de Razvan Iorga | dec. 6, 2011 | Orientul Mijlociu, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Senatul Romaniei a ratificat, marti, Acordul intre Romania si SUA privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania. Votul a fost unanim pentru aprobarea Acordului, respectiv 90 de voturi „pentru”. Senatul este Camera Decizionala. Ultimul pas al procedurii legislative este promulgarea legii privind acordul de catre presedintele Basescu. Proiectul de lege privind ratificarea acordului intre Romania si Statele Unite privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al SUA in Romania a fost adoptat de catre deputati pe 15 noiembrie cu 261 de voturi pentru, patru contra si o abtinere. La sedinta in care a fost votat acest Acord a asistat si ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, adoptarea documentului fiind sustinuta in plen de ministrul de Externe, Teodor Baconschi. Baconschi i-a indemnat pe parlamentari sa voteze in favoarea proiectului de lege privind scutul antiracheta, explicand ca „acordul este primul instrument juridic negociat in intregime si incheiat de Statele Unite in cadrul noului concept privind apararea impotriva rachetelor balistice lansat de catre presedintele SUA in septembrie 2009”. „Valoarea acordului consta si din consacrarea, pentru prima oara intr-un document bilateral obligatoriu din punct de vedere juridic, a parteneriatului strategic romano-american. Amplasarea unor elemente ale sistemului antiracheta al SUA reprezinta o contributie foarte importanta la securitatea Romaniei, a SUA si a intregii Aliante”, a spus el.
Sub umbrela SUA
Potrivit lui Baconschi, „textul acordului contine referiri clare la parteneriatul strategic cu SUA, garantii clare privind conformitatea scutului cu normele internationale”. Baconschi a mentionat explicit garantarea scopului exclusiv defensiv al scutului antiracheta. El le-a reamintit senatorilor ca, potrivit articolului 3(4) al acordului, SUA se angajeaza ferm sa apere Romania impotriva unui atac cu racheta sau a unei amenintari. Totodata, Baconschi a amintit ca prevederile scutului vizeaza „neafectarea jurisdictiei si suveranitatii” Romaniei, precum si obligatia fortelor SUA de a respecta legislatia romana. „Raspunderea juridica privind scutul exclude responsabilitatea Romaniei pentru eventuale prejudicii produse in afara teritoriului sau”, a mai spus Baconschi, amintind de asemenea ca acordul prevede ca toate costurile revin SUA. Pe 19 octombrie, membrii Executivului au aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului cu SUA pentru instalarea sistemului antiracheta pe teritoriul Romaniei si l-au transmis Parlamentului cu solicitarea ca votul pe proiect sa se dea in regim de urgenta. Acordul privind scutul antiracheta a fost semnat la 13 septembrie la Washington de catre ministrul roman de externe, Teodor Baconschi, si secretarul de stat american Hillary Clinton.
de Razvan Iorga | dec. 4, 2011 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Washingtonul trebuie sa furnizeze Rusiei dovezi oficiale ca scutul antiracheta din Europa nu o vizeaza, oferind detalii despre caracteristicile tehnice si tactice ale rachetelor si posibilitatea utilizarii telemetriei in cazul testelor, a declarat duminica reprezentantul rus la NATO Dmitri Rogozin „Insistam sa ne furnizeze dovezile de care vorbesc”, a declarat Rogozin pentru pagina electronica a agentiei RIA Novosti. „Daca ne furnizeaza caracteristicile tehnice si tactice (ale rachetelor) si ne ofera posibilitatea de a folosi telemetria in cazul testelor scutului, iar la aceste date se va adauga un acord juridic cu caracter coercitiv, atunci vom putea avea incredere, tot restul fiind propaganda”, a declarat diplomatul. Rogozin s-a aratat indignat de faptul ca omologul sau american Ivo Daalder a asociat alegerile legislative din Rusia cu anuntarea unei riposte in cazul amplasarii scutului american in Europa. Presedintele Dmitri Medvedev a promis la 23 noiembrie sa mobilizeze in vestul si sudul Rusiei sisteme ofensive moderne care sa garanteze distrugerea instalatiilor europene ale scutului antiracheta daca Statele Unite vor continua dezvoltarea lui. Rusia si Statele Unite au convenit la summitul NATO de la Lisabona in 2010 sa coopereze in domeniul apararii antiracheta din Europa. Parteneriatul lor este insa blocat, Washingtonul refuzand sa ofere garantii ca viitorul scut nu ameninta potentialul nuclear rusesc.
