de Razvan Iorga | dec. 28, 2017 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Imagine de la supermarket-ul în care a avut loc atentatul terorist de la Sankt-Petersburg
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat joi că atacul care s-a produs miercuri la Sankt-Petersburg, în care au fost răniți 13 oameni, a fost unul de natură teroristă. Putin i-a ordonat șefului FSB (serviciul special intern al Rusiei -n.r.) să acționeze în cadrul legii când îi va prinde pe cei care l-au comis, dar dacă în momentul capturării există pericolul ca vreun om al legii să fie rănit, atunci să nu insiste pe capturare, ci să-i elimine pe loc, relatează Tass. „Ieri, la Sankt Petersburg a fost comis un act terorist”, a afirmat Putin în deschiderea unei ceremonii de decorare a militarilor ruşi care au participat la operaţiunile din Siria.
El a mai afirmat că gradul de securitate din Rusia ar fi fost mult diminuat dacă s-ar fi permis întoarcerea acasă a miilor de cetăţeni ruşi care au luptat alături de Statul Islamic în Siria.
Explozia dintr-un supermarket din Sankt Petersburg a fost provocată de o bombă artizanală lăsată în zona de depozitare a bagajelor, a anunţat Comitetul naţional antiterorist.
„O bombă artizanală lăsată în camera de bagaje a explodat” în acest supermarket al lanţului Perekriostok, a declarat Comitetul naţional antiterorist (NAK) într-un comunicat, referindu-se de asemenea la „echivalentul a 200 de grame de TNT”.
La 3 aprilie, Sankt Petersburg a fost vizat de un atentat ce a făcut 16 morţi şi zeci de răniţi în metroul oraşului şi a fost revendicat de un grup puţin cunoscut legat de Al Qaida. Presupusul autor al acestui atac, Akbarjon Djalilov, un bărbat de 22 de ani din Kârgâzstan, o fostă republică sovietică din Asia Centrală, şi-a pierdut viaţa în atentat.
La mijlocul lunii decembrie, serviciile de securitate ruse au anunţat anihilarea unei celule a grupării jihadiste Stat Islamic (SI) care se pregătea să comită atentate pe 16 decembrie la Sankt Petersburg, vizând în special obiectivul turistic Catedrala Kazan.
Preşedintele Vladimir Putin i-a telefonat apoi omologului său american Donald Trump pentru a-i „mulţumi” pentru informaţiile transmise de CIA, care au contribuit la oprirea acţiunii acestor presupuşi terorişti.
de Anatol Terzi | iun. 4, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
La Sankt-Petersburg are loc, în perioada 3-4 iunie, cel de-al 29 summit UE-Rusia, la care participă şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Astfel de întâlniri au loc regulat, o dată la şase luni de zile, şi au o tradiţie şi un protocol bine stabilit, care vor fi respectate şi de această dată.
Oficialii Uniunii Europene vor discuta luni cu Vladimir Putin în vederea luării de măsuri mai dure faţă de situaţia din Siria. UE vrea ca Rusia să facă presiuni asupra regimului de la Damasc să retragă armata din oraşele principale şi să accepte planul de pace al lui Kofi Annan. Duminică, preşedintele Bashar al-Assad a negat că forţele sale au fost implicate în masacrul din Houla. El a declarat în faţa parlamentului că de vină pentru problemele din Siria sunt puterile străine care s-au implicat în situaţia din ţară.
Printre liderii UE care participă la summit se află Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi şefa diplomaţiei europene, baronesa Catherine Ashton, transmite Tvrinfo. Duminică seara, Putin a cinat împreună cu oaspeţii săi la o vilă somptuoasă de la marginea oraşului. Liderii europeni consideră că întâlnirea este o oportunitate de a întări legăturile cu Rusia, odată cu venirea la putere a noii administraţii.
Corespondenţii occidentali de la faţa locului spun că Siria este principalul subiect de pe agenda summitului din Petersburg. De asemenea, liderii europeni vor discuta despre comerţ şi controversatul program nuclear al Iranului, iar ruşii sunt interesaţi de posibilitatea de a călători în Uniunea Europeneă fără vize. „Ruşii nu au fost tocmai cooperativi în găsirea unei soluţii politice pentru situaţia din Siria”, a declarat un oficial european. Administraţia de la Moscova insistă că nu îl protejează pe Bashar al-Assad, dar că îndepărtarea lui de la putere nu poate fi o condiţie pentru dialogul politic. Şefa diplomaţiei europene, baronesa Catherine Ashton, a declarat duminică: „Rolul Rusiei este crucial pentru succesul planului lui Kofi Annan”. Baronesa Ashton a mai declarat că Uniunea Europeană vrea să colaboreze cu Rusia pentru găsirea unei soluţii în Siria. Şefa diplomaţiei europene a vorbit duminică la telefon cu Annan şi amândoi au căzut de acord că situaţia a ajuns într-un punct critic.
