Kievul își răscolește depozitele de muniție

Kievul își răscolește depozitele de muniție

Ucraina continuă să reziste de doi ani în fața asalturilor continue ale trupelor rusești, dar timpul este mai degrabă un aliat al Moscovei. Opinia publică globală a început să se concentreze pe alte subiecte, conducerile politice ale statelor care au oferit sprijin Ucrainei au parte de o multitudine de probleme interne, iar industria de armament occidentală nu poate satisface nevoile războiului de uzură actual din Estul Europei.

Strategia Rusiei de a arunca în luptă totul, fără a conta pierderile, tragând cât mai mult de timp, se poate dovedi câștigătoare dacă aliații occidentali nu își schimbă abordarea. Industria de armament rusă continuă să își crească producția, axându-se mai degrabă pe cantitate și nu pe calitate, iar asta face tot mai dificilă o regrupare a forțelor militare ale Kievului pentru a organiza o nouă operațiune ofensivă majoră care să aibă un impact strategic asupra deznodământului conflictului. Pentru o manevră de asemenea anvergură, Ucraina ar avea nevoie să acumuleze pe o perioadă lungă de timp cantități mari de muniție pentru toate categoriile de arme, dar la momentul actual acest lucru este greu de îndeplinit având în vedere consumul imens de resurse pentru acțiuni defensive ale forțelor ucrainene, dar și din cauza livrărilor tot mai reduse de armament din partea aliaților occidentali.

În aşteptarea aprobării unor fonduri suplimentare din partea Congresului pentru Ucraina, administraţia Biden nu a putut oferi niciun sprijin militar concret pentru prima oară, în cadrul întâlnirii lunare a Grupului de contact care reunește peste 50 de state și organizații, acest format fiind cel care coordonează sprijinul pentru efortul de război ucrainean. La data de 27 decembrie, Pentagonul a anunțat ultimul sprijin material major acordat Ucrainei, un pachet evaluat la 250 de milioane de dolari, care includea proiectile de 155 mm, rachete antiaeriene Stinger și alte tipuri de muniții.

Generalul ucrainean Serghei Naiev a declarat la începutul lunii ianuarie că în ceea ce privește sistemele mobile de apărare antiaeriană, există suficiente muniții pentru a rezista următoarelor mari atacuri. Totuși, pe termen mediu și lung, este evidentă nevoia de ajutor din partea țărilor occidentale pentru a putea reface stocul de rachete național.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a criticat pe 23 ianuarie furnizarea insuficientă de muniții de artilerie și rachete antiaeriene din partea Occidentului într-un interviu acordat publicațiilor Bild, Welt TV și Politico. Referitor la situația de pe front, Kuleba a remarcat că proiectilele de artilerie sunt furnizate într-un număr prea mic pentru nevoile Kievului. El a mai adăugat că Ucraina și-a extins considerabil producția proprie, dar s-a constatat factul că industria de armament occidentală nu poate produce cantități suficiente pentru sprijin. Ministrul de externe ucrainean și-a exprimat frustrarea, menționând că: ,,Oricât de ridicol ar părea, se pare că Coreea de Nord este un partener mai eficient pentru Rusia decât prietenii care furnizează Ucrainei muniție de artilerie. Este de râs și trebuie să se schimbe.” El a adăugat că lipsa de suficientă muniție de artilerie pentru apărarea liniilor frontului se traduce în pierderi de ordinul miilor în rândul trupelor ucrainene.

În fața unei armate ruse care vizează epuizarea sistemului de apărare antiaeriană, prioritatea Ucrainei este de a obține mai multe muniții. Experții internaționali au concluzionat că atacurile recente ale Rusiei împotriva marilor orașe ucrainene au ca scop epuizarea apărării antiaeriene a Ucrainei. Cu Rusia adaptându-se către o economie de război, Occidentul se confruntă cu provocarea de a furniza cantități majore de rachete antiaeriene sol-aer, care sunt mai complexe și mai scumpe de produs decât dronele. Principala țintă a loviturilor rusești pare a fi devenit industria de apărare, iar Kievul încearcă să-și consolideze acest sector în contextul reducerii livrărilor de arme occidentale.

