Partidul populist bulgar ‘Există un astfel de popor’ (ITN) a refuzat recent mandatul de a încerca să formeze un nou guvern, ceea ce deschide calea pentru preşedintele Rumen Radev de a convoca alegeri anticipate. Decizia ITN intervine după ce partidul GERB şi fostul său partener de coaliţie guvernamentală ‘Continuăm Schimbarea’ (PP) au declarat, succesiv, că nu pot forma noul executiv de la Sofia.
Alegeri anticipate
”Alegerile sunt cea mai înaltă formă a democraţiei, ţinem acest dosar pentru câteva secunde şi vi-l returnăm gol, cu un mandat neîndeplinit”, i-a transmis viceliderul grupului parlamentar al ITN, Ivailo Valcev, preşedintelui Rumen Radev. Şeful statului bulgar va începe acum căutarea unui premier interimar care va trebui să formeze un cabinet cu misiunea de a organiza alegeri parlamentare anticipate. Bulgaria a fost zguduită de instabilitate politică de la protestele anticorupţie din 2020. Până la alegerile din aprilie anul trecut, ţara a fost guvernată de guverne provizorii, numite de Radev în absenţa unei coaliţii stabile alese. Anterior în această lună, şefa diplomaţiei bulgare Maria Gabriel nu a reuşit să formeze un guvern, după demisia din 5 martie a premierului Nikolai Denkov, membru al PP. Acesta a demisionat pentru a-i permite GERB să conducă guvernul pentru nouă luni, aşa cum au convenit cele două partide după alegerile de anul trecut. Miercuri, Denkov a respins la rândul său mandatul primit de la preşedinte pentru a forma un guvern. La alegerile din aprilie anul trecut, GERB s-a plasat pe prima poziţie, obţinând 69 din cele 240 de locuri în parlament, iar blocul condus de PP a luat 64 de locuri.
Eșec politic
Bulgaria se confruntă cu posibilitatea unui al şaselea scrutin general în doar trei ani, după ce discuţiile pentru formarea unui nou cabinet guvernamental au fost anulate de vicepremierul Maria Gabriel. Fostul comisar european, în vârstă de 44 de ani a declarat că spune „nu” noilor condiţii constante impuse partidului său de partenerii de coaliţie. Gabriel a declarat că ea şi echipa de negociere a alianţei sale pro-occidentale, de centru-dreapta, GERB-SDS, încheie discuţiile de creare a coaliţiei cu partenerul lor, PP-DB, partid liberal-conservator pro-occidental. Guvernul în exerciţiu condus de premierul Nikolai Denkov a demisionat aşa cum era planificat la începutul lunii martie pentru a permite o rotaţie a funcţiei de prim-ministru, aşa cum s-a convenit între partenerii guvernamentali în 2023. Gabriel urma să devină şefa guvernului, iar Denkov adjunctul ei. Cu toate acestea, potrivit relatărilor din mass-media, ambele părţi s-au certat cu privire numirile pentru poziţiile cheie. Gabriel a spus că acum vrea să-şi retragă nominalizarea pentru funcţia de prim-ministru, care fusese planificată pentru luni de parlament. Drept urmare, cabinetul pe care l-a prezentat marţea trecută după discuţii cu PP-DB este puţin probabil să fie votat. îÎntr-un mesaj video transmis anterior, Denkov, acum şeful interimar al guvernului, a cerut GERB-SDS să onoreze „acordul tacit” făcut verbal atunci când guvernul a preluat mandatul în iunie 2023 cu privire la schimbarea şefului guvernului. „În loc să aruncăm ţara în haos, să ne ţinem de cuvânt”, a spus Denkov. S-a spus că înţelegerea verbală a fost că miniştrii individuali ar trebui schimbaţi numai de comun acord. „Negocierile privind formarea Consiliului de Miniştri au arătat că nu a existat un acord reciproc privind schimbarea miniştrilor”, a declarat Denkov. Bulgaria se confruntă acum cu un posibil al şaselea scrutin general în doar trei ani. Cu toate acestea, alte două mandate guvernamentale propuse de şeful statului, Rumen Radev, ar trebui să eşueze înainte de convocarea unor noi alegeri. Alte alegeri parlamentare ar putea face mai dificilă introducerea monedei euro de către Bulgaria la 1 ianuarie 2025, avertizează experţii. Bulgaria urmează să adere la spaţiul Schengen fără controale de identitate la 31 martie, dar numai cu frontierele sale aeriene şi maritime pentru moment.
Instabilitate politică
Scena politică din Bulgaria în 2024 este marcată de o continuare a instabilității politice și a fragmentării, care a caracterizat perioada recentă. După alegerile parlamentare din aprilie 2023, niciun partid sau coaliție nu a reușit să obțină o majoritate clară în Adunarea Națională, ceea ce a dus la dificultăți în formarea unui guvern stabil.
Principalele partide politice reprezentate în parlament sunt:
-GERB-SDS (Partidul Cetățenilor pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – Uniunea Forțelor Democrate), o coaliție de centru-dreapta condusă de Boyko Borisov, care a obținut aproximativ 26,5% din voturi și 69 de locuri în parlament.
-PP-DB (Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică), o coaliție de centru spre centru-dreapta, cu un accent pe liberalism, condusă de Kiril Petkov și Asen Vasilev, care a obținut aproximativ 24,6% din voturi și 64 de locuri în parlament.
-Revival (Învierea), un partid de extremă-dreapta cu o ideologie ultranaționalistă, condus de Kostadin Kostadinov, care a obținut aproximativ 14,2% din voturi și 37 de locuri în parlament.
-DPS (Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți), un partid care reprezintă interesele minorității turce, de orientare centristă, care a obținut aproximativ 13,8% din voturi și 36 de locuri în parlament.
-BSPzB (Partidul Socialist Bulgar pentru Bulgaria), un partid de centru-stânga cu o ideologie social-democrată, care a obținut aproximativ 8,9% din voturi și 23 de locuri în parlament.
-ITN (Există Un Asemenea Popor), un partid populista de dreapta, condus de Slavi Trifonov, care a obținut aproximativ 4,1% din voturi și 11 locuri în parlament.
La nivel guvernamental, postul de prim-ministru este vacant din 6 martie 2024. Această situație reflectă dificultățile în formarea unui guvern stabil și funcțional în contextul unui peisaj politic fragmentat și polarizat.
În ceea ce privește libertățile civile și funcționarea guvernului, Bulgaria se confruntă cu provocări semnificative. Există preocupări legate de influența „oligarhilor” asupra procesului de vot și a formulării politicilor, precum și de implementarea ineficientă a legilor anticorupție. De asemenea, libertatea de exprimare și independența mass-media sunt afectate de presiuni și amenințări la adresa jurnaliștilor, precum și de concentrarea proprietății mass-media. Aceste probleme evidențiază nevoia continuă de reforme și consolidare a democrației în Bulgaria.
Sistem politic
Sistemul politic din Bulgaria este o democrație parlamentară, cu o separație a puterilor în executiv, legislativ și judiciar.
Bulgaria este o republică, iar președintele este șeful statului. Este ales prin vot direct pentru un mandat de cinci ani și poate fi reales o singură dată. Președintele are roluri mai degrabă ceremoniale, dar este responsabil pentru reprezentarea țării în străinătate, numirea ambasadorilor și a altor funcții importante, precum și pentru jucarea unui rol de mediator în caz de criză politică.
Puterea executivă este deținută de guvern, condus de prim-ministrul. Prim-ministrul este desemnat de președinte, dar trebuie să obțină încrederea Parlamentului. Guvernul este responsabil pentru implementarea politicilor interne și externe și pentru gestionarea administrației de stat.
