Ambasadele și consulatele României încep să elibereze vize Schengen, relatează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE). Începând de duminică, misiunile diplomatice şi consulare ale României eliberează vize uniforme de scurtă durată – vize Schengen, care permit cetăţenilor terţi să călătorească direct din România şi fără demersuri suplimentare în scop turistic sau de afaceri către celelalte state ale spaţiului Schengen.
„Începând de azi, misiunile diplomatice şi consulare ale României eliberează vize uniforme de scurtă durată – vize Schengen. Acestea vor permite cetăţenilor terţi să călătorească direct din România şi fără demersuri suplimentare în scop turistic sau de afaceri către celelalte state ale spaţiului Schengen”, declară ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, conform unui comunicat al MAE.
Şederile în România vor fi considerate şederi în spaţiul Schengen şi vor fi incluse în calculul şederii de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
De asemenea, România va emite vize uniforme (Schengen) începând cu 31 martie. Aceste vize vor permite călătoriile în spaţiul Schengen pentru şederi de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
MAE român susţine că a întreprins demersurile necesare pentru asigurarea funcţionalităţii sistemelor de informaţii naţionale în domeniul vizelor, respectiv a racordării acestora la sistemele centrale de la nivel UE.
În acest sens, de la momentul adoptării deciziei privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen şi până duminică, au fost efectuate demersuri de conectare tehnică, în paralel cu actualizarea procedurilor de lucru în conformitate cu cerinţele prevăzute de acquis-ul comunitar pentru statele care aplică integral cerinţele UE în materie de politică de vize.
„Ministerul Afacerilor Externe, în strânsă coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, va continua eforturile în dialogul cu partenerii europeni pentru ridicarea, cât mai curând, a controalelor şi la frontierele terestre. Acest demers va contribui decisiv la buna funcţionare a pieţei interne, la eliminarea timpilor de aşteptare la frontieră şi la fluidizarea traficului, în beneficiul cetăţenilor şi al mediului de afaceri”, subliniază MAE.
În context, Ministerul Afacerilor Externe salută aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie, prin aplicarea integrală, începând de duminică, a acquis-ului Schengen şi respectiv prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime.
„Data de astăzi reprezintă un moment deosebit de important în parcursul României ca stat membru UE, în contextul în care cetăţenii români se alătură celorlalţi cetăţeni europeni în accesarea facilităţilor oferite de apartenenţa la spaţiul de liberă circulaţie. Acesta este un pilon fundamental al construcţiei europene, cu rol major în facilitarea schimburilor economice şi comerciale, în stimularea turismului, a schimburilor academice şi a legăturilor interumane, generând astfel prosperitate pentru toţi cetăţenii Uniunii”, mai transmite MAE.
În prezent, spațiul Schengen cuprinde majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene, plus câteva țări non-UE, inclusiv Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Principalele caracteristici ale spațiului Schengen sunt următoarele:
-cetățenii țărilor din spațiul Schengen pot călători liber între aceste țări fără a fi supuși controalelor pașapoartelor sau vamale la frontierele interne;
-statele Schengen aplică reguli comune pentru vizele de scurtă ședere, permițând cetățenilor din țări terțe să călătorească în întreg spațiul Schengen cu o singură viză;
-țările Schengen cooperează strâns în domeniul aplicării legii și al justiției penale pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și terorismul.
-sistemul de Informații Schengen (SIS) este o bază de date comună care permite autorităților din țările Schengen să schimbe informații despre persoane și bunuri care ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității.
-în timp ce controalele la frontierele interne sunt eliminate, țările Schengen aplică controale riguroase la frontierele externe ale spațiului pentru a menține securitatea și a gestiona migrația.
Adesea, termenul „Spațiul Schengen” este folosit pentru a face referire la zona în care se aplică aceste reguli, dar este important de remarcat că nu toate țările membre ale UE fac parte din spațiul Schengen și nu toate țările Schengen sunt membre ale UE. De exemplu, Irlanda este membră a UE, dar nu face parte din spațiul Schengen, în timp ce Norvegia nu este membră a UE, dar face parte din spațiul Schengen.
Prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a declarat recent că ţara sa ar putea să rateze termenul de 1 ianuarie 2025, data limită pe care şi-a propus-o pentru aderarea la zona monetară unică a Uniunii Europene. Acest anunț demonstrează slaba pregătire economică și instituțională a statului balcanic.
Reduta Euro
Data-ţintă pentru adoptarea euro „nu este sfântă”, a declarat Nikolai Denkov în timpul unui interviu acordat postului de radio bulgar Darik alături de vicepremierul Maria Gabriel, actuala şefă a diplomaţiei, care va deveni premier în locul lui conform acordului de rotaţie guvernamentală. Denkov nu a exclus posibilitatea ca intrarea în zona euro să se întâmple mai târziu – la 1 iulie 2025.
„Ceea ce este sfânt este să avem o direcţie clară şi să lucrăm la ea. Noi, cei din guvern, suntem convinşi că acest lucru este benefic pentru mediul de afaceri, pentru cetăţeni, pentru creşterea controlului asupra băncilor şi instituţiilor financiare”, a punctat Denkov.
Premierul a subliniat însă că actuala coaliţie aflată la putere face tot posibilul pentru a accelera procesul de aderare la euro.
Anul trecut, Bulgaria a renunţat la data ţintă pentru adoptarea euro, ianuarie 2024, deoarece rata inflaţiei nu a reuşit să îndeplinească standardul şi nu pusese încă în aplicare anumite modificări legislative.
„Data este atunci când sunt îndeplinite toate criteriile de la Maastricht. Poate că 1 ianuarie 2025 ar fi o dată posibilă”, declara vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, în februarie 2023.