Corespondentul CNN, Frederic Pleitgen, care a vizitat recent pozițiile ucrainene în apropiere de Bahmut, a subliniat că lipsa de muniție a trupelor ucrainene devine tot mai acută pe zi ce trece. Într-o poziție de tragere a unui obuzier M109, el a observat că trupele au la dispoziție doar muniție fumigenă. Comandantul diviziei a confirmat că raportul actual este de 10:1 în favoarea rușilor în privința puterii de foc, dar a subliniat că trupele ucrainene vor continua să reziste. Un militar ucrainean intervievat a declarat că forțele armate ucrainene nu pot îndeplini în totalitate sarcinile alocate până când nu primesc muniția necesară. În schimb, trupele rusești par a nu se confrunta cu o astfel de problemă în prezent. Conform Serviciilor secrete ucrainene, se estimează că Rusia a produs aproximativ două milioane de proiectile anul trecut și a achiziționat aproximativ un milion din Coreea de Nord.

Share our work
Republica Moldova, vremea protestelor hibride la Nistru

Republica Moldova, vremea protestelor hibride la Nistru

Pseudo-autorităţile de la Tiraspol au anunţat că se pregătesc pentru un protest de amploare convocat pentru miercuri, 24 ianuarie, şi îndreptat împotriva „presiunilor economice ale Chişinăului”. Oficialii de la Chișinău au respins acuzațiile regimului separatist.

Războiul protestelor hibride

În acest context, liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, le-a cerut forţelor neconstituţionale din regiune să îşi sporească activitatea de „monitorizare şi contracarare a posibilelor acte teroriste”.

Acţiunea de protest ar urma să aibă loc din cauza recentelor modificări operate de Chişinău la Codul vamal, care obligă agenţii economici din regiunea transnistreană să achite taxele pentru importuri la bugetul Republicii Moldova, începând cu 1 ianuarie 2024, ceea ce a stârnit furia liderului transnistrean.

„În adresa Administraţiei oraşului Tiraspol şi a oraşului Dnestrovsc a parvenit o sesizare privind organizarea unui miting, pe 24 ianuarie, a colectivelor muncitoreşti împotriva discriminării economice a locuitorilor din Transnistria de către conducerea Republicii Moldova”, anunţă autorităţile de la Tiraspol, potrivit relatează mass-media de la Chisinău.

În acest context, liderul administraţiei de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a dat ordin „forţelor armate şi ale securităţii” din regiune – considerate neconstituţionale de Chişinău – să îşi întărească supravegherea cu drone, să „întărească frontierele” şi „lupta cu atacurile cibernetice”, dar în acelaşi timp să depună eforturi pentru „a facilita trecerea frontierei”.

Chișinăul răspunde

Nu există un pericol la adresa stabilității Republicii Moldova. O spune vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, după ce liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut forțelor neconstituționale din regiune să-și consolideze capacitățile în prevenirea unor eventuale atacuri teroriste.

Oleg Serebrian spune că retorica administrației de la Tiraspol are menirea de a distrage atenția populației de la problemele economice cu care se confruntă regiunea, notează IPN.

La 22 ianuarie, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut forțelor neconstituționale din regiune să-și sporească activitatea de monitorizare și contracarare a unor eventuale atacuri teroriste. De asemenea, liderul separatist cere „forțelor armate și de securitate” din regiune să asigure consolidarea „frontierelor”. Vicepremierul Oleg Serebrian spune că retorica este una falsă și are menirea de a prezenta opiniei publice din stânga Nistrului pericole inexistente.

„Este o stare de nervozitate, care este menținută artificial. E vorba de menținerea sentimentului de cetate asediată. Pentru a menține controlul asupra societății și regiunii e nevoie de un dușman extern, pe ideea pericolului extern permanent. Prin toate știrile din presa din stânga Nistrului referitor la iminența unui atac fie dinspre Chișinău, fie dinspre Kiev, societății i se induce ideea că regiunea e sub pericol, că sunt vremuri grele, dar e nevoie să existe o coeziune în societate. În acest fel atenția societății este distrasă de la problemele economice și sociale cu care se confruntă regiunea. În ultimii doi ani acest gen de alerte au fost destul de frecvente, alerte cu bombă, pericole de atentat. Mai nou, în presa din regiune apar comentarii despre grupuri de teroriști antrenați în Republica Moldova care s-ar putea orienta spre regiunea transnistreană să o destabilizeze. Toate aceste idei vin în continuarea primei teze. Pentru moment, nu vedem un pericol pentru stabilitatea Republicii Moldova” a spus Oleg Serebrian în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Vicepremierul spune că, în situația actuală, regiunea din stânga Nistrului nu prezintă un pericol militar eminent. De la izbucnirea războiului din Ucraina, regiunea transnistreană este izolată, iar venirea unor militari ruși în zona separatistă este imposibilă.

