de Dana Pojar | iun. 19, 2013 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
SUA si Rusia au facut mari eforturi, in special dupa caderea Uniunii Sovietice, de a-si limita arsenalului nuclear. Venit la Casa Alba, actualul lider de la Washington a facut mereu apel in ultimii ani pentru ca Moscova sa continue in paralel cu SUA aceasta politica de dezarmare. Presedintele american Barack Obama a cerut, miercuri, Rusiei sa aprobe o reducere de pana la o treime a armelor nucleare, intr-un discurs sustinut in fata Portii Brandenburg, loc simbolic din Berlin. „Dupa o examinare extinsa, am decis ca putem sa asiguram securitatea Americii si a aliatilor nostri si sa mentinem mijloace de disuasiune puternice reducand armele strategice cu o treime”, a subliniat Obama intr-un discurs sustinut in fata a 6.000 de persoane. intr-un discurs pe care il voia istoric, Barack Obama a propus o reducere a arsenalului strategic nuclear american si rusesc. „Vreau sa incerc sa obtin reduceri negociate cu Rusia pentru a depasi pozitiile nucleare ale Razboiului Rece”, a declarat el. El a asigurat ca va organiza doua summituri pe tema securitatii nucleare in cursul celui de-al doilea mandat al sau, care a debutat la inceputul anului. „Sunt etape pe care le putem depasi pentru a crea o lume a pacii si dreptatii”, a subliniat el. „Vom colabora cu aliatii nostri din cadrul NATO pentru a incerca sa ajungem la reduceri importante de arme tactice nucleare americane si rusesti in Europa si pentru a stabili un nou cadru international pentru o putere nucleara pasnica”, a adaugat Obama. Contextul pare totusi putin propice pentru obtinerea unui astfel de gest din partea Rusiei, dupa ambianta glaciala care a domnit intre Obama si presedintele rus Vladimir Putin la summitul G8 de luni si marti din Irlanda de Nord. Presedintele american incearca sa faca din dezarmarea nucleara o axa puternica a bilantului sau politic, deja creditat printr-un nou tratat de reducere a armamentului negociat cu Moscova in primul mandat. Cei doi fosti inamici in timpul Razboiului Rece au convenit sa isi reduca stocurile la 1.550 de ogive.
Moscova respinge intentiile SUA
Imediat dupa discursul lui Obama, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat ca Rusia nu poate trata cu seriozitate propunerile privind dezarmarea nucleara facute de presedintele american, Barack Obama, atat timp cat Statele Unite dezvolta sistemul antibalistic. De asemenea, Rusia a fost informata in legatura cu propunerile presedintelui SUA, Barack Obama, de continuare a dezarmarii nucleare, dar considera ca in negocieri trebuie incluse si „alte tari” care detin arme atomice, afirma Iuri Uceakov, un consilier al Kremlinului. „Am vazut aceste informatii si am transmis ca in procesul de reducere a arsenalului atomic trebuie incluse si alte tari care au arme nucleare”, a precizat Uceakov.
de Camelia Rada | mai 8, 2013 | Alte regiuni, Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei americane John Kerry a pregatit la Moscova viitoarea intrevedere dintre presedintii rus si american, Vladimir Putin si Barack Obama, programata pentru iunie. Moscova si Washingtonul spera ca viitoarea intalnire va fi mai prolifica decat cea de anul trecut, subliniaza cotidianul rus Kommersant. Potrivit publicatiei ruse mentionate, in stadiul final de dezbatere se afla cinci documente care ar putea ajunge pe masa presedintilor: despre masurile de incredere in spatiul cibernetic, cooperarea in domeniul neproliferarii armelor de distrugere in masa, lupta cu terorismul, consolidarea relatiilor economice si contactele dintre departamentele de stat. intr-o singura zi John Kerry a reusit sa depuna flori la Mormantul Soldatului Necunoscut, s-a intalnit cu presedintele rus Vladimir Putin, iar spre seara a avut negocieri cu ministrul de externe Serghei Lavrov. in ajunul deplasarii sale, Kerry le-a spus jurnalistilor ca ‘a sosit demult timpul’ pentru o asemenea vizita in Rusia. intr-adevar, comenteaza Kommersant, intre cele doua tari s-au adunat multe teme de discutii, una dintre cele mai importante fiind Siria. in timpul intrevederii cu Putin, Kerry a declarat ca interesele SUA si Rusiei in ceea ce priveste reglementarea situatiei din aceasta tara ‘coincid in mare masura’. ‘si voi, si noi suntem interesati de stabilitate in regiune’, si-a exprimat convingerea secretarul de stat american.