Bulgaria are un sistem unicameral, iar corpul legislativ este cunoscut sub numele de Adunarea Națională sau Narodno Sabranie. Este formată din 240 de membri aleși prin vot proporțional pentru un mandat de patru ani. Parlamentul are puterea de a legifera, de a aproba bugetul și de a supraveghea guvernul.
Sistemul judiciar bulgar este, teoretic, independent și se bazează pe principiul separării puterilor. Este format din trei niveluri: instanțele de judecată, instanțele de apel și Curtea Supremă de Casație. Există, de asemenea, o Curte Constituțională care se ocupă de probleme legate de constituționalitatea legilor. Corupția reprezintă o problemă gravă pentru justiția ți societatea bulgară.
Bulgaria are un sistem multipartit, cu mai multe partide politice reprezentate în Parlament. Partidele politice variază de la cele de stânga, de centru și de dreapta, până la cele naționaliste sau etnice.
Alegerile parlamentare se țin la fiecare patru ani, iar alegerile prezidențiale la fiecare cinci ani. Există, de asemenea, alegeri locale și regionale pentru a alege reprezentanții la nivel municipal și regional.
În ultimii ani, Bulgaria a fost martoră a unor provocări politice, inclusiv proteste împotriva corupției și a instabilității guvernamentale. Cu toate acestea, sistemul politic rămâne ancorat în principiile democrației și ale statului de drept.
Intrarea în spaţiul Schengen
Bulgaria şi România devin state membre ale spaţiului Schengen la data de 31 martie 2024. De la această dată normele Schengen (inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen) se vor aplica în ambele ţări, iar controalele la frontierele aeriene şi maritime interne vor fi eliminate, anunţă sâmbătă Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Aderarea la spaţiul Schengen a celor două state membre, o concretizare a deciziei istorice a Consiliului din decembrie 2023, aduce o extindere semnificativă a celui mai mare spaţiu comun din lume fără controale la frontierele interne, sporindu-i atractivitatea. Preşedinta Comisiei Europene şi alţi membri ai Executivului UE au salutat şi au felicitat cele două ţări pentru această realizare şi au dat asigurări că discuţiile din cadrul Consiliului vor continua anul acesta în vederea eliminării controalelor şi la frontierele terestre interne. „Ziua de mâine marchează o dată importantă: Bulgaria şi România se alătură familiei Schengen. Salut eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime. Acesta este un mare succes pentru ambele ţări. Şi un moment istoric pentru spaţiul Schengen – cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Împreună, construim o Europă mai puternică şi mai unită pentru toţi cetăţenii noştri”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat de presă publicat de Reprezentanţa sa în România. La rândul său, Margaritis Schinas, vicepreşedinte pentru promovarea modului nostru de viaţă european, a declarat că aderarea României şi Bulgariei fortifică spaţiul Schengen, atât de emblematic pentru stilul nostru de viaţă european, în beneficiul pieţei interne, al economiilor şi al cetăţenilor europeni pretutindeni. El a felicitat cele două ţări pentru munca susţinută şi pentru această realizare ”nu doar meritată, ci şi prea îndelung aşteptată” şi a afirmat că ”vom continua să înaintăm împreună.”
Potrivit comisarului pentru afaceri interne, Ylva Johansson, aplicarea de către Bulgaria şi România a acquis-ului Schengen pentru frontierele aeriene şi maritime va face UE mai puternică şi mai sigură, va asigura o mai bună protecţie a frontierelor sale externe, va schimba vieţile a milioane de persoane şi va facilita călătoriile. ”Atât de mulţi oameni din România şi din Bulgaria au muncit pentru aceasta! Sunt foarte mândră de eforturile lor. Astăzi vor fi eliminate controalele la frontierele aeriene şi maritime interne. Următorul pas este eliminarea controalelor şi la frontierele terestre interne. Discuţiile din cadrul Consiliului vor continua anul acesta. Şi vă asigur că aceasta este prioritatea pentru sfârşitul mandatului meu”, a susţinut Ylva Johansson.
Din luna decembrie a anului trecut, ambele state membre au luat toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea fără probleme a normelor Schengen începând cu 31 martie 2024. Cadrele de cooperare lansate la începutul lunii martie de către Comisie împreună cu Bulgaria şi România se bazează pe implementarea cu succes a proiectelor-pilot pentru proceduri rapide de azil şi returnare. Cu aceste cadre de cooperare, România şi Bulgaria vor contribui în continuare la consolidarea cooperării în materie de frontiere şi migraţie, precum şi la eforturile europene comune de abordare a securităţii UE la frontierele externe şi a provocărilor legate de migraţie. În plus, a fost lansată o iniţiativă regională privind cooperarea poliţienească între statele membre aflate de-a lungul rutei Balcanilor de Vest şi a rutei est-mediteraneene, adică între Bulgaria, România, Austria, Grecia, Ungaria şi Slovacia. Astfel, ţările vor putea căuta împreună soluţii durabile la provocări conexe precum criminalitatea transfrontalieră. Bulgaria şi România au demonstrat un angajament susţinut pentru asigurarea unei protecţii adecvate a frontierelor externe ale UE şi au jucat constant un rol important în securitatea internă a spaţiului Schengen. Consiliul va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România şi celelalte ţări Schengen. Comisia va continua să ofere Preşedinţiei Consiliului tot sprijinul necesar pentru a se asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în cursul anului 2024, se arată în comunicatul de presă publicat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Presiuni politice
Încă din 2011, Comisia a confirmat, în rapoartele de evaluare Schengen, că Bulgaria şi România au îndeplinit toate cerinţele pentru a face parte pe deplin din spaţiul Schengen. Comisia a sprijinit activ acest proces. Spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetăţenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg şi Ţările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Spaţiul Schengen nu doar că facilitează libera circulaţie a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore şi economiei europene.
Bulgaria ar trebui să devină până la finalul acestui an membru deplin al spaţiului Schengen, ceea ce înseamnă eliminarea controalelor pentru persoane şi bunuri la frontierele terestre, a declarat ministrul de interne bulgar Kalin Stoianov duminică, zi în care Bulgaria şi România au aderat cu frontierele aeriene şi maritime la spaţiul european de liberă circulaţie, relatează Reuters. Aeroporturile din Bulgaria şi România au eliminat în noaptea de sâmbătă spre duminică controalele paşapoartelor pentru persoanele care pleacă spre ţările din spaţiul Schengen ori sosesc din acestea, cele două state aderând parţial la această zonă. Decizia a fost luată în ultimele zile ale anului trecut. Austria s-a opus unei aderări complete (şi cu frontierele terestre, n.red.), susţinând că Bulgaria şi România trebuie să facă mai mult pentru a împiedica imigraţia ilegală. ”Evident, pentru Bulgaria aceasta este o realizare foarte frumoasă care face lucrurile mai uşoare pentru noi, ca bulgari”, a mărturisit un pasager bulgar, Mincio Iurukov, care a sosit pe aeroportul din Sofia duminică la primele ore, venind de la Berlin. ”De asemenea, ne simţim europeni, ceea ce este un lucru foarte important. Zborul este mai plăcut, nu mai există controale la sosire”, a adăugat el. La rândul său, notează Reuters, premierul român a afirmat că speră ca în acest an să fie luată o decizie cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi cu frontierele terestre. ”Ziua de mâine marchează o dată importantă: Bulgaria şi România se alătură familiei Schengen. Salut eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime. Acesta este un mare succes pentru ambele ţări. Şi un moment istoric pentru spaţiul Schengen – cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Împreună, construim o Europă mai puternică şi mai unită pentru toţi cetăţenii noştri”, a declarat sâmbătă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Reuters notează că Bulgaria şi România s-au alăturat unei iniţiative poliţieneşti regionale cu Austria, Grecia şi Slovacia pentru a contracara fluxul de migranţi. Agenţia europeană pentru frontiere şi paza de coastă (Frontex) a anunţat în februarie că îşi va tripla numărul de ofiţeri din Bulgaria pentru a ajuta la stoparea trecerilor ilegale a frontierei dinspre Turcia.
