de Isac Mihai | apr. 5, 2019 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina
Turcia, nou conflict diplomatic cu SUA
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Turciei a criticat vehement, conţinutul unui comunicat al Departamentului de Stat american asupra unei întrevederi între miniştrii de externe turc şi american, declarând că documentul nu reflectă realitatea schimburilor între cei doi oameni politici, informează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Comunicatul publicat (miercuri) de Departamentul de Stat şi elaborat în mod clar înainte de întrevederea dintre ministrul de externe Mevlut Cavusoglu şi secretarul de stat Mike Pompeo nu doar că nu reflectă conţinutul întrevederii, ci şi conţine subiecte care nici măcar nu au fost abordate”, a declarat Hami Aksoy într-un comunicat. „Alianţa noastră cere în mod firesc ca asemenea comunicate să fie elaborate cu mai multă grijă”, a adăugat el, fără a preciza la ce pasaje se referă.
Cavusoglu şi Pompeo au discutat la Washington în marja acţiunilor prilejuite de cea de-a 70-a aniversare a NATO, organizaţie din care ambele ţări fac parte.
Comunicat cu bucluc
Într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA, publicat în urma întrevederii, Pompeo îl atenţionează pe omologul său turc împotriva „potenţialelor consecinţe devastatoare ale unei acţiuni militare turce unilaterale” în Siria.
Ankara a ameninţat de mai multe ori că va lansa o ofensivă împotriva miliţiilor kurde siriene, pe care le consideră „teroriste”, dar care sunt aliate ale Washingtonului în lupta împotriva grupării Stat Islamic.
Comunicatul informează, de asemenea, că secretarul de stat american şi-a exprimat în faţa şefului diplomaţiei turce întreaga sa „îngrijorare în legătură cu potenţiala achiziţionare de către Turcia” a unui sistem rus de apărare antirachetă S-400.
Buturuga S-400
Ankara vrea să cumpere, în acelaşi timp, sisteme ruseşti S-400 şi aparate americane F-35, însă SUA nutresc temeri că acest lucru ar putea pune în pericol secretele tehnologice ale sistemelor lor F-35, avioane de vânătoare ultrasonice. Prin urmare, Administraţia Trump a suspendat săptămâna aceasta livrarea de echipamente pentru avioanele sale în Turcia.
Secretarul de stat american și-a mai exprimat şefului diplomaţiei de la Ankara „îngrijorarea legată de posibila achiziţie de către Turcia” a sistemului de apărarea antirachetă rusesc S-400. Această dispută a dus deja la un dur schimb de replici de la distanţă între cele două ţări la începutul săptămânii. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Turcia
Administrația Trump implementează programul militar Buy American
Statele Unite intenţionează să extindă vânzările de avioane de luptă F-35 produse de corporaţia Lockheed Martin către cinci noi state, inclusiv România, într-un moment în care aliaţii europeni îşi consolidează apărarea în faţa unei Rusii care se întăreşte militar, a declarat joi un oficial al Pentagonului, citat de agențiile de presă europene, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declaraţie scrisă, adresată Camerei Reprezentanţilor, vice-amiralul Mathias Winter, şeful biroului F-35 din cadrul Pentagonului, afirmă că printre „viitorii potenţiali clienţi în domeniul vânzărilor militare în străinătate se numără Singapore, Grecia, România, Spania şi Polonia.” Conform declaraţiilor oficialului american, SUA vor răspunde tuturor solicitărilor oficiale de informaţii despre avionul F-35.
Buy American
Alţi aliaţi ai SUA care urmăresc achiziţionarea avionului invizibil F-35 sunt Finlanda, Elveţia şi Emiratele Arabe Saudite.
Anul trecut Belgia a anunţat că a ales F-35 în defavoarea Eurofighter Typhoon pentru a-şi înnoi flota de avioane F-16, o afacere în valoare de 4 miliarde de euro (4.55 miliarde de dolari).
SUA au lansat în 2018 un nou plan „Buy American” („Cumpăraţi produse americane”), o strategie care relaxează restricţiile cu privire la vânzări şi încurajează în acelaşi timp o implicare sporită a oficialilor SUA în creşterea afacerilor în străinătate pentru industria americană de armament.
Reamintim că un recent comunicat al administrației SUA, secretarul de stat american şi-a exprimat în faţa şefului diplomaţiei turce întreaga sa „îngrijorare în legătură cu potenţiala achiziţionare de către Turcia” a unui sistem rus de apărare antirachetă S-400.