Interese comune
Interlocutorii au discutat de asemenea dosarele Iran si Coreea de Nord. Totodata, Kerry a subliniat ca problemele de politica externa care se afla in fata Rusiei si SUA necesita acelasi nivel de cooperare ca in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. La fel de importante au fost si problemele de ordin bilateral, in special pregatirea intrevederii dintre Putin si Obama, programata pentru iunie. Cei doi presedinti intentioneaza sa poarte negocieri in timpul summitului G8 din Irlanda de Nord. Ultima data, Vladimir Putin si Barack Obama s-au intalnit in iunie 2012, in timpul summitului G20 din Mexic, insa acea intrevedere a fost una cu putine rezultate. in opinia ziarului rus, intrevederea viitoare promite sa fie una mai prolifica: in pofida deteriorarii relatiilor bilaterale, al carei punct culminant a fost schimbul de ‘liste negre’ cu persoane non grata, Moscova si Washingtonul intentioneaza sa ‘dezvolte cooperarea in domenii care prezinta interes reciproc’.
Una dintre aceste probleme este lupta cu amenintarile la adresa securitatii cibernetice. La sfarsitul lui aprilie, intre cele doua tari au fost parafate o serie de acorduri interguvernamentale privind masurile de incredere in spatiul cibernetic (crearea unei ‘linii directe’ in cazul incidentelor cibernetice si a unui grup de lucru in probleme de securitate cibernetica). Negocieri pe marginea acestor acorduri au fost purtate timp de doi ani. Daca in iunie Putin si Obama vor semna documentele corespunzatoare, acest lucru va constitui o noutate: pana acum nimeni nu a semnat astfel de acorduri, subliniaza cotidianul moscovit. Lucrurile s-au clintit din punctul mort si in ceea ce priveste negocierile pe marginea acordului menit sa inlocuiasca programul Nunn-Lugar, in cadrul caruia de la inceputul anilor 1990, din mijloace ale SUA, era lichidat surplusul de munitii nucleare si arme chimice rusesti. Dupa cum aminteste Kommersant, toamna trecuta autoritatile ruse au decis ca nu prelungeasca acest program, care expira la 17 iunie, declarand ca Rusia nu mai are nevoie de subventii. in final insa, s-a decis ca programul sa nu fie ingropat, ci reformatat.