Sprijin grecesc
Grecia salută includerea Bulgariei şi României în zona Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, începând din 31 martie. Ministerul de Externe al Greciei a postat duminică pe reţeaua X un mesaj de felicitare adresat celor două ţări. ”Grecia urează bun venit Bulgariei şi României în zona Schengen! Felicitări ambelor ţări pentru eforturile lor de succes care au asigurat ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime. Aderarea lor este o etapă importantă a integrării europene”, relatează MAE grec.
După 13 ani de aşteptare, România şi Bulgaria se află în sfârşit în spaţiul Schengen, acest vast spaţiu de liberă circulaţie, în care au intrat oficial la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică ora locală (22:00 GMT), cu excepţia notabilă a frontierelor terestre, consemnează AFP. Pe şosele, controalele vor rămâne deocamdată în vigoare, spre disperarea şoferilor de camioane. Acest lucru se datorează unui veto din partea Austriei, singura ţară din UE care ezită să semneze de teama unui aflux de solicitanţi de azil. În ciuda acestei aderări parţiale, limitată la aeroporturi şi porturi maritime, acest pas are o puternică valoare simbolică. Croaţia, care a aderat la UE după România (19 milioane de locuitori) şi Bulgaria (6,5 milioane de locuitori), membre din 2007, le-a luat-o înainte în Schengen, unde a fost primită în ianuarie 2023. Odată cu această dublă intrare, spaţiul creat în 1985 va cuprinde acum 29 de membri: 25 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, plus vecinii lor asociaţi, Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda, cu mai mult de 400 de milioane de persoane care pot călători liber, fără controale permanente la frontierele interne. Excluşi din proces, transportatorii rutieri din România şi Bulgaria nu se dau bătuţi, relatează mass-media regională. Aşteptarea durează ”între 8 şi 16 ore” la graniţa cu Ungaria şi ”între 20 şi 30 de ore la cea cu Bulgaria, cu vârfuri de trei zile” în ambele cazuri, regretă într-un comunicat de presă unul dintre principalele sindicate româneşti din acest sector, deplângând ”pierderi financiare colosale”. ”Doar 3% din mărfurile bulgare sunt transportate pe cale aeriană şi maritimă, restul de 97% circulând pe uscat”, spune Vasil Velev, preşedintele Asociaţiei capitalului industrial bulgar (BICA), intervievat de AFP. ”Aşadar, intrăm în Schengen cu 3% şi nu ştim când ni se va permite să intrăm pe deplin”, a deplâns el. În orice caz, atât Sofia, cât şi Bucureştiul au avertizat că nu va exista cale de întoarcere. ”Este clar că acest proces este ireversibil’, a declarat ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, la începutul lunii martie, cerând ca acesta să fie finalizat până în 2024.
Influența Rusiei în Bulgaria în 2024 continuă să fie un subiect de interes și preocupare. Aceasta se manifestă în mai multe domenii, inclusiv politica, economia și securitatea.
Influență rusă
Partidele politice pro-ruse, cum ar fi renașterea, sunt vocali în sprijinul lor pentru Kremlin și au refuzat să semneze declarații condamnând războiul din Ucraina. De asemenea, Bulgaria a expulzat diplomați ruși suspectați de activități care subminează securitatea națională.
Partidul „Renașterea” (Văzrajdane) din Bulgaria este considerat a fi mai pro-rus. Acest partid naționalist și conservator este cunoscut pentru retorica sa eurosceptică și pentru pozițiile sale favorabile Rusiei. Liderul partidului, Kostadin Kostadinov, a fost deschis în exprimarea sprijinului său pentru Rusia și a criticat sancțiunile impuse de UE și SUA împotriva Moscovei.
Pe lângă acesta, și alte partide și grupuri politice din Bulgaria pot avea simpatii pro-ruse, dar Renașterea este considerat cel mai proeminent în acest moment.
Rusia a avut o influență semnificativă asupra economiei Bulgariei, în special în sectorul energetic. Gazprom, compania de stat rusă, a fost acuzată că a finanțat mișcări anti-fracking în Bulgaria pentru a-și menține monopolul asupra livrărilor de gaze. Proiectul TurkStream, care transportă gaz rusesc prin Bulgaria, a crescut dependența țării de energia rusă.
În contextul invaziei ruse în Ucraina, Bulgaria încearcă să modernizeze forțele sale armate pentru a se proteja împotriva potențialelor amenințări. Achiziționarea de sisteme de apărare costiere este un exemplu al eforturilor de întărire a securității în Marea Neagră.
Relațiile istorice și culturale dintre Bulgaria și Rusia continuă să influențeze percepțiile publice și politicile externe. Monumente precum statuia Împăratului Alexandru al II-lea și Catedrala Alexander Nevsky din Sofia sunt mărturii ale legăturilor istorice profunde dintre cele două țări.
Influența Rusiei în Bulgaria rămâne un factor semnificativ în politica internă și externă a țării, cu implicații în securitatea regională și relațiile internaționale.
Bulgaria și Rusia au fost implicate în mai multe scandaluri de spionaj de-a lungul anilor. Aceste incidente au adesea dus la expulzarea diplomaților și la tensiuni diplomatice între cele două țări. Iată câteva exemple semnificative:
-2021: Bulgaria a expulzat doi diplomați ruși suspectați de spionaj. Autoritățile bulgare au afirmat că diplomații ruși colectau informații despre planurile de modernizare a armatei bulgare și despre sectorul energetic. Rusia a răspuns prin expulzarea a doi diplomați bulgari de la Moscova .
-2020: Un fost ofițer de informații militar bulgar și doi complici au fost acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Ei ar fi transmis informații secrete despre NATO și Uniunea Europeană către serviciile de informații rusești .
-2019: Bulgaria a anunțat că a descoperit un inel de spionaj care opera în favoarea Rusiei. Grupul era suspectat că a colectat informații despre alegerile din Bulgaria și despre poziția țării în cadrul NATO și UE .
-2018: Un membru al personalului ambasadei ruse la Sofia a fost expulzat după ce a fost acuzat de spionaj. Oficialul rus ar fi încercat să obțină informații despre capacitățile militare ale Bulgariei și ale altor țări membre NATO .
Aceste scandaluri de spionaj reflectă tensiunile continue dintre Bulgaria și Rusia și subliniază preocupările de securitate legate de influența și activitățile Rusiei în regiune.
Parlamentul olandez a aprobat poziţia guvernului ţării în favoarea aderării Bulgariei ca membru cu drepturi depline la spaţiul fără frontiere Schengen, a anunţat triunfător vineri, ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov.
Potrivit lui Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen.
Decizie austriacă
Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces.
Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. „E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou”, a comentat el.
După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com.
Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului.
Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului – aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga.
Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi „pentru” faţă de 49 „împotrivă”. Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi.
Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.
Buturuga maghiară
Ungaria îşi va ridica obiecţia faţă de aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen după ce parlamentul bulgar va confirma oficial eliminarea unei taxe suplimentare pe transporturile de gaz rusesc, a declarat marţi ministrul de externe Peter Szijjarto, citat de Reuters.
„Am fost informat de către colegul meu bulgar că parlamentul bulgar a eliminat această lege”, a declarat Szijjarto într-o înregistrare video pe pagina sa de Facebook.