„La nivel tehnic, schimbări mari nu au cum să aibă loc, pentru că regiunea este izolată. Recruții sunt de pe loc. Aceste unități ruse sunt alimentate cu material uman din regiune. E vorba de tineri care au pașaport rusesc, dar probabil și pașaportul Republicii Moldova. Sunt localnici, mulți dintre ei sunt tineri din localitățile românești din partea stângă a Nistrului. În situația actuală sperăm că regiunea nu prezintă un pericol militar sporit, dar asta nu înseamnă că nu prezintă un pericol militar, în general”, a explicat vicepremierul pentru Reintegrare.

Disensiunile dintre Chișinău și Tiraspol s-au întețit după ce, de la 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului Vamal. Potrivit documentului, agenții economici din stânga Nistrului sunt obligați să achite taxe vamale la bugetul de stat la fel ca și agenții economici din dreapta Nistrului.

Vise panruse

Pseudo-lider transnistrean, Vadim Krasnoselski, a dispus ca aşa-numitul minister de externe al „rmn” autoproclamate să „interacționeze cu regularitate cu participanții internaționali la procesul de negocieri în formatul „5+2”. Aceste declarații vin pe fondul blocării negocierilor în acest format de câțiva ani.

Potrivit agenției „INFOTAG”, el a declarat acest lucru luni, într-un mesaj către autoritățile din regiunea transnistreană, în care a solicitat „utilizarea mecanismelor existente și a platformelor legitime de negocieri pentru a proteja statalitatea și identitatea Transnistriei, drepturile și libertățile cetățenilor transnistreni, precum și interesele entităților economice”.
„În formatul „5+2”, Transnistria, împreună cu alți participanți la acest format – Moldova, Rusia, Ucraina, UE și SUA – au drepturi și obligații egale, adică Transnistria are drept de vot. Și nimeni nu poate ocoli asta. (…) Prin urmare, Transnistria, desigur, pledează în mod tradițional pentru reluarea activității în acest format, continuarea acestuia”, a spus Krasnoselski, dându-i instrucţiuni instituţiei responsabile de politica externă „să promoveze și să pună în aplicare dorința de a continua dialogul în formatul „5+2”, indiferent de pozițiile actorilor internaționali”.
Printre alte „probleme globale de bază”, el a menţionat „obținerea cetățeniei Federației Ruse de către tineri și cei născuți după prăbușirea URSS”.
„Din păcate, cetățenii transnistreni nu au o astfel de oportunitate. Mai exact, oportunitatea există, dar nu toată lumea o are. Nu este corect. Prin urmare, Sovietul suprem, alte instituţii, inclusiv ministerul de externe, trebuie să intensifice activitatea pe această direcție. (…) Faceţi eforturi pentru a stabili contacte directe cu ţări străine şi organizaţii ale sistemului ONU”, a enumerat liderul de la Tiraspol.
De asemenea, în mod tradițional, el a cerut „promovarea poziționării internaționale a Transnistriei ca stat independent, iubitor de pace și participant responsabil în relațiile internaționale, a cărui bază este poporul unit multinațional transnistrean cu propria identitate unică”.

Declarațiile pseudo-liderului de la Tiraspol au fost criticate de mass-media de la Chișinău și Kiev. Oficialii din cele două state nu au menționat când ar putea fi reluate negocirile în acest format.