Ankara vrea să cumpere, în acelaşi timp, sisteme ruseşti S-400 şi aparate americane F-35, însă SUA nutresc temeri că acest lucru ar putea pune în pericol secretele tehnologice ale sistemelor lor F-35, avioane de vânătoare ultrasonice. Prin urmare, administraţia Trump a suspendat săptămâna aceasta livrarea de echipamente pentru avioanele sale în Turcia.
F-16, popular în Balcani
F-16 pentru Balcani
Parlamentul bulgar a aprobat recent planul guvernului de la Sofia de a începe tratativele cu SUA pentru achiziţionarea a opt avioane multirol F-16, în vederea înlocuirii flotei de aparate de producţie sovietică MiG-29 şi îmbunătăţirii respectării standardelor NATO, informează Reuters, citat de agenția KARADENIZ PRESS. În favoarea acestui plan al guvernului de centru-dreapta condus de Boiko Borisov au votat aproximativ 130 de parlamentari, în timp ce 84 s-au pronunţat împotrivă, aceştia din urmă acuzând executivul de încălcarea regulilor privind organizarea licitaţiilor.
Contractul pentru achiziţionarea avioanelor F-16V Block 70, produse de compania Lockheed Martin, se ridică la valoarea de 1,8 miliarde leva (1,05 miliarde dolari), aceasta fiind cea mai mare achiziţie făcută de armata bulgară după căderea regimului comunist, în urmă cu aproape 30 de ani. În regiunea balcanică, F-16 se regăsesc și în alte armate NATO, precum Grecia, Turcia și România.
Licitație contestată
La licitaţie au mai participat compania suedeză Saab, ce produce avioane Gripen, şi Italia, ce are în dotare avioane Eurofighters pe care doreşte să le vândă pentru a-şi moderniza flota aeriană militară. Rezultatul licitatiei a nemulțumit concurenții, care au amenințat cu declanșarea procedurilor de contestare juridică.
Ministrul apărării bulgar, ultranaționalistul Krasimir Karakacianov a estimat că negocierile cu SUA vor dura circa patru luni, prima rundă urmând să aibă loc la Bruxelles în luna februarie 2019. ”De acum înainte există multe chestiuni pe care trebuie să le clarificăm – date de livrare, service, asigurarea pieselor de schimb”, a spus Karakacianov.
Votul din parlamentul bulgar a fost salutat de partea americană. ”Ambasada SUA salută decizia de astăzi a Adunării Naţionale a Bulgariei de a începe negocierile pentru achiziţionarea de noi aparate F-16 Block 70 de la Lockheed Martin. Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm consolidarea parteneriatului nostru strategic cu aliatul nostru Bulgaria”, a menţionat ambasada SUA la Sofia.
Israel, blocat de SUA
Israelul nu va putea vinde Croaţiei avioane de vânătoare F-16, din cauză că Statele Unite nu aprobă tranzacţia, a declarat anterior ministrul croat al apărării, Damir Krsticevic, citat de Reuters.
Croaţia a decis anul trecut să îşi modernizeze forţele aeriene şi a optat pentru 12 avioane F-16 recondiţionate. Premierul Andrej Plenkovic a afirmat săptămâna aceasta că nu va accepta nicio altă înţelegere decât cea cu Israelul, la care s-a ajuns în martie anul trecut.
Presa croată, preluată de Reuters, a susţinut că problema a apărut la modernizarea avioanelor cu ajutorul tehnologiei israeliene. Firmele americane din domeniul apărării nu ar mai fi obţinut niciun profit din recondiţionare şi service.
Oficiali israelieni şi croaţi au afirmat că guvernul de la Zagreb nu are nicio răspundere pentru eşecul achiziţiei şi au refuzat să comenteze motivele pentru care Washingtonul s-a opus.
„Contractul de cumpărare a avioanelor nu a fost semnat, aşa că nu există nicio pierdere financiară pentru buget”, a spus Plenkovic într-o şedinţă a guvernului. El a adăugat că Croaţia nu a reununţat la intenţia se a-şi moderniza forţele aeriene. Nu este clar dacă se va relua procedura de licitaţie, arată Reuters. Israelul obţinuse contractul în valoare de 500 de milioane de dolari concurând cu ofertele altor ţări; principala concurentă a fost Suedia, cu avioane Gripen noi, produse de SAAB, la un preţ mult mai ridicat.
În prezent, Croaţia – membră NATO din 2009 – dispune de un escadron de MiG-21, din care sunt operaţionale doar trei avioane. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
India a semnat un acord în valoare de trei miliarde de dolari pentru închirierea pe 10 ani a unui submarin rusesc cu propulsie nucleară, al treilea din flota sa militară, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. India îşi întăreşte astfel capacitatea navală în Oceanul Indian, în contextul tensiunilor cu Pakistanul legate de provincia Kashmir şi al eforturilor Chinei de a-şi spori influenţa în regiune, consideră analiștii militari citați.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la New Delhi a refuzat să confirme acordul pentru AFP, care susţine că înţelegerea cu Moscova a fost negociată timp de câteva luni. Potrivit presei din India, submarinul urmează să fie livrat în 2025.