Probleme energetice
Bulgaria înlocuieşte importurile de petrol ruseşti cu ţiţei din Kazahstan, Irak şi Tunisia, în ianuarie, potrivit traderilor şi datelor LSEG.
Bulgaria are o derogare de la un embargo al Uniunii Europene care îi permite să continue importurile maritime de petrol rusesc în 2024. Dar ţara a restricţionat exporturile tuturor produselor rafinate produse din ţiţei rusesc, începând cu această lună, ceea ce face aproape imposibil ca singura sa rafinărie să funcţioneze cu petrol rusesc şi a decis să oprească toate importurile de ţiţei rusesc, din martie.
Bulgaria cumpără petrol pentru a-şi alimenta rafinăria din Burgas, care are o capacitate de 190.000 de barili pe zi (bpd) şi este operată de grupul Lukoil din Rusia.
Bulgaria a fost al patrulea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc pe mare în 2023, cumpărând peste 100.000 bpd. Dar, în această lună, niciun petrol din Rusia nu va ajunge în portul Burgas.
Întrucât Lukoil nu mai poate furniza rafinăriei din Burgas propriul său petrol Urals, trebuie să folosească petrol din altă parte, crescând costurile.
Rentabilitatea fabricii este, de asemenea, afectată de un impozit de 60% impus de guvernul Bulgariei asupra profiturilor rafinăriei.
Până acum, în ianuarie, Burgas urmează să primească două transporturi de 70.000 de tone de ţiţei KEBCO din Kazahstan, o cantitate de 76.000 de tone de Basrah Light, 50.000 de tone de CPC Blend şi 33.000 de tone de petrol din Tunisia, potrivit datelor LSEG.
KEBCO, un sortiment kazah exportat din porturile ruseşti cu aceeaşi calitate ca Urals, este cel mai probabil înlocuitor al petrolului rusesc în Bulgaria, au spus comercianţii, adăugând că oferta sa este limitată şi preţul este semnificativ mai mare decât pentru Urals.
Burgas este concepută pentru a procesa petrolul Urals şi în prezent poate funcţiona numai pe grad acru, ceea ce este dificil şi costisitor în UE, au spus traderii.
”Piaţa petrolului acid din Europa este limitată din cauza lipsei de petrol Urals şi Kurd”, a spus unul dintre traderi.
Exporturile de petrol din regiunea Kurdistan a Irakului au fost suspendate din primăvara trecută.
Lukoil a declarat că îşi revizuieşte strategia cu privire la activele din Bulgaria şi că ar lua în considerare vânzarea acestora.
Războiul cerealelor
Mai multe state din estul Uniunii Europene, inclusiv România, cer Comisiei Europene să impună taxe de import pentru cerealele din Ucraina, invocând concurenţa neloială, a declarat recent Ministerul Agriculturii de la Sofia.
Ministerul bulgar a precizat că miniştrii agriculturii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care solicită aceste măsuri, motivând că produsele agricole mai ieftine din Ucraina le afectează pieţele de export.
Cei cinci semnatari ai scrisorii se numără printre cele şase state membre ale UE care produc semnificativ mai mult grâu şi porumb decât au nevoie, ceea ce este esenţial pentru siguranţa alimentară europeană şi pentru suveranitatea strategică a UE, au arătat miniştrii din cele cinci ţări.
„Acesta este motivul pentru care Bruxelles-ul trebuie să introducă măsuri care să protejeze pieţele statelor membre care se învecinează cu Ucraina, ajutându-le în acelaşi timp să îşi folosească întregul potenţial de export”, se arată în scrisoarea semnată de cei cinci miniştri, printre care şi ministrul agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy.
„Una dintre aceste (măsuri) ar putea fi introducerea de taxe de import pentru cele mai sensibile produse agricole”, se spune în scrisoare.
Dimensiunile mai mari ale exploataţiilor agricole din Ucraina fac ca exporturile de cereale ale ţării să fie mai ieftine, iar acest lucru îi obligă pe fermierii din UE să iasă de pe pieţele lor tradiţionale de export, au explicat miniştrii.
Fermierii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia „au suferit prejudicii semnificative” de când UE a suspendat anul trecut cotele de import şi taxele vamale pentru cerealele din Ucraina, se plâng ei.
De asemenea, miniştrii solicită Comisiei Europene să examineze într-un raport dacă modul în care se face producţie în Ucraina este în conformitate cu standardele UE.
Plângerile au fost adresate comisarului european pentru comerţ, Valdis Dombrovskis, şi comisarului pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.
După invazia rusă din 2022, exporturile de cereale au fost o sursă – rară – de tensiune între Kiev şi vecinii săi din UE, deoarece Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia au devenit rute de tranzit alternative pentru cerealele ucrainene pentru a ajuta la compensarea exporturilor mai lente prin porturile ucrainene de la Marea Neagră. Fermierii din aceste ţări au protestat faţă de aceste transporturi, susţinând că acestea distorsionează pieţele locale.
Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat restricţii asupra importurilor de cereale ucrainene în septembrie anul trecut, după ce Comisia Europeană a decis să nu prelungească interdicţia privind importurile în cele cinci ţări vecine ale Ucrainei din UE. Toate cele trei interdicţii se aplică doar importurilor interne şi nu afectează tranzitul către pieţele de desfacere.
Ucraina a răspuns prin depunerea unei plângeri la Organizaţia Mondială a Comerţului împotriva celor trei ţări, în timp ce alţi membri ai UE au condamnat măsurile unilaterale.