de Razvan Iorga | dec. 1, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Refuzul Moscovei de a aplica prevederile unui document international extrem de important de mai bine de 4 ani, a adus cu sine refuzul unor state de a mai coopera in domeniul militar cu Rusia. In aceasta logica s-a inscris recent si Romania care a anuntat prin intermediul diplomatiei sale ca Bucurestii au decis sa opreasca temporar furnizarea de informatii Rusiei in cadrul obligatiilor ce revin din implementarea Tratatului privind Fortele Conventionale in Europa (CFE), hotararea fiind o contramasura fata de Federatia Rusa. Romania a adoptat contramasuri fata de Federatia Rusa privind implementarea Tratatului privind Fortele Conventionale in Europa (CFE) si va inceta sa mai transmita informatii Moscovei, dupa ce SUA si alte 14 state membre NATO au anuntat saptamana trecuta un demers similar, informeaza MAE. „Romania a anuntat adoptarea de contramasuri fata de Federatia Rusa privind implementarea Tratatului privind Fortele Conventionale in Europa”, a precizat MAE intr-un comunicat remis Karadeniz-Press. Romania a anuntat la data de 29 noiembrie 2011, la Viena, in cadrul unei reuniuni a Grupului Consultativ Comun, adoptarea de contramasuri fata de Federatia Rusa privind implementarea Tratatului privind Fortele Conventionale in Europa (CFE). Contramasurile adoptate de Romania in privinta Rusiei au menirea de a determina acest stat sa revina la implementarea obligatiilor care deriva din Tratatul CFE, dupa patru ani de la decizia Federatiei Ruse de a suspenda implementarea acestui tratat international (12 decembrie 2007), arata MAE. Decizia autoritatilor de la Bucuresti se refera la: incetarea transmiterii de informatii Federatiei Ruse cu ocazia schimbului anual de date (15 decembrie); incetarea furnizarii de notificari Federatiei Ruse; neacceptarea de inspectii care ar putea fi solicitate de Federatia Rusa. Decizia a fost luata in coordonare cu celelalte state aliate NATO si parti la CFE. Romania va continua sa implementeze prevederile Tratatului CFE fata de celelalte state parti (in numar de 28), precizeaza MAE. Decizia are caracter temporar, pana la revenirea Federatiei Ruse la implementarea Tratatului, mentioneaza MAE. Tratatul privind Fortele Armate Conventionale din Europa reglementeaza cantitatea de armament conventional din cinci categorii – tancuri de lupta, vehicule blindate, artilerie grea, avioane si elicoptere de lupta – pe care o detineau statele NATO si cele membre ale Pactului de la Varsovia. in contextul extinderii NATO, Federatia Rusa a suspendat, la 12 decembrie 2007, aplicarea Tratatului CFE, desi actiunea de suspendare nu este prevazuta de Tratatul CFE. Romania si-a exprimat la acel moment regretul fata de decizia Rusiei.