El a precizat că, odată ce legea va fi publicată vineri, aşa cum era de aşteptat, în periodicul legislativ al parlamentului, Ungaria va renunţa la obiecţia sa şi va cere Comisiei Europene să oprească o procedură de infringement pe care Budapesta a iniţiat-o.
Bulgaria a introdus o nouă taxă de tranzit pentru gazul rusesc, de 10 euro pe MWh, în luna octombrie a acestui an, atrăgându-şi critici puternice din partea Ungariei, al cărei ministru de externe a calificat acţiunea drept „ostilă”.
Ministerul de Externe al Ungariei a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că Budapesta se va opune prin veto intrării Bulgariei în Schengen, dacă taxa va rămâne în vigoare.
Bulgaria este prin principala rută prin care Ungaria importă gazele ruseşti.
Război politic intern
Analiștii politici consideră că partidul condus de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă, astfel se explică refuzul de a accepta România în spaţiul Schengen. Totuşi, Austria ar putea accepta ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul Schengen mai întâi cu aeroporturile, apoi terestru, negocierile europene fiind în plină desfăşurare.
Mihai Răzvan Ungureanu a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, dacă a depistat influenţe subterane ale Moscovei în refuzul Austriei de accepta România în spaţiul Schengen.
”Nu cred că trebuie să mergem în măruntaiele unor teorii conspiraţioniste. A fost opţiunea de politică internă a guvernului de coaliţie de la Viena. Practic, preşedintele celui mai important partid din coaliţie, cancelarul Nehammer, uitându-se la alegerile generale de anul viitor, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă FPÖ (Partidul Libertăţii). A riscat foarte mult, e greu să apreciem care vor fi efectele electorale, eu unul le prevăd diminuate. S-a văzut în alegerile de land de anul acesta că tema migraţiei n-a funcţionat, chiar dacă a fost asumată de ÖVP – partidul cancelarului Nehammer. Cred că efectele electorale nu vor aduce un mare câştig pentru ÖVP, care a pierdut mult în alegerile de landuri. Social-democraţii nu prea există şi vine puternic din urmă partidul de extremă dreapta – care e mult mai credibil când vorbeşte de interzicerea sau micşorare capacităţii de absorbţie a migranţilor în Austria – faţă de ÖVP, care până acum părea să fie stâlpul europenităţii”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu la Prima TV.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, că nu vrea ca lumea să creadă că „suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România”.
„Dosarul Schengen este un dosar european care nu a mers aşa cum a trebuit. În cazul nostru, anul trecut, cam tot la începutul iernii, Austria a refuzat să acorde un vot pentru intrarea României în Schengen. De atunci toată lumea negociază pe absolut toate palierele. Acum a apărut o oarecare flexibilizare a poziţiei austriece, însă vreau să fim foarte sincer aici mai este cale lungă şi este nevoie de multe negocieri şi multe discuţii. Aici intervin sigur ministerele, Externele, Internele şi reprezentanţa noastră din Bruxelles care s-a implicat exemplar în toate discuţiile. Nu vreau să creadă cineva că suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România. Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a afirmat Klaus Iohannis, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest de la
Guvernul olandez a informat Parlamentul de la Haga că sprijină intrarea Bulgariei în Schengen, a anunţat vineri ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Willemijn van Haaften.
Olanda, alături de Austria, s-a opus în urmă cu un an intării Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, în timp ce România s-a lovit numai de veto-ul Vienei. România şi Bulgaria şi-au depus însă candidatura împreună pentru aderarea la Schengen, astfel că cele două ţări sunt privite „la pachet”.
Austria anunţase zilele trecute că este dispusă să accepte o intrare parţială a Bulgariei şi României în Schengen, cu graniţele aeriene şi navale. Totuşi, rămânea un semn de întrebare în privinţa veto-ului Olandei în cazul Bulgariei.
Acuzații dure
”Ca bulgar, cred că aşa-numitele condiţii speciale sunt inacceptabile şi nejustificate. Bulgarii sunt obosiţi şi afectaţi de standardele duble faţă de ei ca europeni. Vorbind ca politician, cred că această discuţie din Austria nu este îndreptată către Bulgaria şi România, ci către societatea austriacă. Despre ce condiţii vorbim, când ţara noastră îşi îndeplineşte oricum toate angajamentele de protecţie a frontierelor? Şi acestea nu sunt cuvintele mele, ci ale tuturor instituţiilor europene, ale fiecăreia dintre ele. În acest sens, nu există noi angajamente pentru noi. Îndeplinim deja cerinţele Austriei”, a declarat Novakov, citat de mass-media.
El a afirmat că acest comportament al Austriei este mai degrabă rezultatul proceselor politice interne.
Austria cere Comisiei Europene o triplare a numărului de poliţişti de frontieră şi fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. În plus, Austria solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat sâmbătă seară că Austria ”şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”. ”Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”, a explicat el.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, că nu vrea ca lumea să creadă că „suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România”. „Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a mai spus şeful statului şi a adăugat că nu crede că Ungaria ne va pune beţe în roate, însă negocierile sunt complicate dat fiind că România şi Bulgaria au fost tratate la pachet privind acest subiect, pentru că aceasta este procedura.
Strategie alternativă
Europarlamentarul bulgar Andrey Novakov a îndemnat anterior Bulgaria şi România să elimine barierele la punctele comune de trecere a frontierei, în semn de protest dacă li se va refuza în continuare aderarea la spaţiul Schengen, informează BTA, citată de mass-media de la București.
„Propunerea mea este acea ca, în situaţia în care nu vom intra în Schengen, să rezolvăm în mod bilateral controalele la frontieră între Bulgaria şi România şi să ridicăm barierele (între cele două ţări) fără a încălca legislaţia europeană. Acest lucru este posibil şi ar trebui să îl facem, inclusiv în semn de protest”, a declarat joi Novakov la un forum pe transport, digitalizare, oraşe inteligente şi securitatea alimentară, organizat la Sofia. Evenimentul est organizat de dir.bg şi 3E News. Agenţia de presă BTA este partener media la acest forum.
Andrey Novakov a subliniat că nu sunt multe poduri peste Dunăre între Bulgaria şi România pentru că strategia României este aceea de a-şi dezvolta infrastructura spre vest, în direcţia Ungariei, şi nu în sud, spre Bulgaria. Pe de altă parte, principalele oraşe bulgare de la Dunăre sunt mai mici decât oraşele româneşti şi există o lipsă de interes în conectarea lor, crede Novakov. Potrivit europarlamentarului, există bani pentru construcţia de poduri peste Dunăre, însă nu există dorinţă pentru construcţia lor. Bulgaria ar trebui să convingă România că au o ţară membră UE şi la sud şi astfel de infrastructura ar fi în interesul său.
Demers regional
La rândul lor, consilierii locali din Giurgiu şi Ruse au semnat recent, în cadrul unei şedinţe comune româno-bulgare, o declaraţie comună şi o scrisoare cu privire la importanţa aderării la Spaţiul Schengen ce va fi transmisă premierilor şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări
„La 16 ani distanţă de la aderarea simultană la Uniunea Europeană, la mai bine de două decenii de cooperare care au generat dezvoltarea şi modernizarea celor două comunităţi, iată-ne astăzi, împreună, într-o simbioză care ne caracterizează, pe o traiectorie comună către Spaţiul Schengen, drum cu prioritate, intersecţie cu o serie de oportunităţi de neratat pentru Euroregiune. Adresăm astăzi o scrisoare celor două Guverne pentru că eticheta de state Schengen ar aduce României şi Bulgariei noi oportunităţi şi pentru că cetăţenii au dreptul la o bună guvernare! Aşa cum ne asumăm în declaraţia comună, împreună trebuie să ne constituim într-o voce comună care spune că cele două ţări au nevoie şi merită să intre în spaţiul Schengen!”, a declarat primarul municipiului Giurgiu, Adrian Anghelescu.