Problemele Mării Negre
Ministrul adjunct al apărării din Bulgaria, Atanas Zaprianov, a semnat alături de ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, la Istanbul, Memorandumul de Înţelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră, împreună cu ministrul turc al apărării, Yaşhar Güle. Prin lansarea MCM Black Sea demonstrăm solidaritatea şi angajamentul nostru comun în contracararea ameninţărilor minelor marine care plutesc în derivă în Marea Neagră, a precizat ministrul, adăugând că ”agresivitatea şi dispreţul Federaţiei Ruse faţă de normele de drept internaţional fac din Marea Neagră nu doar o problemă regională, ci una cu implicaţii globale”.
Am semnat, la Istanbul, Memorandumul de Înţelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea, împreună cu ministrul turc al apărării, Yaşhar Güle, şi ministrul adjunct al apărării din Bulgaria, Atanas Zaprianov”, anunţă ministrul Angel Tîlvăr pe Facebook.
”Concretizarea acestui proiect a fost una dintre priorităţile mandatului meu, pentru că este responsabilitatea noastră, ca state riverane şi membri ai NATO, să depunem toate eforturile pentru siguranţa Mării Negre, cu sprijinul şi implicarea aliaţilor noştri. Prin lansarea MCM Black Sea demonstrăm solidaritatea şi angajamentul nostru comun în contracararea ameninţărilor minelor marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. Agresivitatea şi dispreţul Federaţiei Ruse faţă de normele de drept internaţional fac din Marea Neagră nu doar o problemă regională, ci una cu implicaţii globale”, a arătat ministrul român.
Tîlvăr afirmă că ”aşteaptă cu încredere implicarea, pe viitor, a partenerilor NATO riverani, Grupurilor Navale Permanente ale NATO şi a altor state aliate, pentru a consolida cooperarea şi interoperabilitatea în asigurarea securităţii Mării Negre şi a regiunii Euro-Atlantice”.
În abordarea problematicii esenţiale a securităţii Mării Negre, Angel Tîlvăr a afirmat că şi alte iniţiative, precum misiunile de Poliţie Aeriană ale NATO, au un rol important în menţinerea securităţii regionale, potrivit Ministerului Apărării. ”Doresc să îmi exprim aprecierea sinceră faţă de valorosul nostru aliat, Turcia, pentru dislocarea recentă a patru aeronave F-16 şi a 80 de militari la una dintre principalele noastre baze aeriene”, a spus ministrul Tîlvăr.
Oficialul român a subliniat ca trebuie menţinută toată atenţia NATO asupra evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre unde, împotriva normelor dreptului internaţional, Federaţia Rusă continuă atacurile nediscriminatorii care vizează infrastructura civilă ucraineană, fiind produse distrugeri semnificative, cu impact major asupra populaţiei civile, mai transmite Ministerul bulgar al Apărării.
Problema Schengen
Comisia Europeană a refuzat recent să comenteze în legătură cu o propunere de ridicare a controalelor la frontiera terestră între Bulgaria, România şi Grecia, propunere făcută de mai mulţi politicieni din cele trei ţări într-o scrisoare adresată ministrului grec al migraţiei şi azilului Dimitris Kairidis. „Cu siguranţă nu vom face comentarii despre conţinutul unei scrisori care nici nu ne-a fost adresată şi pe care nici nu am văzut-o. Funcţionarea Schengen, rolul sau partea Schengen care se aplică în prezent României şi Bulgariei este foarte bine cunoscută, adaptările la ceea ce a fost agreat de toate statele membre sunt de asemenea foarte bine cunoscute – aceasta este situaţia în care ne aflăm, nu vom face speculaţii despre nimic care ar putea depăşi asta până când vor fi luate alte decizii. Aşa cum ştiţi foarte bine, măsurile care au fost luate au necesitat ceva timp şi au presupus negocieri între statele membre şi astfel suntem acum într-o nouă situaţie care a relaxat controalele frontaliere până la un punct pentru anumite tipuri de călătorii către restul Uniunii Europene”, a declarat purtătorul de cuvânt principal al Comisiei Europene, Eric Mamer. Colega sa Anitta Hipper a adăugat că „la finalul anului trecut, practic pe 30 decembrie, Consiliul a convenit cu unanimitate cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen”. ”Este o realizare uriaşă şi salutăm faptul că Bulgaria şi Romania vor începe să aplice acquis-ul Schengen integral de la 31 martie (pentru frontierele aeriene şi maritime, n.red.). Ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime va avea loc la 31 martie şi acesta ca urmare a muncii foarte intense depuse de România şi Bulgaria şi de asemenea datorită angajamentului şi deciziei lor politice”, a spus Hipper. Eurodeputaţii Vlad Gheorghe, Dacian Cioloş (România) şi Georgios Kyrtsos (Grecia) şi parlamentarul bulgar Daniel Lorer i-au trimis o scrisoare comună ministrului imigraţiei şi azilului din Grecia în care îi recomandau acestuia să propună, în cadrul reuniunii informale a miniştrilor justiţiei şi afacerilor interne desfăşurate joi şi vineri la Bruxelles, ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre România, Bulgaria şi Grecia. Semnatarii au adus în atenţia ministrului Dimitris Kairidis mai multe argumente pentru care consideră că acest apel este oportun şi prin care solicită ridicarea controalelor cât mai rapid. „În primul rând, din 2011, Comisia Europeană reiterează sistematic că Bulgaria şi România sunt pregătite pentru aderarea deplină la Schengen. În al doilea rând, Parlamentul European a emis numeroase rezoluţii şi rapoarte prin care solicită aderarea deplină la Schengen, care au fost susţinute de majoritatea absolută a Camerei”, susţineau semnatarii scrisorii. Un alt argument prezentat de ei este acela că reprezentanţii sectoarelor turismului grec şi HORECA cer ridicarea controlului la frontierele terestre pentru a facilita sosirea turiştilor români şi bulgari în Grecia. Aceasta ar deveni un factor foarte important al dezvoltării economice, în special în părţile de nord ale Greciei, cu condiţia ca graniţa terestră să devină complet deschisă înainte de perioada estivală. În al patrulea rând, în momentul de faţă controalele la frontierele terestre dintre cele trei ţări care se află oficial în spaţiul Schengen aduc încă pierderi uriaşe companiilor de transport şi turiştilor, în ceea ce priveşte costurile de călătorie, câştigurile financiare ratate şi timpul. Acesta este un factor pe care nu-l putem subestima în contextul crizei economice şi inflaţiei fără precedent. ”În al cincilea rând, ridicarea frontierei ar îmbunătăţi imediat parametrii de mediu ai zonelor în cauză, contribuind astfel la obiectivul UE de reducere a emisiilor de CO2, a poluării aerului şi a bolilor conexe”, se menţiona în scrisoare.