Proiecte in tari terte
In opinia analistului rus Vladimir Orlov, programul Nunn-Lugar trebuie inlocuit cu un altul, valabil zece ani, dar mai compact in ceea ce priveste volumul de finantare si numarul de proiecte. ‘Prioritate trebuie sa devina utilizarea experientei pozitive a programului Nunn-Lugar pentru realizarea proiectelor comune in terte tari’, a spus Orlov. De altfel, deocamdata nu este clar despre ce tari va fi vorba. Cu toate acestea, expertul opineaza ca incheierea unui nou acord ‘va pregati terenul pentru un progres’ in alte domenii de importanta strategica. in afara de cele doua domenii bilaterale mentionate, acorduri ar putea fi incheiate si in alte trei. in primul rand, in lupta cu terorismul. John Kerry a declarat ca SUA le sunt recunoscatoare Rusiei pentru cooperarea in vederea anchetarii atacului terorist din Boston, iar in iunie Vladimir Putin si Barack Obama planuiesc, potrivit Kommersant, sa adopte o declaratie comuna pe marginea acestei probleme. in al doilea rand, Rusia si SUA intentioneaza sa-si consolideze contactele interdepartamentale: in timpul intrevederii din Irlanda de Nord, presedintii rus si american ar putea anunta reluarea negocierilor in format ‘2+2’, participantii fiind ministrii de externe si cei ai apararii. Al treilea domeniu in care cele doua parti intentioneaza sa-si intensifice cooperarea este cel economic: pentru aceasta, Rusia si SUA planuiesc sa infiinteze un nou mecanism de consultari la nivelul ‘vicepresedinte american – premier rus’, propunere formulata recent de Washington. De vechea comisie ‘Gore-Cernomardin’, creata in anii 1990, noua platforma de negocieri ar urma sa se deosebeasca prin ‘formatul mai putin birocratizat’. Cu toate acestea, interlocutori rusi si americani ai Kommersant, apropiati de mersul negocierilor, nu exclud ca pe marginea unora dintre aceste probleme partile ar putea sa nu reuseasca sa ajunga la un acord pana in iunie si in acest caz ele vor fi incluse pe ordinea de zi a intrevederii pe care Obama si Putin o vor avea in septembrie la Sankt Petersburg. SUA spera ca pana in septembrie Moscova si Washingtonul sa inregistreze progrese pe marginea celor mai importante probleme de pe ordinea de zi bilaterala: in problema sistemului antiracheta si in ceea ce priveste continuarea reducerii arsenalelor nucleare.
de Razvan Iorga | apr. 24, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei moscovite, Serghei Lavrov, a dezmintit marti faptul ca Romania ar putea deveni o tinta pentru rachetele rusesti, asa cum afirmase in cadrul unui interviu ambasadorul rus la Bucuresti, Oleg Malghinov. Ministrul roman de externe, Titus Corlatean, a discutat marti, pe marginea Consiliului NATO-Rusia, cu omologul sau rus, Serghei Lavrov, care i-a spus ca o fost o ‘neintelegere’ atunci cand s-a vorbit despre posibilitatea ca Romania sa devina o tinta a Rusiei din cauza elementelor scutului antiracheta amplasate la Deveselu. ceste clarificari au fost necesare dupa ce, cu numai cateva zile in urma, ambasadorul Rusiei la Bucuresti, Oleg Malghinov, afirmase ca „baza de la Deveselu poate deveni tinta, daca Rusia, la randul ei, considera ca este tinta scutului antiracheta”. Corlatean a calificat, la 18 aprilie, aceste declaratii drept „neinspirate”, mentionand ca ingrijorarile diplomatului rus nu sunt fondate deoarece baza de la Deveselu va fi construita doar in scop defensiv. ‘Am avut o scurta discutie cu ministrul rus al afacerilor externe in legatura cu atat de discutata acasa, in mass-media romaneasca, tema a posibilei identificari a Romaniei ca tinta de catre Federatia Rusa in contextul scutului antiracheta. N-am sa intru in toate detaliile, dar discutia, asa cum ma asteptam de altfel, si contrar unor interpretari aparute in presa, a dus la concluzia ca ceea ce s-a intamplat a fost o ‘misunderstanding’ ca sa citez formula folosita de ministrul rus si eu cred ca am clarificat si inchis acest subiect’, a declarat Titus Corlatean in cadrul unei conferinte de presa. ‘Este un lucru cunoscut, sistemul antiracheta la care lucram este un sistem cu caracter pur defensiv si in niciun caz nu putea sa genereze cu adevarat preocupari in partea cealalta’, a adaugat el.