„Conectivitatea noastră nu este decisă de preşedinţi, prim-miniştri sau lideri UE. Conexiunea noastră vine destul de natural de la individ la individ, din prietenie, contactele noastre zilnice şi munca noastră împreună. De ani de zile, Ruse şi Giurgiu au arătat în mod continuu cum pot fi înlăturate barierele prin dialog şi parteneriat. Între noi, ca cetăţeni de ambele părţi ale graniţei, s-a creat o legătură atât de puternică încât politicienii şi administratorii trebuie să parcurgă acum o serie de paşi pentru a o transforma în documente”, a afirmat primarul municipiului Ruse, Pencho Milkov, de la tribuna Ateneului ‘Nicolae Bălănescu’.
Şi directorul executiv al Asociaţiei Euroregiunea Danubius, Lili Gancheva, a declarat că formula succesului acestui demers constă în încredere, acceptare şi continuitate. „După cum se spune în Declaraţia Comună pe care o susţinem, cred că cheia succesului este să fim împreună pentru că aşa putem forma o voce comună pentru a fi auziţi! Merităm şi ar trebui să fim în Spaţiul Schengen!”, a afirmat Lili Gancheva.
În scrisoarea comună, semnată de toţi consilierii municipali din Giurgiu şi Ruse şi care va fi înaintată premierului României, Marcel Ciolacu, şi premierului Republicii Bulgare, Nikolai Denkov, precum şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări, se subliniază faptul că aderarea la spaţiul Schengen este „esenţială pentru schimbarea pe care o va aduce în regiune”.
Reformă politică
Într-un demers menit să faciliteze aderarea la spațiul Schengen, Consiliul Judiciar Suprem al Bulgariei a votat pentru demiterea controversatului procuror-şef Ivan Gheşev, considerat de mulţi bulgari drept un apărător de frunte al capilor mafiei din ţară şi un obstacol cheie în calea instaurării statului de drept, relata anterior POLITICO.
Consiliul Judiciar Suprem, care este cea mai înaltă autoritate judiciară din Bulgaria, a declarat că a votat cu 16 voturi la 4 pentru demiterea acestuia. Decizia de demitere a acestuia este acum transmisă preşedintelui Rumen Radev, care trebuie să o aprobe, dar nu are un termen limită pentru a face acest lucru.
Anterior deciziei Consiliului Judiciar Suprem, Gheşev avusese o apariţie la televiziunea naţională şi a refuzat să demisioneze, atacâdu-şi rivalii din parlament pe care i-a numit „gunoi politic”.
Gheşev s-a confruntat cu presiuni pentru a demisiona ca urmare a acuzaţiilor că o explozie care a avut loc lângă vehiculul său, la începutul lunii mai, descrisă drept o „tentativă de asasinat”, a fost de fapt o înscenare.
Noul guvern al Bulgariei, care a preluat puterea la începutul acestei luni, a promis să pună ţara pe o traiectorie către normele democratice ale UE. Timp de mulţi ani, Bulgaria a fost considerată un „stat capturat”, în care oligarhii şi protectorii lor politici au operat efectiv în impunitate, în colaborare cu grupurile de crimă organizată. Rolul lui Gheşev – poreclit „Şapcă” – este deosebit de sensibil. În timpul protestelor masive antimafia din 2020, el a fost indicat ca fiind figura centrală din sistemul judiciar care face în aşa fel încât să se asigure că niciun lider important nu este adus vreodată în faţa justiţiei. Acesta a intrat însă în conflict deschis cu foşti aliaţi, inclusiv cu fostul prim-ministru Boiko Borissov.
Confruntat cu plecarea iminentă, Gheşev şi-a acuzat duşmanii că încearcă să-l asasineze şi a început să facă dezvăluiri despre o serie de anchete care au fost ascunse – inclusiv un caz de spălare de bani în care este implicat Borissov şi achiziţionarea unei proprietăţi scumpe în Barcelona. Preşedintele Radev, care provine din rândurile socialiştilor, are puteri limitate pentru a se opune deciziilor Consiliului Judiciar Suprem, dar ar putea întârzia plecarea lui Gheşev pentru a-i permite acestuia să creeze probleme noului guvern. Radev adoptă o poziţie blândă faţă de Rusia şi este ostil noului guvern reformator condus de premierul Nikolai Denkov, care s-a angajat să adopte o poziţie mai deschis pro-NATO şi pro-Ucraina.
„Premierul român a declarat că Bucureștiul ar putea, de asemenea, să ia în considerare posibilitatea de a separa candidatura sa la Schengen de efortul Bulgariei, în cazul în care negocierile duc la un rezultat mai bun”, scrie Bloomberg, citat de presa de la București.
Ciolacu a mai declarat că va solicita guvernului spaniol, care deține președinția semestrială rotativă a UE, să organizeze o reuniune extraordinară a Consiliului JAI în decembrie pentru a reanaliza candidatura României la Schengen. Reuniunea va avea loc după alegerile din Olanda din 22 noiembrie, când calculele politice s-ar putea schimba.
Temeri bulgare
Bulgaria și-a exprimat temerile încă de la începutul lunii octombrie în șegătură cu posibilitatea ca Bucureștiul să dorească decuplarea de Sofia pentru aderarea la spațiul Schengen.
„Problema este în Ţările de Jos şi Austria, pentru că admiterea noastră în Schengen este blocată în luptele lor interne de partid. România trebuie atrasă de partea Bulgariei. Nu ne putem permite ca România să aibă acţiuni diferite de cele ale Bulgariei. Trebuie să intrăm împreună, aşa cum am intrat în Uniunea Europeană”, a declarat europarlamentarul bulgar Ilhan Kiuciuk (de la partidul Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, membru Renew Europe).
O eventuală decuplare de Bulgaria este însă complicată din punct de vedere juridic. Deciziile se iau în unanimitate la Consiliul JAI, prin urmare chiar dacă România se decuplează de Bulgaria pentru a scăpa de veto-ul Austriei, riscă să se lovească chiar de veto-ul Bulgariei în cazul în care decuplarea nu este bine negociată.
Premierul a calificat drept o „nedreptate profundă” faptul că România nu a reușit să adere la zona de călătorie fără vize a Uniunii Europene, afirmând că va solicita o reuniune extraordinară și va lua în considerare măsuri legale pentru a ieși din impas.
Acuzații dure
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a acuzat Austria că a opus veto la efortul României de a adera la spațiul Schengen, care garantează libera circulație în cadrul blocului comunitar. Într-un interviu acordat la București, premierul a subliniat solidaritatea României cu aliații din UE și NATO, în calitate de stat care se învecinează cu Ucraina. Aceasta ajută la canalizarea exporturilor din această națiune afectată de război.
„România este cea care și-a asumat cea mai mare parte a tranzitului exporturilor ucrainene”, a declarat Ciolacu luni în biroul său. „Este o necesitate pentru Europa să aibă România și Bulgaria în Schengen.”
România, împreună cu Bulgaria vecină, se chinuie de peste un deceniu să adere la Schengen, deși ambele țări îndeplinesc de mult timp condițiile stabilite de bloc. Controalele la frontieră au provocat pierderi de miliarde de euro și așteptări de zile întregi pentru camioanele care transportă mărfuri, inclusiv cereale și provizii militare pentru Ucraina, a declarat Ciolacu.
Austria și Olanda au blocat intrarea în UE anul trecut, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE. Veto-ul guvernului olandez se concentrează asupra Bulgariei.