Decizie istorică
Comisia Europeană salută decizia „istorică” a Consiliului UE de a accepta, începând cu martie 2024, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen într-o primă etapă, cu graniţele aeriene şi maritime, şi spune că în 2024 vor continua negocierile pentru renunţarea la controale şi pentru graniţele terestre, o decizie în acest sens fiind aşteptată „într-un termen rezonabil”. Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, se aşteaptă chiar ca acest lucru să se întâmple în cursul anului viitor.
„Comisia salută decizia unanimă de astăzi a Consiliului de a primi România şi Bulgaria în spaţiul Schengen, ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime începând cu martie 2024. Aderarea lor va stimula călătoriile, comerţul şi turismul şi va consolida şi mai mult piaţa internă”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
„Ziua de astăzi marchează un moment istoric pentru Bulgaria şi România. Şi o zi de mare mândrie pentru cetăţenii români şi bulgari. Începând cu luna martie, aceştia vor putea să traverseze liber frontierele interne maritime şi aeriene, fără controale la frontieră. Acesta este un mare pas înainte pentru ambele ţări şi pentru spaţiul Schengen în ansamblu. Felicitări Bulgariei şi României: această mare realizare este posibilă datorită muncii, angajamentului şi perseverenţei voastre. Datorită vouă, spaţiul Schengen va deveni şi mai puternic, în beneficiul tuturor cetăţenilor UE”, a declarat preşedinta Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, citată în comunicat.
„Discuţiile privind o nouă decizie de ridicare a controalelor la frontierele terestre vor continua în 2024”, dă asigurări executivul european, în condiţiile în care Ministerul de Interne de la Viena a transmis că în prezent nu există astfel de negocieri şi, prin urmare, nu există nici o dată fermă pentru aplicarea facilităţilor Schengen la transportul terestru. „Se aşteaptă ca o decizie a Consiliului în această privinţă (ridicarea controalelor la frontierele terestre – n.r.) să fie luată într-un termen rezonabil”, spune Comisia Europeană în comunicat.
Comisiarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, este chiar mai optimistă. Ea spune că integrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei ar putea veni chiar în 2024. Este anul în care vor fi alegeri europene, iar din toamnă va funcţiona probabil o nouă Comisie Europeană.
„Salut decizia unanimă a statelor membre de a invita România şi Bulgaria în spaţiul Schengen. Această decizie istorică a Consiliului vine după 13 ani de blocaj şi este rezultatul angajamentului politic şi al determinării. Este un pas înainte crucial care va permite cetăţenilor şi întreprinderilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor la libera circulaţie, pe calea aerului şi pe mare. Sunt convinsă că, anul viitor, Consiliul va fi, de asemenea, în măsură să decidă cu privire la ridicarea controalelor la frontierele terestre. Voi continua să sprijin în mod activ acest proces crucial pentru Europa”, promite Ylva Johansson, comisar pentru afaceri interne, citată în comunicatul CE.
Condiții austriece
Una dintre condiţiile puse de Austria pentru a-şi ridica veto-ul în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen pare să fi fost acceptată. „Pentru a ajuta Bulgaria şi România să protejeze frontierele externe ale Uniunii, se va continua să se acorde sprijin financiar substanţial şi asistenţă Frontex. În acelaşi timp, proiectele-pilot dezvoltate de Bulgaria şi România la frontierele externe s-au dovedit eficiente şi ar trebui să fie transformate în acorduri mai structurale”, spune Comisia Europeană arătând astfel care sunt „următoarele etape”.
Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la spaţiul Schengen, spune Comisia Europeană, care a recomandat în repetate rânduri includerea celor două ţări în Schengen arătând că îndeplinesc toate condiţiile tehnice.
În 2011, Comisia a confirmat pentru prima dată că atât Bulgaria, cât şi România sunt pregătite să devină parte a spaţiului Schengen fără controale la frontierele interne. De atunci, Bulgaria şi România au continuat să demonstreze că îndeplinesc condiţiile pentru a deveni membre Schengen. Acest lucru a fost reconfirmat de trei misiuni de constatare la frontierele externe ale Bulgariei şi României, în 2022 şi 2023.
De asemenea, Comisia a lansat proiecte-pilot cu România şi Bulgaria în martie 2023 pentru a stimula gestionarea frontierelor externe, a consolida cooperarea cu ţările vecine şi a asigura proceduri rapide de azil şi de returnare, arată comunicatul de la Bruxelles.
Şi Spaţiul Schengen este pregătit să primească România şi Bulgaria, susţine CE. În ultimul deceniu, UE a depus eforturi pentru a consolida arhitectura care protejează spaţiul fără controale la frontierele interne. Au fost introduse o serie de măsuri în domeniul securităţii şi al cooperării poliţieneşti şi judiciare pentru a se asigura că UE rămâne puternică în faţa ameninţărilor la adresa securităţii. În prezent, spaţiul Schengen este susţinut şi de un nou model de administrare, de un nou mecanism de evaluare şi de un ciclu anual de raportare şi monitorizare. Eforturile comune depuse în ultimii ani au făcut ca spaţiul Schengen să fie mai puternic şi mai rezistent, arată Comisia Europeană.