Rusia, aliată a Indiei în perioada Războiului Rece, continuă să furnizeze armament acestei ţări, deşi Statele Unite impun sancţiuni clienţilor industriei de apărare ruse.
Flota indiană folosește de decenii submarine de fabricație sovietică
India pe axa S-400
La începutul lunii octombrie 2018, India a semnat un contract în valoare de cinci miliarde de dolari pentru achiziţionarea din Rusia a cinci sisteme antiaeriene S-400. Acestea vor fi livrate începând cu luna octombrie 2020, mai menționează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Contractul a fost semnat la New Delhi, de premierul indian, Narendra Modi, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca parte a unui pachet larg de înțelegeri economice, politice și militare dintre cele două state, estimate la peste 15 miliarde de USD pentru următorii 10 ani. Acestea mai vizează energia atomică şi explorarea spaţială.
Contractul pentru achiziţionarea de către India a sistemelor antiaeriene S-400 a fost semnat în pofida riscurilor impunerii de sancţiuni americane ţărilor care cooperează cu Rusia în domeniul apărării. India este un client important pentru industria militară rusă, achiziționând nave militare, tancuri, avioane de luptă, elicoptere de atac, etc.. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, ingrijorat de amenintarile Kremlinului
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko a reluat, sâmbătă, acuzaţiile conform cărora Rusia a adunat o forţă militară consistentă în estul Ucrainei, care este controlat de separatiştii pro-ruşi şi în Crimeea, regiunea fiind anexată de Rusia în 2014, relatează mass-media de la Kiev. „Rusia a mobilizat 80.000 de soldaţi, 1.400 de sisteme de rachete, 900 de tancuri, 2.300 de vehicule blindate, 500 de avioane şi 300 de elicoptere”, a scris Poroşenko pe Twitter. De asemenea, Moscova a construit o forţă navală puternică în Marea Neagră şi Marea Azov, zone împărţite de Rusia şi Ucraina, conform preşedintelui ucrainean.
Poroşenko a putut fi văzut pe postul de televiziune „112 Ucraina” când prezenta aeronave, elicoptere şi drone noi pentru armata ucraineană, pe fondul introducerii legii marțiale în 10 regiuni din fosta republică sovietică, majoritatea limitrofe Federației Ruse și regiunii separatiste transnistrene. Ucraina şi-a înăsprit securitatea de la zonele de infrastructură esenţială, precum centralele nucleare şi chimice sau la porturile din Marea Neagră şi Marea Azov, a precizat Poroşenko, care se află în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din 31 martie 2019.
Incident naval
Trei nave ucrainene – două vedete blindate, Berdiansk şi Nikopol, şi remorcherul Iani Kapu – au fost sechestrate duminică de forţele ruseşti în timp ce încercau să intre din Marea Neagră în Strâmtoarea Kerci, care desparte Crimeea de Rusia şi marchează accesul în Marea Azov. Una dintre nave fost atacată, iar şase marinari au fost răniţi, conform Kievului, în timp ce în varianta Moscovei au fost răniţi trei marinari, fără însă a le fi pusă în pericol viaţa. Incidentul a dus la un război al declaraţiilor, în conflict intervenind statele occidentale şi NATO. Parlamentul Ucrainei a aprobat, luni seara, legea marţială pentru 30 de zile, la frontiera cu Rusia, urmare a incidentului din largul Crimeei.
Ucraina, legea marțială în 10 regiuni
Crimeea, fortificată cu noi sisteme S-400
Al patrulea batalion de sisteme de rachete sol-aer S-400 a intrat joi în serviciu în localitatea Djankoi din nordul Crimeii, în apropiere de graniţa cu Ucraina, a anunţat agenţia de presă rusă oficială TASS, citând un purtător de cuvânt al Flotei Rusiei din Marea Neagră, potrivit Unian, citat de KARADENIZ PRESS. ‘Sisteme de rachete S-400 Triumf din cadrul unităţii de apărare antiaeriană a Districtului militar Sud (al Federaţiei Ruse) au intrat în serviciu pentru protejarea antiaeriană a Crimeii’, a precizat purtătorul de cuvânt Aleksei Rulev, conform căruia sistemele de rachetă S-400 sunt deja operaţionale.