Ciolacu a declarat că va solicita guvernului spaniol, care deține președinția semestrială rotativă a UE, să organizeze o reuniune extraordinară a Consiliului JAI în decembrie pentru a reanaliza candidatura țării din est. Reuniunea va avea loc după alegerile din Olanda din 22 noiembrie, când calculele politice s-ar putea schimba.
Intenții românești
Premierul român a declarat că Bucureștiul ar putea, de asemenea, să ia în considerare posibilitatea de a separa candidatura sa la Schengen de efortul Bulgariei, în cazul în care negocierile duc la un rezultat mai bun.
Referindu-se la „veto-ul nejustificat” al Austriei, Ciolacu a declarat că guvernul său ia în considerare, de asemenea, o acțiune în justiție la Curtea Europeană de Justiție. El a atacat dur guvernul de la Viena, spunând că Austria este acoperită de un sistem de apărare aeriană la nivelul UE, în calitate de stat care nu este membru NATO, chiar dacă România, membră a alianței, contribuie la apărarea regiunii.
„Îmi este foarte greu să accept că Austria beneficiază de inițiativa European Sky Shield, deși este o țară neutră, în timp ce România alocă 2,5% din PIB pentru apărare”, a spus Ciolacu.
Austria nu a dat niciun semn că se va clinti. Cancelarul austriac Karl Nehammer a plasat migrația în fruntea agendei înaintea alegerilor programate pentru sfârșitul anului viitor. Partidul său de centru-dreapta, Partidul Poporului, se află în urma Partidului Libertății, de extremă dreapta.
Președintele Klaus Iohannis a admis, miercuri, că „mai degrabă informal” se discută inclusiv despre varianta decuplării de Bulgaria pentru aderarea la spațiul Schengen, însă a subliniat că, „de departe, cea mai bună variantă” este ca România și Bulgaria să intre împreună.
Foto: Facebook
Confirmare prezidențială
Președintele Iohannis, aflat într-o vizită oficială în Belgia, a fost întrebat despre declarația premierului Marcel Ciolacu, într-un interviu pentru Bloomberg, că Bucureștiul ar putea să ia în considerare decuplarea de Bulgaria pentru aderarea la spațiul Schengen.
„Negocierile pentru aderarea României la spațiul Schengen continuă și nu continuă la un nivel mic, ci toți suntem foarte implicați, toți căutăm să convingem în special partea austriacă, care e foarte reticentă în continuare. Se continuă pe toate planurile și evident se discută mai degrabă informal și diferite variante de cum se poate continua”, a afirmat Klaus Iohannis.
Președintele a precizat că „nu e complicat de văzut că există puține variante: ori intră România și Bulgaria împreună, ori nu intră nici România nici Bulgaria, ori intră doar una dintre ele”.
„Sunt variante teoretice și de departe cea mai bună variantă e ca România și Bulgaria să intre împreună și spre asta converg toate negocierile”, a subliniat șeful statului.
Scenariu nerealist
Scenariul de decuplare a României de Bulgaria în dosarul Schengen este nerealist și nu poate fi pus în aplicare, a declarat marți eurodeputatul Eugen Tomac, liderul PMP, la B1 TV. Premierul Marcel Ciolacu declarase că ia în calcul acest scenariu.
„Nu e pentru prima dată când decidenți români utilizează în spațiul public acest scenariu, care, din punctul meu de vedere, nu poate fi aplicat din două motive. În primul rând, pentru că atunci când am aderat la Uniunea Europeană tratatul suna «România și Bulgaria aderă la Uniunea Europeană», deci am semnat în același timp tratatul de aderare”.
„De asemenea, toate evaluările noastre în ceea ce privește spațiul Schengen au fost făcute la pachet – și cred că aici s-a greșit enorm că autoritățile române n-au avut o strategie de a convinge toate statele membre, împreună, să nu existe blocajele pe care le avem în clipa de față. Cred că ar fi o eroare să mergem pe acest scenariu de decuplare a României de Bulgaria, pentru că este nerealist și nu poate fi pus în aplicare”, a continuat Eugen Tomac.
„Imaginați-vă ce ar însemna ca frontiera Uniunii Europene să se oprească pe Dunăre, iar vecinii noștri să rămână în afară. Tot cetățenii români ar avea de suferit, pentru că noi, pe această zonă de sud-est a Europei, Bulgaria și Grecia avem o relație destul de intensă și evident că ne-ar afecta foarte mult”, a mai spus liderul PMP la B1 TV.
Oficialii europeni se pregătesc să admită Bulgaria și România în Schengen în acest an, mai întâi cu granițele aeriene din octombrie 2023, urmate de abolirea controalelor la frontierele terestre până la 1 ianuarie 2024, au declarat unele surse oficiale, citate de mass-media. Ca o măsură alternativă, a fost propusă și posibilitatea înființării unui mini-Schengen româno-bulgar. Într-un interviu acordat publicației Podul Prieteniei, profesorul și expertul politic român Sergiu Mișcoiu preciza că ideea are meritele sale, iar un mic Schengen va fi în beneficiul firmelor de transport, turiștilor români, dar și va demonstra și ”europenitatea” ambelor țări.
Potrivit unor surse oficiale de la Sofia, citate de Euractiv, Bulgaria are șanse serioase, dacă exercită presiuni diplomatice și arată dorința de a continua reformele, de a obține aderarea la Schengen încă din octombrie anul acesta, cu frontierele aeriene, și perspectiva aderării cu drepturi depline cu frontierele terestre din ianuarie 2024.
Până acum o lună, cel mai mare obstacol în calea intrării Bulgariei în Schengen a fost opoziția Olandei.
Guvernul lui Mark Rutte a dat semnale informale că apreciază eforturile Parlamentului bulgar și ale ultimelor patru guverne de a iniția o reformă judiciară reală prin introducerea unui mecanism independent de investigare a procurorului șef, care a fost adoptat la sfârșitul lunii mai.
Fostul procuror-șef bulgar Ivan Gheșev, care nu avea o reputație deosebit de bună la Bruxelles, a devenit prima victimă a noii legislații după ce a fost demis din funcție săptămâna trecută. Se așteaptă o continuare a curățării sistemului judiciar.
Al doilea motiv major pentru înlăturarea obstacolelor din calea intrării Bulgariei în Schengen este alegerea unui guvern la Sofia, după o criză politică prelungită în timpul căreia președintele Rumen Radev a numit un guvern interimar.
Guvernul este format din miniștri ai coaliției Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică, susținută de GERB, reprezentată de vicepremiera Mariya Gabriel.
Printre altele, noul guvern și-a declarat intenția de a revizui politica lui Radev față de Ucraina și a decis ca țara să fie reprezentată la viitorul summit NATO de prim-ministrul Nikolai Denkov, și nu de președinte.
Potrivit unor surse, partenerii europeni ai țării speră că marile obiective comune, inclusiv obiectivele de aderare la Schengen și Zona euro, vor menține coaliția unită.
În iulie, Comisia Europeană va publica un raport în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, la insistențele Olandei. Raportul este de așteptat să fie în general pozitiv, recunoscând voința politică de a continua reformele.
Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen
Viena vrea garduri
Obiecțiile Austriei la extinderea Schengen pe fondul crizei refugiaților nu au scăzut, dar se așteaptă ca Viena să nu-și mai folosească dreptul de veto dacă va fi izolată.
În decembrie anul trecut, Austria și Olanda au blocat aderarea Bulgariei la Schengen. În privința României, doar Austria s-a opus.