Apel la calm

Conform NewsMaker, Biroul pentru Politici de Reintegrare de la Chişinău şi-a exprimat „regretul” în privinţa protestului anunţat în stânga Nistrului. „Tiraspolul continuă regizarea evenimentelor propagandistice ce nu au nimic în comun cu libertatea de exprimare şi cu libertatea de întrunire, care sunt nu doar interzise în regiune, ci şi persecutate penal, mai ales dacă nu coincid cu poziţiile factorilor decizionali regionali”, au declarat reprezentanţii Biroului.

În ceea ce priveşte indicaţiile date de Kransnoselski, Biroul pentru politici de reintegrare de la Chişinpu a precizat că autorităţile naţionale competente vor monitoriza „cu atenţie” evoluţia situaţiei din regiune şi vor interveni cu „măsurile ce se impun”.

„Semnalele de alertă invocate de Tiraspol nu este clar la ce se referă şi pe ce argumente se bazează, persistând senzaţia că se navighează în spaţii virtuale”, a comentat Biroul de reintegrare.

Un protest similar cu cel anunţat pentru miercuri a fost organizat în 11 ianuarie, la punctul Bender-Varniţa. Manifestanţii au spus atunci că modificările la Codul vamal vor duce la creşterea bruscă a preţurilor şi le-au cerut autorităţilor de la Chişinău să renunţe la ele. „Jefuirea poporului nu este calea spre Europa”, au scandat ei.  În replică, Biroul pentru politici de reintegrare a declarat atunci că „este important să facem diferenţa între libertatea de exprimare care în mod continuu este cenzurată şi persecutată în regiunea transnistreană şi evenimentele regizate de actori propagandistici ce încalcă constant suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării”.

Noul Cod vamal al Republicii Moldova, intrat în vigoare la 1 ianuarie, obligă agenţii economici din regiunea transnistreană să plătească taxe vamale la bugetul de stat. Până acum, deşi companiile din stânga Nistrului erau înregistrate la Chişinău, plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene.

Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a dat asigurări la 10 ianuarie că, în pofida presiunilor Tiraspolului, Chişinăul nu va renunţa la modificările din Codul vamal.

Avertismente dure

În cea mai recentă analiză a sa, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) de la Washington atrage atenţia că Moscova urmăreşte să destabilizeze Republica Moldova şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune, iar pentru aceasta liderii separatişti din Transnistria sunt încurajaţi de Rusia să încerce să semene instabilitate şi divizare în Republica Moldova.

În acelaşi timp, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a anunţat săptămâna trecută că a obţinut informaţii despre o nouă grupare, din care fac parte foşti angajaţi corupţi ai serviciilor secrete, care intenţionează să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională. Gruparea ar urmări cu precădere compromiterea relaţiilor diplomatice dintre Moldova şi Ucraina şi subminarea încrederii între structurile de stat ale celor două ţări, a avertizat SIS.

Recent, şi preşedinta Maia Sandu, care la începutul anului trecut a denunţat o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Rusia, a declarat că autorităţile moldoveneşti ştiu că în primăvara anului 2024 Moscova îşi va relua acţiunile prin care va încerca destabilizarea situaţiei din Moldova. Declaraţiile au fost făcute la Timişoara, într-o conferinţă de presă susţinută cu ocazia primirii premiului Timişoara pentru Valori Europene, ceea ce a stârnit furia Rusiei, care a reacţionat printr-o serie de acuze la adresa Maiei Sandu şi a României.

De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene şi că au introdus măsura brusc, fără a o anunţa în prealabil.

Atac furibund

Pseudo-liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se arată indignat de faptul că oamenii de afaceri din Transnistria trebuie să achite taxele vamale începând cu ianuarie 2024. În acest sens, acesta a publicat o adresare video către conducerea de la Chişinău, în care acuză „colectarea forţată” a taxelor vamale de la entităţile economice din stânga Nistrului şi spune că această practică „nu reprezintă valori europene, ci o încălcare a dreptului la activitatea antreprenorială”, menționează Vocea Basarabiei.

„Europa a fost cea care a acordat Transnistriei dreptul de a desfăşura activitate economică externă cu Uniunea Europeană prin programul DCFTA, iar autorităţile de la Chişinău au făcut totul pentru a pune o spiţă în roţi la această decizie. Voi sunteţi cel care nu deschideţi conturi bancare pentru întreprinderile noastre care sunt înregistrate în Moldova. Voi veţi paraliza sistemul bancar”, le-a reproşat Krasnoselski liderilor de la Chişinău.