În septembrie, Rusia a desfăşurat un batalion de sisteme antiaeriene S-400 Triumf în împrejurimile localităţii Evpatoria, pe coasta vestică a Crimeii, permiţându-i să monitorizeze zona de vest a Mării Negre, pe o rază de 600 km, acest sistem având o rază de interceptare a ţintelor aeriene de 400 de km la o înălţime de până la 30 de km.
Prima subunitate de S-400 a fost instalată în ianuarie 2017 în Feodosia, iar a doua a intrat în serviciu în ianuarie 2018 la Sevastopol.
Monitorizare intensificată
Potrivit presei regionale, Rusia va putea astfel monitoriza zona dintre Bosfor şi Odesa şi părţi din Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina. În acest sens, Moscova a desfășurat și subunități specializate în peninsula Crimeea.
S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.
Desfăşurarea noilor sisteme S-400 în Crimeea intervine în plină criză între Kiev şi Moscova, după incidentul naval din Marea Neagră în weekendul trecut, când trei nave militare ucrainene – două vedete blindate şi un remorcher – au fost interceptate cu forţa şi sechestrate de către gărzile de coastă ruse. Toţi cei 24 de marinari ucraineni – între care trei răniţi – au fost luaţi prizonieri şi plasaţi în arest preventiv pentru 60 de zile. Rusia susţine că navele ucrainene au intrat ilegal în apele sale teritoriale în apropiere de strâmtoarea Kerci, care asigură trecerea din Marea Neagră în Marea Azov. Kievul susţine, în schimb, că a fost un act de agresiune comis de partea rusă în ape neutre.
Corespondeță de la Kiev de Mihai Isac
de Isac Mihai | nov. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Federaţia Rusă va desfăşura în curând o a patra divizie de sisteme antirachetă S-400 sol-aer în peninsula Crimeea, a anunţat reprezentantul Districtului Militar de Sud al Rusiei, locotenentul Vadim Astafiev, citat de mass-media regională. Potrivit lui Astafiev, după trageri reuşite de pe poligonul din regiunea Astrahan, sistemele S-400 vor fi aduse la locul de desfăşurare permanentă în Crimeea. Tragerile de pe poligon au fost întreprinse pe ţinte care au imitat rachete de joasă altitudine, de mare viteză şi balistice.
Înainte de aceasta, apărarea antirachetă a Peninsulei Crimeea era asigurată de trei divizii de sisteme S-400, urmând ca până în 2025 contingentul apecializat să ajungă la 8 divizii.
Legea marțială, motiv de militarizare
Informaţiile privind desfăşurarea unei noi divizii de S-400 în Crimeea survin după ce Ucraina a introdus legea marţială pentru 30 de zile la zonele sale de frontieră, ca urmare a capturării, duminică, de către paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a două nave-vedetă şi a unui remorcher al marinei ucrainene în apele teritoriale ruse din largul peninsulei Crimeea anexate. Acest incident a survenit în Marea Neagră în timp ce aceste nave încercau să pătrundă în strâmtoarea Kerci, pentru a intra în Marea Azov.
Potrivit agenţiei de presă RIA Novosti, sistemele S-400 vor fi operaţionale până la sfârşitul acestui an.
Peninsula, militarizată excesiv
După anexarea Crimeii în 2014, autoritățile ruse au adus în peninsulă armament și personal militar, astfel încât aceasta a devenit o bază militară imensă, se arată într-un recent raport al Ministerului ucrainean de Externe prezentat la ONU, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. De 4 ani de când peninsula se află sub controlul Moscovei, Kremlinul a dislocat aici peste 32 de mii de militari din unități de elită ale armatei federale, inclusiv trupe speciale, infanterie marină, blindate și parașutiști, mai relatează sursa citată.
În toată această perioadă, numărul navelor de luptă a ajuns la cel puțin 71, inclusiv șapte submarine nucleare, în contextul acutizării situației de securitate din Marea Azov și a consolidării Flotei militare ruse din Marea Neagră.
Numărul avioanelor de luptă se ridică la cel puțin 122 de aparate, în peninsulă fiind desfășurate și peste 16 sisteme de rachetă S 300 și S 400.
Ucrainenii susțin că până la anexare, în peninsulă nu era nici un tanc, iar acum sunt cel puțin 40, numărul transportoarelor blindate s-a majorat de la 92 la 583. Ucraina nu avea dislocate în această regiune o cantitate similară de sisteme de armament.
Rușii au adus în Crimeea și peste 160 de complexe de artilerie, Ucraina având doar 16 până în 2014.
Crimeea, fortăreață nucleară rusă
Crimeea nucleară
Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat anterior ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei. (N.G)