Noul premier al României, Marcel Ciolacu, a anunțat la începutul săptămânii trecute într-un interviu acordat EURACTIV că le-a cerut miniștrilor săi un plan pentru a convinge Austria să-și ridice vetoul asupra admiterii României la Schengen.
Următorul obiectiv major al instituțiilor bulgare este aderarea țării la Zona euro de la 1 ianuarie 2025. În timp ce Olanda le cere autorităților bulgare să demonstreze că luptă împotriva corupției și că nu au renunțat la reforma judiciară, cerințele Austriei par mult mai dificil de pus în aplicare. Cancelarul austriac Karl Nehammer a încercat din răsputeri să obțină bani europeni pentru ridicarea unui gard de-a lungul graniței dintre Bulgaria și Turcia, propunere respinsă de Comisia Europeană.
La începutul acestei luni, Executivul UE a acordat o nouă asistență financiară României și Bulgariei pentru implementarea proiectelor pilot deja lansate pentru managementul frontierelor. Ajutorul pentru Bulgaria este în valoare de 45 de milioane de euro, iar pentru România – 10,8 milioane de euro.
În plus, Comisia Europeană salută progresele înregistrate în ultimele trei luni de ambele țări privind respectarea politicii de azil și returnarea imigranților ilegali, gestionării frontierelor și cooperării internaționale – progrese care ar trebui să atenueze temerile Austriei că Sofia și Bucureștiul nu fac suficient pentru înregistrarea migranților ilegali.
Strategie alternativă
Europarlamentarul bulgar Andrey Novakov a îndemnat Bulgaria şi România să elimine barierele la punctele comune de trecere a frontierei, în semn de protest dacă li se va refuza în continuare aderarea la spaţiul Schengen, informează BTA, citată de mass-media de la București.
„Propunerea mea este acea ca, în situaţia în care nu vom intra în Schengen, să rezolvăm în mod bilateral controalele la frontieră între Bulgaria şi România şi să ridicăm barierele (între cele două ţări) fără a încălca legislaţia europeană. Acest lucru este posibil şi ar trebui să îl facem, inclusiv în semn de protest”, a declarat joi Novakov la un forum pe transport, digitalizare, oraşe inteligente şi securitatea alimentară, organizat la Sofia. Evenimentul est organizat de dir.bg şi 3E News. Agenţia de presă BTA este partener media la acest forum.
Andrey Novakov a subliniat că nu sunt multe poduri peste Dunăre între Bulgaria şi România pentru că strategia României este aceea de a-şi dezvolta infrastructura spre vest, în direcţia Ungariei, şi nu în sud, spre Bulgaria. Pe de altă parte, principalele oraşe bulgare de la Dunăre sunt mai mici decât oraşele româneşti şi există o lipsă de interes în conectarea lor, crede Novakov. Potrivit europarlamentarului, există bani pentru construcţia de poduri peste Dunăre, însă nu există dorinţă pentru construcţia lor. Bulgaria ar trebui să convingă România că au o ţară membră UE şi la sud şi astfel de infrastructura ar fi în interesul său.
Demers regional
La rândul lor, consilierii locali din Giurgiu şi Ruse au semnat recent, în cadrul unei şedinţe comune româno-bulgare, o declaraţie comună şi o scrisoare cu privire la importanţa aderării la Spaţiul Schengen ce va fi transmisă premierilor şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări
„La 16 ani distanţă de la aderarea simultană la Uniunea Europeană, la mai bine de două decenii de cooperare care au generat dezvoltarea şi modernizarea celor două comunităţi, iată-ne astăzi, împreună, într-o simbioză care ne caracterizează, pe o traiectorie comună către Spaţiul Schengen, drum cu prioritate, intersecţie cu o serie de oportunităţi de neratat pentru Euroregiune. Adresăm astăzi o scrisoare celor două Guverne pentru că eticheta de state Schengen ar aduce României şi Bulgariei noi oportunităţi şi pentru că cetăţenii au dreptul la o bună guvernare! Aşa cum ne asumăm în declaraţia comună, împreună trebuie să ne constituim într-o voce comună care spune că cele două ţări au nevoie şi merită să intre în spaţiul Schengen!”, a declarat primarul municipiului Giurgiu, Adrian Anghelescu.
„Conectivitatea noastră nu este decisă de preşedinţi, prim-miniştri sau lideri UE. Conexiunea noastră vine destul de natural de la individ la individ, din prietenie, contactele noastre zilnice şi munca noastră împreună. De ani de zile, Ruse şi Giurgiu au arătat în mod continuu cum pot fi înlăturate barierele prin dialog şi parteneriat. Între noi, ca cetăţeni de ambele părţi ale graniţei, s-a creat o legătură atât de puternică încât politicienii şi administratorii trebuie să parcurgă acum o serie de paşi pentru a o transforma în documente”, a afirmat primarul municipiului Ruse, Pencho Milkov, de la tribuna Ateneului ‘Nicolae Bălănescu’.
Şi directorul executiv al Asociaţiei Euroregiunea Danubius, Lili Gancheva, a declarat că formula succesului acestui demers constă în încredere, acceptare şi continuitate. „După cum se spune în Declaraţia Comună pe care o susţinem, cred că cheia succesului este să fim împreună pentru că aşa putem forma o voce comună pentru a fi auziţi! Merităm şi ar trebui să fim în Spaţiul Schengen!”, a afirmat Lili Gancheva.
În scrisoarea comună, semnată de toţi consilierii municipali din Giurgiu şi Ruse şi care va fi înaintată premierului României, Marcel Ciolacu, şi premierului Republicii Bulgare, Nikolai Denkov, precum şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări, se subliniază faptul că aderarea la spaţiul Schengen este „esenţială pentru schimbarea pe care o va aduce în regiune”.
Bulgaria vrea în zona Euro (foto: parliament.bg)
Reformă politică
Într-un demers menit să faciliteze aderarea la spațiul Schengen, Consiliul Judiciar Suprem al Bulgariei a votat pentru demiterea controversatului procuror-şef Ivan Gheşev, considerat de mulţi bulgari drept un apărător de frunte al capilor mafiei din ţară şi un obstacol cheie în calea instaurării statului de drept, relatează POLITICO.
Consiliul Judiciar Suprem, care este cea mai înaltă autoritate judiciară din Bulgaria, a declarat că a votat cu 16 voturi la 4 pentru demiterea acestuia. Decizia de demitere a acestuia este acum transmisă preşedintelui Rumen Radev, care trebuie să o aprobe, dar nu are un termen limită pentru a face acest lucru.
Anterior deciziei Consiliului Judiciar Suprem, Gheşev avusese o apariţie la televiziunea naţională şi a refuzat să demisioneze, atacâdu-şi rivalii din parlament pe care i-a numit „gunoi politic”.
Gheşev s-a confruntat cu presiuni pentru a demisiona ca urmare a acuzaţiilor că o explozie care a avut loc lângă vehiculul său, la începutul lunii mai, descrisă drept o „tentativă de asasinat”, a fost de fapt o înscenare.
Noul guvern al Bulgariei, care a preluat puterea la începutul acestei luni, a promis să pună ţara pe o traiectorie către normele democratice ale UE. Timp de mulţi ani, Bulgaria a fost considerată un „stat capturat”, în care oligarhii şi protectorii lor politici au operat efectiv în impunitate, în colaborare cu grupurile de crimă organizată. Rolul lui Gheşev – poreclit „Şapcă” – este deosebit de sensibil. În timpul protestelor masive antimafia din 2020, el a fost indicat ca fiind figura centrală din sistemul judiciar care face în aşa fel încât să se asigure că niciun lider important nu este adus vreodată în faţa justiţiei. Acesta a intrat însă în conflict deschis cu foşti aliaţi, inclusiv cu fostul prim-ministru Boiko Borissov.