Ce înseamnă Schengen
Spaţiul Schengen de liberă circulaţie al Europei este una dintre cele mai mari realizări ale sale şi una dintre cele mai preţuite de cetăţenii UE. Ceea ce a început ca un proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg – s-a extins treptat, de-a lungul a şapte etape de extindere, pentru a deveni ceea ce este astăzi cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume.
Beneficiile eliminării frontierelor interne rămân la fel de convingătoare şi astăzi ca şi în 1985, consideră Comisia Europeană.
Spaţiul Schengen este parte integrantă a cadrului juridic al UE. Conform tratatelor, toate statele membre ale UE trebuie să devină, atunci când sunt pregătite, membri cu drepturi depline ai spaţiului Schengen. Acesta este atât un drept, cât şi o obligaţie.
În prezent, spaţiul Schengen cuprinde 27 de ţări şi se întinde pe o suprafaţă de 4 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de aproape 420 de milioane de persoane.
Cu România şi Bulgaria, spaţiul Schengen va creşte la 4,5 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de 450 de milioane de locuitori, menţionează comunicatul executivului european.
„Atât Bulgaria, cât şi România s-au dovedit a avea un istoric exemplar în ceea ce priveşte punerea în aplicare (a reglementărilor Schengen – n.r). Cu România şi Bulgaria, Schengen devine şi mai puternic. Misiunile voluntare de investigare din 2022 în Bulgaria şi România şi cea mai recentă misiune din 2023 în Bulgaria nu au făcut decât să le întărească gradul de pregătire”, afirmă Comisia Europeană.
Semnal strategic
Odată cu intrarea României şi Bulgariei în Schegen, este a noua etapă de extindere a spaţiului, ceea ce confirmă şi consolidează atât încrederea reciprocă, cât şi unitatea dintre statele membre pe care se bazează Schengen şi va contribui la progresul acestui proiect esenţial.
„Aceasta va face Uniunea mai puternică prin protecţia consolidată a frontierelor noastre externe comune şi printr-o cooperare poliţienească eficientă – mai prosperă prin eliminarea timpului pierdut la frontiere şi prin facilitarea contactelor între persoane şi întreprinderi – şi mai atractivă prin extinderea semnificativă a celui mai mare spaţiu comun fără controale la frontierele interne din lume”, arată executivul european.
„Decizia istorică luată astăzi de Consiliu este o dovadă puternică a unităţii de scop şi de spirit a UE. Aderarea României şi a Bulgariei va face Schengen mai puternic – consolidând această „bijuterie a coroanei” atât de emblematică pentru modul nostru de viaţă european, în beneficiul pieţei interne, al economiilor noastre şi al cetăţenilor europeni de pretutindeni. Felicit din toată inima ambele ţări pentru toată munca depusă pentru a ajunge aici – aceasta este o realizare a dumneavoastră, care nu este doar meritată, ci şi aşteptată cu mult timp în urmă. Şi vom continua să parcurgem împreună fiecare pas al drumului înainte”, a transmis Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Parlamentul olandez a aprobat poziţia guvernului ţării în favoarea aderării Bulgariei ca membru cu drepturi depline la spaţiul fără frontiere Schengen, a anunţat triunfător vineri, ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov.
Război politic intern la Viena
Analiștii politici consideră că partidul condus de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă, astfel se explică refuzul de a accepta România în spaţiul Schengen. Totuşi, Austria ar putea accepta ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul Schengen mai întâi cu aeroporturile, apoi terestru, negocierile europene fiind în plină desfăşurare.
Mihai Răzvan Ungureanu a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, dacă a depistat influenţe subterane ale Moscovei în refuzul Austriei de accepta România în spaţiul Schengen.
”Nu cred că trebuie să mergem în măruntaiele unor teorii conspiraţioniste. A fost opţiunea de politică internă a guvernului de coaliţie de la Viena. Practic, preşedintele celui mai important partid din coaliţie, cancelarul Nehammer, uitându-se la alegerile generale de anul viitor, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă FPÖ (Partidul Libertăţii). A riscat foarte mult, e greu să apreciem care vor fi efectele electorale, eu unul le prevăd diminuate. S-a văzut în alegerile de land de anul acesta că tema migraţiei n-a funcţionat, chiar dacă a fost asumată de ÖVP – partidul cancelarului Nehammer. Cred că efectele electorale nu vor aduce un mare câştig pentru ÖVP, care a pierdut mult în alegerile de landuri. Social-democraţii nu prea există şi vine puternic din urmă partidul de extremă dreapta – care e mult mai credibil când vorbeşte de interzicerea sau micşorare capacităţii de absorbţie a migranţilor în Austria – faţă de ÖVP, care până acum părea să fie stâlpul europenităţii”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu la Prima TV.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, că nu vrea ca lumea să creadă că „suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România”.
„Dosarul Schengen este un dosar european care nu a mers aşa cum a trebuit. În cazul nostru, anul trecut, cam tot la începutul iernii, Austria a refuzat să acorde un vot pentru intrarea României în Schengen. De atunci toată lumea negociază pe absolut toate palierele. Acum a apărut o oarecare flexibilizare a poziţiei austriece, însă vreau să fim foarte sincer aici mai este cale lungă şi este nevoie de multe negocieri şi multe discuţii. Aici intervin sigur ministerele, Externele, Internele şi reprezentanţa noastră din Bruxelles care s-a implicat exemplar în toate discuţiile. Nu vreau să creadă cineva că suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România. Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a afirmat Klaus Iohannis, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest de la
Guvernul olandez a informat Parlamentul de la Haga că sprijină intrarea Bulgariei în Schengen, a anunţat vineri ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Willemijn van Haaften.