El acuză, de asemenea, că a fost vorba despre o decizia unilaterală, care nu are temei juridic.

Liderul de la Tiraspol a cerut autorităţilor moldoveneşti „să-şi vină în fire, să iasă de pe calea agresiunii şi să ia calea negocierilor politice paşnice”.

„Acesta nu este un pas puternic, este un pas slab. Sunteţi lideri slabi. Pur şi simplu nu înţelegeţi consecinţele care pot urma în urma acţiunilor voastre. Manifestarea puterii este o conversaţie, un dialog. Şi ceea ce aţi făcut este un drum spre nicăieri, spre gol”, a mai declarat acesta.

Politicianul a adăugat că „noile decizii ale Chişinăului de presiune economică au fost o surpriză pentru Transnistria, dar nu un şoc, pentru că întreaga istorie a relaţiilor dintre Tiraspol şi Chişinău este plină de astfel de evenimente şi situaţii”.

Vadim Krasnoselski a discutat joi despre această situaţie cu aşa-zişii şefi ai direcţiilor economice şi de politică externă ale regiunii, Serghei Obolonic, respectiv Vitali Ignatiev.

Vitali Ignatiev a spus că la sfârşitul anului trecut Chişinăul şi Tiraspolul au purtat negocieri între grupurile de lucru pe probleme economice, dar „nu au existat semnale din partea Republicii Moldova cu privire la introducerea acestui tip de povară fiscală”.

„Am încercat să clarificăm această problemă în cadrul actualelor formate de negociere 5+2, însă partea moldovenească nu a anunţat o poziţie obiectivă. Lucrăm pentru o colaborare, încercăm să înţelegem mecanismele a ceea ce se întâmplă. Nu există o poziţie clară în acest moment. Dar, din păcate, semnalele care vin sunt destul de negative”, s-a plâns şi Serghei Obolonic.

Compromis?

Fostul vicepremier moldovean pentru reintegrare Alexandru Flenchea a criticat noua regulă. Flenchea spune că regula este „descurajatoare” în raport cu agenţii economici care sunt independenţi de grupul Sheriff – deţinătorul a mai multor companii-monopol în regiunea transnistreană, inclusiv uzina metalurgică din Râbniţa, care primeşte autorizaţii de mediu preferenţiale din partea Chişinăului în schimbul energiei electrice „ieftine”.

„În pofida statisticilor oficiale care arată că UE este piaţa principală pentru exporturile din Transnistria, principalul cumpărător al mărfurilor din regiunea transnistreană, respectiv principala sursă de bani, este chiar Republica Moldova. Din banii veniţi de pe malul drept, cea mai mare parte se duce către achiziţia de energie electrică care, se ştie, fiind produsă din gaz pentru care Transnistria nu plăteşte, este cea mai ieftină din zonă. Nevoia de energie ieftină face ca Chişinăul să fie nevoit să meargă în întâmpinarea Tiraspolului şi să ofere uzinei metalurgice de la Râbniţa autorizaţii de mediu, necesare pentru exportul de oţel pe piaţa UE”, a explicat Flenchea. 

„Cea mai recentă autorizaţie de mediu a fost emisă în ultima zi de lucru a anului 2023. (…) Nu mai este secret pentru nimeni că autorizaţiile de mediu pentru uzina de la Râbniţa sunt parte a deal-lului energetic. (…) Integrând plenar economia regiunii în RM (tacit şi stângace) descurajăm puţinele companii independente de Sheriff prin impozitarea importurilor. Aceasta în timp ce oferim contracte preferenţiale şi autorizaţii nemeritate companiilor mari controlate de Sheriff”, a scris Flenchea pe reţelele sociale, mai menționează NewsMaker.

Trupele ruse, acuzate de încălcări

Trupele ruse staţionate în Transnistria au încălcat mai multe reglementări ale statutului lor pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv folosind necorespunzător drone în timpul unor exerciţii desfăşurate la sfârşitul anului 2023, au acuzat autorităţile de la Chişinău, în timp ce vocile care susţin Kremlinul acuză presiuni tot mai mari din partea Chişinăului asupra Transnistriei, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa analiză în care estimează că aceste mişcări ale Moscovei fac parte probabil dintr-o operaţiune de informare menită să destabilizeze Moldova şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune.

