mai mult consider că este un beneficiu pentru ţările NATO. Nu văd direct cum ar putea beneficia Republica Moldova de acest scut antirachetă. Fiind partener cu NATO, indirect, cred că putem beneficia de un schimb de informaţie, date care ar putea aceste radare să le colecteze, doar dacă va fi voinţa politică”, a declarat ministrul, într-un interviu acordat radio Europa Liberă.
“Luând în consideraţie că noi suntem doar partener şi nu un partener foarte activ în relaţiile cu NATO. Totodată, având şi susţinerea limitată cum arată ultimele sondajele a populaţiei din Republica Moldova, cred că noi ar trebui să depunem eforturi mai mari pentru a beneficia de toate privilegiile care ni le dă acest parteneriat Moldova-NATO. Trebuie să fie un program mai amplu de explicare populaţiei ce înseamnă NATO, care sunt scopurile, care sunt criteriile de dezvoltare, ce face NATO pentru securitatea europeană. Populaţia de la noi nu cunoaşte şi trăieşte cu acea percepţie încă învechită.”, a mai spus Vitalie Marinuţa.
“El este un scut pentru ţările NATO. Cred că acoperire el ar putea să aibă şi deasupra Republicii Moldova, însă vom beneficia sau nu de acele date pentru ţara noastră, iarăşi, depinde de implicarea noastră în cooperarea cu NATO. Oricum partenerii nu contribuie financiar la dezvoltarea acestui scut antirachetă, dar totodată, dacă suntem parte componentă a sistemului internaţional de securitate şi cooperăm prin intermediul planului individual de parteneriat Moldova-NATO, cred că vom putea în unele cazuri limitate să beneficiem de date din cadrul acestui sistem. De date care nu vor fi secrete sau vor fi limitate”, consideră ministrul Apărării din Republica Moldova.

Share our work
Scutul antiracheta: Romania sustine transparenta totala fata de Federatia Rusa

Scutul antiracheta: Romania sustine transparenta totala fata de Federatia Rusa

România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere, a declarat preşedintele Traian Băsescu, duminică, la Chicago.
„În ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, am prezentat-o şi în Consiliu. România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere. În acelaşi timp, România respinge orice soluţie prin care un terţ din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiţii legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetăţenilor şi a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranţă”, a afirmat Traian Băsescu, după participarea la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic. El a reiterat că sistemul de apărare antirachetă este unul defensiv şi nu este îndreptat împotriva nimănui.
„Este construit şi dezvoltat pentru a da securitate cetăţenilor din statele membre ale Alianţei. În ceea ce ne priveşte, România continuă să dezvolte sistemul în parteneriat cu SUA. După ce sistemul va fi operaţional şi în măsura în care graficele de implementare a sistemului se vor respecta, sistemul româno-turco-american, şi mai punem şi polonez, dacă vreţi, dar nu vreau să credeţi că sistemul va fi transferat către NATO abia după ce se termină şi etapa poloneză. Dar, imediat ce sistemul din România va fi operaţional, în 2015, există disponibilitatea ambelor părţi, şi a SUA şi a României, de a integra acest sistem în sistemul NATO”, a arătat Băsescu.
În altă ordine de idei, premierul rus, Dmitri Medvedev, care l-a înlocuit pe preşedintele rus la summitul G8 de la Camp David, a declarat că l-a asigurat pe şeful statului american Barack Obama de continuitatea liniei urmate de Moscova în materie de politică externă după revenirea lui Vladimir Putin la preşedinţia ţării. „Am spus că venirea mea aici, la Camp David, în calitate de şef al delegaţiei ruse, în momentul în care preşedintele este ocupat cu aprobarea candidaturilor membrilor guvernului, poate fi văzută de asemenea ca un anumit simbol al continuităţii politicii externe şi a resetării”, a declarat Medvedev într-o conferinţă de presă la finalul summitului G8.

Share our work