Olanda, alături de Austria, s-a opus în urmă cu un an intării Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, în timp ce România s-a lovit numai de veto-ul Vienei. România şi Bulgaria şi-au depus însă candidatura împreună pentru aderarea la Schengen, astfel că cele două ţări sunt privite „la pachet”.
Acuzații dure
”Ca bulgar, cred că aşa-numitele condiţii speciale sunt inacceptabile şi nejustificate. Bulgarii sunt obosiţi şi afectaţi de standardele duble faţă de ei ca europeni. Vorbind ca politician, cred că această discuţie din Austria nu este îndreptată către Bulgaria şi România, ci către societatea austriacă. Despre ce condiţii vorbim, când ţara noastră îşi îndeplineşte oricum toate angajamentele de protecţie a frontierelor? Şi acestea nu sunt cuvintele mele, ci ale tuturor instituţiilor europene, ale fiecăreia dintre ele. În acest sens, nu există noi angajamente pentru noi. Îndeplinim deja cerinţele Austriei”, a declarat Novakov, citat de mass-media.
El a afirmat că acest comportament al Austriei este mai degrabă rezultatul proceselor politice interne.
Austria cerea Comisiei Europene o triplare a numărului de poliţişti de frontieră şi fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. În plus, Austria solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Europarlamentarul bulgar Andrey Novakov a îndemnat anterior Bulgaria şi România să elimine barierele la punctele comune de trecere a frontierei, în semn de protest dacă li se va refuza în continuare aderarea la spaţiul Schengen, informează BTA, citată de mass-media de la București.
„Propunerea mea este acea ca, în situaţia în care nu vom intra în Schengen, să rezolvăm în mod bilateral controalele la frontieră între Bulgaria şi România şi să ridicăm barierele (între cele două ţări) fără a încălca legislaţia europeană. Acest lucru este posibil şi ar trebui să îl facem, inclusiv în semn de protest”, a declarat joi Novakov la un forum pe transport, digitalizare, oraşe inteligente şi securitatea alimentară, organizat la Sofia. Evenimentul est organizat de dir.bg şi 3E News. Agenţia de presă BTA este partener media la acest forum.
Andrey Novakov a subliniat că nu sunt multe poduri peste Dunăre între Bulgaria şi România pentru că strategia României este aceea de a-şi dezvolta infrastructura spre vest, în direcţia Ungariei, şi nu în sud, spre Bulgaria. Pe de altă parte, principalele oraşe bulgare de la Dunăre sunt mai mici decât oraşele româneşti şi există o lipsă de interes în conectarea lor, crede Novakov. Potrivit europarlamentarului, există bani pentru construcţia de poduri peste Dunăre, însă nu există dorinţă pentru construcţia lor. Bulgaria ar trebui să convingă România că au o ţară membră UE şi la sud şi astfel de infrastructura ar fi în interesul său.
Demers regional
La rândul lor, consilierii locali din Giurgiu şi Ruse au semnat recent, în cadrul unei şedinţe comune româno-bulgare, o declaraţie comună şi o scrisoare cu privire la importanţa aderării la Spaţiul Schengen ce va fi transmisă premierilor şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări
„La 16 ani distanţă de la aderarea simultană la Uniunea Europeană, la mai bine de două decenii de cooperare care au generat dezvoltarea şi modernizarea celor două comunităţi, iată-ne astăzi, împreună, într-o simbioză care ne caracterizează, pe o traiectorie comună către Spaţiul Schengen, drum cu prioritate, intersecţie cu o serie de oportunităţi de neratat pentru Euroregiune. Adresăm astăzi o scrisoare celor două Guverne pentru că eticheta de state Schengen ar aduce României şi Bulgariei noi oportunităţi şi pentru că cetăţenii au dreptul la o bună guvernare! Aşa cum ne asumăm în declaraţia comună, împreună trebuie să ne constituim într-o voce comună care spune că cele două ţări au nevoie şi merită să intre în spaţiul Schengen!”, a declarat primarul municipiului Giurgiu, Adrian Anghelescu.
„Conectivitatea noastră nu este decisă de preşedinţi, prim-miniştri sau lideri UE. Conexiunea noastră vine destul de natural de la individ la individ, din prietenie, contactele noastre zilnice şi munca noastră împreună. De ani de zile, Ruse şi Giurgiu au arătat în mod continuu cum pot fi înlăturate barierele prin dialog şi parteneriat. Între noi, ca cetăţeni de ambele părţi ale graniţei, s-a creat o legătură atât de puternică încât politicienii şi administratorii trebuie să parcurgă acum o serie de paşi pentru a o transforma în documente”, a afirmat primarul municipiului Ruse, Pencho Milkov, de la tribuna Ateneului ‘Nicolae Bălănescu’.
Şi directorul executiv al Asociaţiei Euroregiunea Danubius, Lili Gancheva, a declarat că formula succesului acestui demers constă în încredere, acceptare şi continuitate. „După cum se spune în Declaraţia Comună pe care o susţinem, cred că cheia succesului este să fim împreună pentru că aşa putem forma o voce comună pentru a fi auziţi! Merităm şi ar trebui să fim în Spaţiul Schengen!”, a afirmat Lili Gancheva.
În scrisoarea comună, semnată de toţi consilierii municipali din Giurgiu şi Ruse şi care va fi înaintată premierului României, Marcel Ciolacu, şi premierului Republicii Bulgare, Nikolai Denkov, precum şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări, se subliniază faptul că aderarea la spaţiul Schengen este „esenţială pentru schimbarea pe care o va aduce în regiune”.