Colaborarea bilaterală
Partea oficială a summitului va începe în dimineaţa zilei de 4 iunie cu o şedinţă plenară, care va fi consacrată, în totalitate, discutării problemelor cooperării bilaterale. Printre acestea se numără formarea spaţiilor comune, activitatea asupra noului tratat de bază, etc. După încheierea şedinţei plenare va urma un mic dejun de lucru, care, în mod tradiţional, este consacrat ordinii de zi internaţionale.
Se aşteaptă să fie abordate situaţiile din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Siria şi Libia, programul nuclear al Iranului şi situaţia din Peninsula Coreeană. Summitul Rusia-UE se va încheia cu o conferinţă de presă. În opinia Kremlinului, „relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană se dezvoltă foarte dinamic şi au caracterul unui parteneriat strategic”. La finalul anului 2011, schimbul comercial dintre Rusia şi UE a depăşit nivelul anterior declanşării crizei din 2008, ajungând la valoarea de 394 de miliarde de dolari. De asemenea, pentru UE, Rusia este cel de-al treilea partener comercial, după SUA şi China, cu o pondere de 9%, a declarat Uşakov.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Mii de moscoviţi, simpatizanţi ai opoziţiei ruse, au format duminică un lanţ uman în jurul Kremlinului, în semn de protest faţă de regimul premierului Vladimir Putin, principalul candidat al prezidenţialelor din 4 martie.
Manifestanţii, cu panglici albe în piept – culoare ce simbolizează dezideratul de a avea alegeri corecte – s-au luat de mâini pentru a constitui un cerc de-a lungul Sadovoe Kolţo, arteră circulară cu o lungime de 15,6 kilometri în centrul Moscovei. Organizatorii au anunţat că, pentru a cuprinde întreg centrul oraşului este nevoie de 34.000 de persoane., transmite Agerpres. La acţiune au luat parte aproximativ 11.000 de persoane, potrivit estimărilor poliţiei, relatează agenţiile de presă ruseşti. Pe de altă parte, agenţiile de presă notează că cercul s-a închis totuşi.
Mulţi dintre automobiliştii care treceau pe Sadovoe Kolţo în timpul acţiunii fluturau panglici albe pe geam şi claxonau în semn de solidaritate cu participanţii la „Marele cerc alb”. „Alegerile presupun o concurenţă între candidaţi. Evident că nu-i putem trata cu seriozitate pe cei patru concurenţi pe care Putin însuşi şi i-a selectat. La scrutinul din 4 martie lui Putin i se vor opune nu caricaturile Jirinovski, Ziuganov, Mironov, Prohorov (contracandidaţii lui Putin), ci poporul rus, care mi se pare că şi-a pierdut îndelungata sa răbdare istorică”, a declarat presei fostul campion mondial de şah, opozantul Garry Kasparov.
Proteste şi la Sankt Petersburg
În opinia sa, scrutinul de duminica viitoare va fi marcat de fraude electorale, el estimând că valul protestelor împotriva regimului va continua. „Cred că Vladimir Ciurov (preşedintele comisiei electorale centrale, acuzat de interferenţă cu puterea – n.r.) are deja rezultatele într-un seif. (…) Tot ce face Putin – de la modul în care şi-a anunţat candidatura, până la utilizarea resursei administrative în campania electorală – conferă alegerilor din 4 martie o tentă de farsă”, a adăugat Garry Kasparov, venit la „Marele cerc alb”, în Piaţa Smolenskaia, în faţa Ministerului rus al Afacerilor Externe.
Concomitent, un marş „pentru alegeri corecte” are loc la Sankt Petersburg, oraşul natal al liderului forte, Vladimir Putin, transmite presa rusă, precizând că la manifestaţie iau parte formaţiunea neparlamentară Iabloko, Partidul Comunist, Rusia Justă, mişcarea Solidarnost.
Vladimir Putin, actualul şef al executivului de la Moscova, a mai deţinut funcţia de preşedinte al Rusiei în perioada 2000-2008. Întrucât Constituţia nu îi permitea mai mult de două mandate consecutive la Kremlin, el l-a desemnat succesor pe Dmitri Medvedev. După o pauză de patru ani, legea fundamentală îi permite să revină la preşedinţia Rusiei, de data aceasta pentru şase ani, întrucât mandatul de preşedinte a fost prelungit între timp. Deşi se bucură în continuare de o largă popularitate, vocile contestatare la adresa lui Putin s-au înteţit în Rusia. El este criticat pentru stilul său autoritar, cenzura în presă şi descurajarea oricărei opoziţii reale.