SUA da tonul
Washingtonul a anuntat, la 22 noiembrie, la Viena, ca isi limiteaza cooperarea cu Rusia si va inceta sa se mai achite de unele obligatii ce ii reveneau in virtutea prevederilor CFE. „Acest anunt facut in cadrul grupului de implementare a Tratatului CFE vine dupa ce Statele Unite si aliatii din NATO au incercat in ultimii patru ani sa gaseasca o solutie diplomatica dupa decizia Rusiei din 2007 de a inceta implementarea Tratatului”, a declarat purtatoarea de cuvant a diplomatiei americane, Victoria Nuland. „De atunci, Rusia a refuzat sa accepte inspectii si nu a mai furnizat informatii celorlalte parti semnatare ale tratatului despre fortele sale militare, asa cum cere CFE”, a completat Nuland. in contrapartida, reprezentantul Rusiei la NATO; Dmitri Rogozin, a spus luni ca Tratatul privind Fortele Conventionale in Europa va fi din nou aplicat daca se renunta la desfasurarea scutului american antiracheta la frontierele Rusiei. „Pentru a resuscita procesul de control asupra fortelor conventionale in Europa, printre „fortele substantiale” ar trebui clasate nu numai elementele de aparare antiracheta desfasurate la sol, dar si platformele antiaeriene din mari si dronele”, a explicat el. Pe 23 noiembrie, presedintele rus Dmitri Medvedev ameninta ca ar putea ordona, in caz de nevoie, luarea unor masuri pentru distrugerea sistemelor de detectie si de control din cadrul scutului antiracheta al NATO. Dmitri Medvedev a amenintat ca Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander in enclava Kaliningrad daca Statele Unite vor continua sa aplice fara concesii planul scutului antiracheta din Europa. Rusia amenintase in mai multe randuri ca va instala astfel de sisteme in enclava Kaliningrad, situata la frontiera cu Polonia si Lituania, pe malul Marii Baltice. Rusia solicita sa participe la sistemul antiracheta al NATO care va fi dezvoltat in Europa sau sa primeasca garantii ca nu va fi vizata capacitatea sa de disuasiune.
Rusia, in mentalitatea Razboiului Rece
Pe 29 noiembrie, Rusia a inaugurat o statie radar antiracheta in enclava Kaliningrad, iar Medvedev a avertizat ca acesta este „un prim semnal” adresat NATO ca Rusia este pregatita sa raspunda „amenintarilor” sistemului antibalistic din Europa. „Sper ca acest demers va fi considerat de partenerii nostri ca fiind un prim semnal ca tara noastra este pregatita sa raspunda in mod adecvat amenintarilor sistemului antiracheta al NATO la adresa capacitatilor strategice nucleare ruse”, a avertizat Medvedev. „Daca acest semnal nu va fi auzit, vom utiliza alte mijloace de aparare, vom lua masuri severe, cum am promis pe 23 noiembrie”, a insistat Medvedev. Presedintele rus a reamintit ca Moscova cere de multe luni garantii ca sistemul american antiracheta nu va ameninta Rusia. Tratatul CFE a jucat un rol crucial in stabilizarea regiunii dupa destramarea Uniunii Sovietice si a blocului comunist din Europa de Est. Cu timpul, documentul a devenit irelevant si depasit din cauza modificarilor din domeniul militar si ale mediului politic. Textul a fost actualizat in 1999, la Istanbul, dar statele membre NATO au refuzat ratificarea lui invocand mentinerea trupelor ruse in Georgia si Transnistria. Rusia a impus un moratoriu unilateral Tratatului CFE in decembrie 2007 sub pretextul ingrijorarii legate de expansiunea spre est a NATO, al scutului american antiracheta din Europa si al refuzului membrilor NATO de a ratifica documentul. Moscova a spus ca isi va relua participarea la CFE, daca NATO ratifica tratatul modificat.