Confruntat cu plecarea iminentă, Gheşev şi-a acuzat duşmanii că încearcă să-l asasineze şi a început să facă dezvăluiri despre o serie de anchete care au fost ascunse – inclusiv un caz de spălare de bani în care este implicat Borissov şi achiziţionarea unei proprietăţi scumpe în Barcelona. Preşedintele Radev, care provine din rândurile socialiştilor, are puteri limitate pentru a se opune deciziilor Consiliului Judiciar Suprem, dar ar putea întârzia plecarea lui Gheşev pentru a-i permite acestuia să creeze probleme noului guvern. Radev adoptă o poziţie blândă faţă de Rusia şi este ostil noului guvern reformator condus de premierul Nikolai Denkov, care s-a angajat să adopte o poziţie mai deschis pro-NATO şi pro-Ucraina.
Probleme grave
Parlamentul unicameral bulgar a validat anterior un guvern proeuropean, în urma unui compromis anevoios între primele două partide parlamentare, după mai bine de doi ani de instabilitate şi cinci rânduri de alegeri în această ţară săracă din Balcani.
Noul Cabinet – alcătuit în principal din experţi, conduşi de către cercetătorul Nikolai Denkov – a primit fără dificultăţi avalul Parlamentului, în care dispune de 132 dintre cele 240 de mandate.
Nikolai Denkov, în vârstă de 60 de ani, un fost ministru al Educaţiei, desemnat de către coaliţia reformatoare liberală CC/BD, urmează să guverneze următoarele nouă luni.
El urmează să fie secundat de către fostul comisar european Maria Gabriel, desemnată de Partidul GERB (conservator) al lui Boiko Borisov.
Maria Gabriel, în vârstă de 44 de ani, urmează să deţină portofoliul Afacerilor Externe şi să preia şefia Guvernului în martie 2024.
Cele două forţe politice, care s-au situat cot la cot în urma alegerilor legislative de la 2 aprilie, au anunţat la 22 mai un acord prin care să pună capăt unui impas politic fără precedent de la căderea comunismului, în 1989.
Negocierile aproape că au eşuat, din cauza divulgării unor înregistrări care dezvăluie duşmănii puternice între cele două tabere.
Însă foştii premieri rivali Boiko Borisov (GERB) şi Kiril Petkov (CC) au decis să-şi lase de o parte diferendele, din cauza situaţiei catastrofale a acestei ţări membre a Uniunii Europene (UE) şi NATO.
Ei au în comun poziţia lor proeuropeană împotriva invaziei ruse din Ucraina, în această ţară divizată, apropiată în mod istoric de Rusia.
Foto: Facebook
Enigma Radev
Politica celor două tabere urmează să se distanţeze de politica guvernelor interimare – care refuzau să trimită un ajutor militar direct Kievului – sub patronajul preşedintelui rusofil Rumen Radev.
Şeful statului bulgar a denunţat – în Parlament – acastă coaliţie, pe care a îndemnat-o ”să nu trădeze interesele naţionale” ale Bulgariei.
Între priorităţile noului Guvern bulgar se află adoptarea bugetului, a cărui supunere la vot a fost amânată din cauza disputelor politice.
Asen Vasilev, format la Harvard, a fost desemnat ministru al Finanţelor şi Fondurilor Europene.
Noul Guvern vrea să reformeze justiţia, în vederea unei îmbunătăţiri a luptei împotriva corupţiei, şi şi-a stabilit ca obiectiv să adere ”cât mai rapid” la zona euro şi la spaţiul de liberă circulaţie Schengen.
Demers românesc
Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă declarat recent că primit un răspuns de la Comisia Europeană la o interpelare pe tema aderării ţării noastre la spaţiul Schengen, în care arată că ”se angajează să facă tot ceea ce le stă în putinţă pentru a asigura ca, în cursul lui 2023, Consiliul să adopte măsurile astfel încât România şi Bulgaria să poată adera la Schengen.
”În urma interpelării făcute de europarlamentarul sibian Nicu Ştefănuţă, (Greens/EFA) privind aderarea la Schengen, s-a reconfirmat prioritatea şi continuarea eforturilor pentru a reduce timpul de aşteptare la frontiere pentru cetăţenii români. Pe data de 22 martie 2023, Nicu Ştefănuţă a înaintat Comisiei o interpelare în care a prezentat un studiu ce evidenţiază impactul negativ asupra mediului cauzat de neapartenenţa României la spaţiul Schengen. Acest studiu nu doar că a demonstrat pierderile financiare de miliarde de euro anual, dar a arătat şi că vehiculele, din cauza timpilor de aşteptare la frontieră, emit o cantitate semnificativă de dioxid de carbon. Mai exact, se estimează că 46.000 de tone de dioxid de carbon sunt emise anual de vehiculele aflate în aşteptare la controlul de frontieră, doar pentru că România şi Bulgaria nu fac încă parte din spaţiul Schengen”, afirmă eurodeputatul într-un comunicat oficial. .
„Faptul că nu suntem în Schengen ne costa nu doar miliarde de euro anual ci şi sănătatea noastră şi a copiilor noştri, pentru că suntem expuşi la mii de tone de dioxid de carbon, doar pentru că se stă inutil la cozi în vămi! Când se va termina cu umilinţa? Când vom fi şi noi trataţi ca ceilalţi europeni?” spune europarlamentarul Nicu Ştefănuţă. În cele din urmă Comisia a răspuns printr-o scrisoare oficială în care a transmis următoarele cuvinte:
„Extinderea spaţiului Schengen rămâne o prioritate politică pentru Comisie, iar în colaborare strânsă cu Preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European, ne angajăm să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a asigura ca, în cursul anului 2023, Consiliul să adopte măsurile necesare cât mai curând posibil, astfel încât România şi Bulgaria să poată adera la spaţiul Schengen.”
Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie
Comisia Europeană recomandă menţinerea frontierelor externe ale UE închise pentru cel puţin încă o lună, până la 15 iunie, din cauza pandemiei de COVID-19, relatează agenția de presă DPA, citând un comunicat al executivului comunitar, preluat de KARADENIZ PRESS. În pofida primelor relaxări ale măsurilor de luptă împotriva pandemiei de COVID-19 în cadrul blocului comunitar, „situaţia rămâne fragilă atât în Europa cât şi în lume”, se menţionează în comunicat.
Este pentru a doua oară când executivul comunitar invită statele membre să prelungească interdicţia asupra călătoriilor de la instituirea sa, pe 17 martie.
Ridicare progresivă
Această închidere a frontierelor externe ale UE şi ale spaţiului Schengen prevede o serie de excepţii, precum cele pentru cetăţenii europeni şi familiile lor, rezidenţii de lungă durată, diplomaţi, personalul medical sau cercetători. Ea afectează în total 30 de ţări, inclusiv Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, din Spaţiul Economic European.
„Trebuie să punem capăt progresiv restricţiilor la libera circulaţie şi controalelor la frontierele interne, înainte de a putea ridica restricţiile de intrare aplicate la frontierele externe şi a garanta accesul în UE a cetăţenilor din ţările terţe”, a explicat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, citată într-un comunicat.
Numeroase state membre ale UE au reinstituit controalele la frontiere pentru a încerca să limiteze răspândirea virusului, atât asupra persoanelor cât şi a transportului de mărfuri, o derogare de la libera circulaţie în spaţiul Schengen.
„Restabilirea funcţionării normale a liberei circulaţii în spaţiul Schengen va fi primul nostru obiectiv, imediat ce situaţia sanitară o va permite”, a subliniat Ylva Johansson, conform DPA, preluată de presa de la București. (N.G.)