de Camelia Rada | apr. 23, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia a precizat marti, prin vocea seful diplomatiei sale, Serghei Lavrov, ca analizeaza modificarile anuntate de SUA la sistemul antiracheta, dar solicita in continuare garantii ca scutul nu e indreptat impotriva capabilitatilor sale. Declaratia vine la o luna dupa ce SUA au anuntat ca renunta la faza a 4-a a sistemului antiracheta din Europa, adica etapa care a iritat cel mai mult Rusia. Lavrov a spus ca a discutat marti despre scut cu omologii sai din NATO, inclusiv cu secretarul de stat american, John Kerry. SUA au anuntat in martie a.c. modificarea programul de aparare anti-racheta prin renuntarea la faza a 4-a, care presupunea amplasarea in Europa a unor interceptori anti-racheta de tip avansat. Subsecretarul de Stat american Rose Gottemoeller a declarat luni ca „rusii sunt negociatori buni” si ca trebuie sa fii dur si sa iti cunosti interesul in negocierile cu ei. El si-a exprimat increderea in posibilitatea incheierii unui acord cu Rusia in privinta apararii antiracheta. Gottemoeller a subliniat ca Statele Unite sunt „foarte, foarte angajate in toate cele trei faze ale Abordarii Adaptive in Etape privind Apararea Antiracheta din Europa (EPAA) si vor continua sa mearga mai departe cu implementarea sa deplina”, dupa recenta reajustare a proiectului, prin renuntarea la faza a IV-a. Ea a reiterat ca aceasta decizie a fost luata pe baza unor probleme tehnice si de buget, nu ca un raspuns la ingrijorarile Rusiei, si a calificat-o drept „o decizie foarte inteleapta”.
de Camelia Rada | apr. 17, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Desi oficialii de la Moscova au criticat continuu dorintele SUA de a amplasa elementele ale scutului antiracheta in Europa, autoritatile ruse spun ca acest complex militar nu mai reprezinta o amenintare la adresa Rusiei datorita capacitatii sporite ruse de a penetra acest dispozitiv. „Fortele strategice ale Rusiei sunt capabile sa penetreze scutul antiracheta al Statelor Unite, care nu mai reprezinta o amenintare la adresa tarii”, a declarat vicepremierul Dmitri Rogozin marti, la Londra, relateaza RIA Novosti in pagina electronica. „Am solutionat problema penetrarii scutului antiracheta. Regretam ca Statele Unite isi irosesc banii cu apararea antiracheta si ne obliga si pe noi sa facem la fel. Scutul antiracheta nu reprezinta nimic pentru noi, este o cacealma. El nu reprezinta o amenintare militara, dar ramâne o problema politica si economica”, a declarat Rogozin, intr-o vizita la Ambasada Rusiei din Londra. El a adaugat ca cea mai mare parte a criticilor Moscovei sunt cauzate de faptul ca scutul antiracheta planuit este „provocator” si „excesiv prin natura”, iar din acest motiv obliga alte tari sa isi intensifice apararea strategica. Rusia a fost „nevoita sa caute un raspuns intelept si asimetric”, a subliniat vicepremierul rus, insarcinat cu supervizarea industriei Apararii a Rusiei. „Efectuam un program de reinarmare, pâna in 2020, care ne va permite sa ne reinnoim suta la suta fortele strategice. Acest lucru va fi realizat in cadrul angajamentelor internationale” ruse, a adaugat Rogozin.
Bani pentru asteroizi
Vicepremierul rus a mai declarat ca, din cauza unor probleme de aparare antiracheta, unele tari sunt nevoite sa isi redicrectioneze atentia catre acest domeniu si sa il finanteze cu fonduri destinate altor nevoi importante, ca amenintarea reprezentata de asteroizi. „Noi ne-am confruntat recent cu evenimentul (ploii de meteoriti) de la Celiabinsk. Nimeni nu poate sa spuna daca vor urma si alte asemenea incidente, daca suntem asigurati impotriva loviturilor meteoritilor. Cercetatorii sunt uimiti de modul in care sunt cheltuite miliarde pe scutul antiracheta, in timp ce o amenintare din spatiu la adresa intregii umanitati este ignorata”, a subliniat el. Rusia cauta cooperarea internationala in crearea unui sistem global de monitorizare si schimb de informatii cu privire la potentiale obiecte spatiale periculoase, a mai declarat Rogozin.