Reformă politică
Într-un demers menit să faciliteze aderarea la spațiul Schengen, Consiliul Judiciar Suprem al Bulgariei a votat pentru demiterea controversatului procuror-şef Ivan Gheşev, considerat de mulţi bulgari drept un apărător de frunte al capilor mafiei din ţară şi un obstacol cheie în calea instaurării statului de drept, relata anterior POLITICO.
Consiliul Judiciar Suprem, care este cea mai înaltă autoritate judiciară din Bulgaria, a declarat că a votat cu 16 voturi la 4 pentru demiterea acestuia. Decizia de demitere a acestuia este acum transmisă preşedintelui Rumen Radev, care trebuie să o aprobe, dar nu are un termen limită pentru a face acest lucru.
Anterior deciziei Consiliului Judiciar Suprem, Gheşev avusese o apariţie la televiziunea naţională şi a refuzat să demisioneze, atacâdu-şi rivalii din parlament pe care i-a numit „gunoi politic”.
Gheşev s-a confruntat cu presiuni pentru a demisiona ca urmare a acuzaţiilor că o explozie care a avut loc lângă vehiculul său, la începutul lunii mai, descrisă drept o „tentativă de asasinat”, a fost de fapt o înscenare.
Noul guvern al Bulgariei, care a preluat puterea la începutul acestei luni, a promis să pună ţara pe o traiectorie către normele democratice ale UE. Timp de mulţi ani, Bulgaria a fost considerată un „stat capturat”, în care oligarhii şi protectorii lor politici au operat efectiv în impunitate, în colaborare cu grupurile de crimă organizată. Rolul lui Gheşev – poreclit „Şapcă” – este deosebit de sensibil. În timpul protestelor masive antimafia din 2020, el a fost indicat ca fiind figura centrală din sistemul judiciar care face în aşa fel încât să se asigure că niciun lider important nu este adus vreodată în faţa justiţiei. Acesta a intrat însă în conflict deschis cu foşti aliaţi, inclusiv cu fostul prim-ministru Boiko Borissov.
Confruntat cu plecarea iminentă, Gheşev şi-a acuzat duşmanii că încearcă să-l asasineze şi a început să facă dezvăluiri despre o serie de anchete care au fost ascunse – inclusiv un caz de spălare de bani în care este implicat Borissov şi achiziţionarea unei proprietăţi scumpe în Barcelona. Preşedintele Radev, care provine din rândurile socialiştilor, are puteri limitate pentru a se opune deciziilor Consiliului Judiciar Suprem, dar ar putea întârzia plecarea lui Gheşev pentru a-i permite acestuia să creeze probleme noului guvern. Radev adoptă o poziţie blândă faţă de Rusia şi este ostil noului guvern reformator condus de premierul Nikolai Denkov, care s-a angajat să adopte o poziţie mai deschis pro-NATO şi pro-Ucraina.
În cadrul conferinței ministeriale Forumul Salzburg, organizată în Slovenia, miniștrii de interne ai Bulgariei și României au continuat discuțiile cu omologul austriac în privința aderării celor două state la spațiul Schengen. În acest context, ministrul bulgar Kalin Stoyanov, a susținut poziția de împotrivire a guvernului său față de propunerea Austriei privind Air Schengen, anume integrarea treptată a statelor, începând cu dimensiunea aeriană.
Stoyanov a declarat că militează în continuare pentru aderarea completă a Bulgariei și României la spațiul Schengen, având în vedere că cele două state îndeplinesc deja criteriile necesare pentru acest lucru. În aceeași ordine de idei, prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a afirmat, în mediul online, că impunerea unor noi condiții doar pentru ridicarea barierelor aeriene este inacceptabilă și reprezintă un dublu standard. Acesta a făcut referire directă la faptul că Bulgaria se opune primirii mai multor imigranți în teritoriul național în schimbul implementării Air Schengen.
Pe de altă parte, oficialii români s-au arătat entuziasmați de propunere. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că flexibilizarea Austriei și ridicarea granițelor aeriene reprezintă încă un pas spre aderarea României la spațiul Schengen. De asemenea, în urmă întrevederii din Slovenia, ministrul de interne Cătălin Predoiu a spus că se fac progrese în această direcție, deși discuțiile rămân, în continuare, complicate. Mai mult, Predoiu a afirmat că cerințele actuale ale Austriei sunt eronat numite „condiții”, întrucât reprezintă proceduri deja existente care trebuie menținute de către cele două state. Așadar, conform ministrului, României nu îi revine nicio obligație suplimentară de acțiune în acest sens.
Propunerea de Air Schengen a Austriei vine după ce, în cadrul întâlnirii miniștrilor de interne UE din 5 decembrie 2023, aceasta și-a menținut poziția de până acum față de aderarea completă a României și Bulgariei; la momentul respectiv, ministrul de interne Gerhard Karner a declarat că Schengen trebuie să devină, în primul rând, un spațiu mai eficient, înainte de a se extinde. Ulterior, oficialii austrieci au afirmat că sunt dispuși să facă pași înspre înlăturarea controalelor de pașapoarte în aeroporturi, dar numai în schimbul îndeplinirii unor cerințe stricte. Acestea se referă la triplarea personalului Frontex din Bulgaria, la modernizarea infrastructurii tehnologice a granițelor României și Bulgariei cu Serbia, respectiv Turcia, consolidarea măsurilor de supraveghere a granițelor româno-bulgare și româno-maghiare, cât și la desfășurarea de consilieri austrieci pe probleme birocratice pentru colaborarea cu autoritățile aeroportuare și primirea, de către cele două a state, a mai multor solicitanți de azil, în special din Siria și Afganistan. Comisia Europeană s-a arătat deschisă față de propunere, declarând că momentan o are în vedere spre analiză.
Intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen a fost blocată de Austria și Olanda în cadrul votului Consiliul JAI din decembrie 2022. Din cauza actualei nearmonizări de poziție față de Air Schengen între cele două state, dar și a faptului că Olanda și Austria se opun în continuare în principal Bulgariei, zvonuri recente susțin că oficialii de la București ar lua în considerare un scenariu în care să ceară un vot separat pentru aderarea României.
Spațiul Schengen, mai scump pentru cetățenii non-UE
Pentru intrarea în spațiul Schengen va fi necesară o taxă, conform Deciziei Parlamentului European, care ieri a aprobat crearea unui nou sistem european de informare privind autorizațiile și călătoriile (ETIAS) pentru a călători în spațiul Schengen, se arată într-un comunicat al Legislativului European, citat de KARADENIZ PRESS. „Cetățenii din țările din afara UE, scutiți de obligativitatea vizelor, ar trebui să obțină permisiunea înainte de a călători în UE în conformitate cu noile norme, care au fost susținute joi de Parlamentul European” se arată în comunicatul citat.
Sistem nou
Noul sistem, care va fi operațional din 2021, va permite verificarea suplimentară a călătorilor fără viză, precum și a celor care pot fi în pericol, a migranților ilegali sau a celor cu risc epidemic. Cetățenii din mai mult de 60 de țări și teritorii scutite de obligativitatea vizelor pentru intrarea în UE trebuie să completeze un formular electronic pentru călătoriile lor și să introducă date cu caracter personal (inclusiv numele, data și locul nașterii, sexul și naționalitatea) cu privire la documentul de călătorie (țara de eliberare, adresa de domiciliu) și informațiile de contact, precum și țara europeană a primei intrări. Autorizația de călătorie va costa 7 euro, iar pentru călătorii sub vârsta de 18 ani și pentru cei peste 70 de ani va fi gratuit. Aceasta va fi valabilă timp de trei ani sau până la expirarea documentului de călătorie.
Termen extins pentru terorism
Solicitantul va trebui să informeze autoritățile cu privire la orice condamnare pentru infracțiuni grave (cum ar fi terorismul, exploatarea sexuală, traficul de ființe umane sau traficul de droguri, crimă și viol), despre șederea în anumite zone de război sau conflicte și orice decizii administrative anterioare care necesită plecarea din țară, în ultimii 10 ani. În cazul infracțiunilor de terorism, termenul va fi extins la ultimii 20 de ani și vor fi necesare clarificări suplimentare cu privire la data și țara de condamnare.
Fiecare cerere va fi verificată automat în toate bazele de date relevante pentru a determina în special dacă a fost utilizat un document de călătorie pierdut sau furat sau dacă nu a fost emis un mandat individual de arestare. Marea majoritate a solicitanților vor primi permisiunea aproape imediat. Dacă în cursul inspecției va fi verificat un răspuns pozitiv la orice întrebare privind cazurile penale, călătoriile în zonele de conflict și ordinul de ieșire din țară, datele vor fi verificate manual și vor fi evaluate pentru riscul de siguranță, migrație sau epidemie. (N.G.)
Ministerul Administratiei si Internelor considera indeplinita "misiunea Schenghen"
O întalnire de lucru a conducerii Ministerului Administratiei si Internelor cu atasatii de afaceri interne ai M.A.I. acreditati în statele din Europa se desfasoara zilele acestea la Bucuresti. In cele trei zile ale reuniunii au loc discutii ample pe tema participarii Romaniei la extinderea si perfectionarea colaborarii pe plan extern în domeniul afacerilor interne, ca parte integranta a politicii externe a statului roman. De asemenea, o atentie deosebita va fi acordata, în context, aspectelor privind îndeplinirea responsabilitatilor tehnice ale M.A.I. în procesul de aderare a Romaniei la Spatiului Schengen, cooperarea politieneasca internationala, migratia ilegala si posibilele amenintari migrationiste la adresa tarii noastre, precum si gestionarea comunicarii si formarea imaginii ministerului în plan extern.
Prezent la intalnire, in interventia sa privind „Aspecte de actualitate în domeniul afacerilor interne la nivel european. Prioritati ale Romaniei”, Bogdan Aurescu a subliniat importanta domeniului justitiei si afacerilor interne pentru asigurarea securitatii cetatenilor europeni, referindu-se în mod special la o serie de obiective care trebuie promovate si urmarite în comun de cele doua ministere: extinderea spatiului Schengen, Strategia interna de securitate a UE (SISUE), politica de liberalizare a vizelor la nivel european si consecintele sale asupra Romaniei, cooperarea în contracararea dezastrelor naturale, pachetul UE de lupta împotriva coruptiei.
Implicare activa
Bogdan Aurescu a subliniat importanta implicarii active a celor doua ministere în dezbaterea la nivel european privind crearea Politicii Europene de Azil, valorificand la maximum expertiza Romaniei în domeniu, ca stat de relocare finala pentru refugiati, dar si ca fondator si gazda al Centrului de tranzit în Regim de Urgenta pentru Refugiati de la Timisoara, creat împreuna cu UNHCR si OIM, primul din lume de acest tip. De asemenea, secretarul de stat a abordat si problematica infractionalitatii cu autori cetateni romani în statele europene, avand în vedere contributia atasatilor de afaceri interne la combaterea sa, prin cooperarea cu autoritatile statului de resedinta, dar si a perceptiei publice despre nivelul acesteia, care este de natura – pe fundalul crizei economice si al preocuparilor actuale pentru securitatea cetatenilor europeni – sa produca efecte nedorite si la nivel politic.
Nu în ultimul rand, Bogdan Aurescu a evidentiat rolul cheie al atasatilor de afaceri interne în activitatea ambasadelor, prin implicarea lor activa în dialogul cu autoritatile centrale si locale din statele în care sunt acreditati, precum si prin participarea la proiectele de cooperare desfasurate la nivel european.