Trupe de ocupatie in Transnistria
Mass-media de la Moscova a relatat, in octombrie 2010, ca reducerea armamentului conventional in Europa, inclusiv a celui din Romania, ar fi una dintre conditiile intoarcerii Moscovei in Tratatul privind fortele conventionale din Europa (CFE). Chestiunea reducerii armamentului conventional ar putea fi negociata cu Rusia in schimbul retragerii trupelor pe care Moscova le mentine in Transnistria, a scris Nezavisimaia Gazeta. Rusia ar vrea ca NATO sa limiteze desfasurarea de „forte combative substantiale” pe teritoriile noilor membre ale Aliantei, a scris si cotidianul Kommersant. Potrivit cotidianului rus, cererea ar fi fost prezentata intr-un proiect de acord de cooperare transmis de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, secretarului general al NATO, in decembrie 2009. Acordul, inca in discutie la acea data, nu a fost facut public, conform unei intelegeri. O sursa de la NATO, care a confirmat existenta acordului, a spus ca principalul obstacol in incheierea sa este ca termenul „forte combative substantiale” nu a fost definit clar. De exemplu, Rusia, care s-a opus desfasurarii scutului antiracheta in Cehia si Polonia, considera ca fortele SUA desfasurate prin rotatie in Bulgaria si Romania sunt substantiale, dar Washingtonul nu este de acord cu aceasta. In ultima vreme, tensiunile au crescut intre Rusia si SUA, in special din cauza neacceptarii de catre Moscova a instalarii scutului antiracheta american la Marea Neagra.
de Razvan Iorga | nov. 27, 2011 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Fortele armate iraniene vor lua la tinta scutul antiracheta al NATO din Turcia, daca Iranul va fi vreodata amenintat de o interventie militara straina, a avertizat sambata generalul Amir Ali Hajizadeh, comandantul Fortelor aeriene ale Gardienilor Revolutiei, armata ideologica a regimului de la Teheran. „Daca suntem amenintati, intentionam intai sa luam la tinta scutul antiracheta al NATO din Turcia. Ulterior, vom viza si alte tinte”, a declarat generalul Hajizadeh, citat de agentia de presa iraniana Mehr. Pana in prezent, oficialii iranieni afirmau ca in cazul unui atac impotriva Iranului, fortele lor vor lansa tiruri de rachete asupra Israelului. Afirmatiile privind Turcia ca tinta sunt prima declaratie in acest sens a comandamentului Gardienilor Revolutiei.Turcia a acceptat instalarea in sud-estul teritoriului sau a unui sistem radar de alerta precoce, care face parte din scutul antiracheta al NATO, menit sa contracareze, potrivit SUA, eventuale atacuri cu rachete din Orientul Mijlociu, in special din Iran.
de Razvan Iorga | nov. 15, 2011 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Camera Deputatilor a adoptat, marti, cu 261 de voturi „pentru”, 4 voturi „impotriva” si o abtinere, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului intre Romania si SUA privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al SUA in Romania. Camera Deputatilor este prima Camera sesizata cu proiectul de lege pentru ratificarea acestui acord, acesta urmand sa fie transmis Senatului, care este for decizional. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului intre Romania si SUA privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al SUA in Romania a fost adoptat pe articole tot in sedinta de marti. Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu a sustinut in plen ca acest acord duce la consolidarea securitatii Romaniei si Europei, SUA se angajeaza ferm la apararea Romaniei prin sistemul antiracheta si mentioneaza regimul juridic al bazei. Acordul prevede si un mecanism avansat de consultare intre parteneri, un text avansat, potrivit caruia Romania nu raspunde pentru prejudiciile cauzate in afara teritoriului prin actiunea acestui scut antiracheta, a mai spus Aurescu. Toate grupurile parlamentare au anuntat ca sustin acest acord. Romania si SUA au semnat, la 13 septembrie, la nivel de ministri de Externe, Acordul privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania. Semnarea acordului a avut loc la un an si jumatate de la inceperea negocierilor. Ellen Tauscher a condus delegatia americana pe durata negocierilor, echipa Romaniei fiind condusa de secretarul de stat Bogdan Aurescu. Acordul a fost supus spre ratificare Parlamentului. Semnarea acordului a avut loc la un an si jumatate de la inceperea negocierilor. Ellen Tauscher a condus delegatia americana pe durata negocierilor, echipa Romaniei fiind condusa de secretarul de stat Bogdan Aurescu