Membrii delegaţiei moldoveneşti la Comisia Comună de Control (CCC) a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au cerut, în timpul unei reuniuni a CCC din 18 ianuarie, ca CCC să efectueze o investigaţie asupra forţelor ruse din Transnistria pentru utilizarea de arme de calibru mic, drone şi arme de imitaţie în timpul unui exerciţiu care a avut loc la 22 decembrie 2023 şi care a simulat respingerea unui atac de sabotaj asupra unui avanpost al forţelor ruse din zona de securitate moldovenească.

Autorităţile moldovene au spus că prezenţa şi utilizarea acestor arme de către forţele ruse de menţinere a păcii în interiorul zonei de securitate a încălcat protocoalele, iar forţele ruse de menţinere a păcii nu au declarat în mod corespunzător unele dintre aceste arme şi drone ca făcând parte din arsenalul lor.

Un blogger militar rus proeminent, afiliat Kremlinului, Rybar, a afirmat în replică, la 21 ianuarie, că autorităţile moldoveneşti exercită presiuni tot mai mari asupra republicii separatiste Transnistria, susţinută de Rusia, prin solicitarea retragerii forţelor de menţinere a păcii ruseşti şi prin presiuni economic. Bloggerul a menţionat că guvernul moldovean a impus taxe „duble” asupra companiilor transnistrene, care se ridică la aproximativ 16 milioane de dolari într-un interval de timp nespecificat şi care vor creşte costul vieţii în Transnistria.

Rybar susţine că această presiune sprijină „reintegrarea cu forţa” a Transnistriei în Moldova şi că Rusia ar trebui să se pregătească pentru o escaladare ulterioară, amintind şi de acuzaţiile recente ale preşedintelui transnistrean Vadim Krasnoselski.

„Afirmaţiile bloggerului militar afiliat Kremlinului şi acuzaţiile lui Krasnoselski fac probabil parte dintr-o operaţiune de informare menită să destabilizeze Moldova, care se învecinează cu România, membră NATO, şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune”, conchide analiza ISW, think tank cu sediul la Washington, care publică zilnic evaluări despre situaţia războiului din Ucraina.

Instabilitate etnică

Retorica recentă a Kremlinului şi a mass-media ruseşti, care vizează ameninţarea Chişinăului, continuă probabil să-i încurajeze pe liderii separatişti pro-ruşi din Moldova să încerce să semene instabilitate politică şi divizare în Moldova, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în cea mai recentă analiză asupra situaţiei războiului din Ucraina.

Potrivit ISW, Rusia stabileşte condiţii de comunicare menite să destabilizeze Moldova şi să justifice orice campanii viitoare prin prezentarea Rusiei ca o protectoare a vorbitorilor de limbă rusă presupus a fi ameninţaţi din Moldova. Este o abordare care se aseamănă foarte mult cu narativele ruseşti folosite pentru a justifica invazia la scară largă a Ucrainei, subliniază ISW.

Astfel, Vadim Krasnoselski, liderul republicii separatiste Transnistria, a afirmat într-un interviu acordat agenţiei de presă a Kremlinului, TASS, publicat la 9 ianuarie, că bugetul mai mare alocat cheltuielilor militare ale Republicii Moldova, exerciţiile comune cu NATO, precum şi subvenţiile şi livrările militare din partea statelor europene sunt o dovadă a „militarizării” Republicii Moldova, care ameninţă Transnistria.

Krasnoselski susţine în schimb că Tiraspolul nu ameninţă Republica Moldova şi a respins ideea că eforturile de consolidare militară ale Republicii Moldova sunt determinate de nevoia Chişinăului de a se apăra, deşi că trupele ruseşti ocupă din 1992 regiunea din stânga Nistrului, după ce Federaţia Rusă a intervenit în favoarea Transnistriei separatiste sub pretextul protejării populaţiilor de etnie rusă şi vorbitoare de limbă rusă. 

În 2018, Krasnoselski şi-a luat angajamentul că Transnistria va deveni în cele din urmă parte a Rusiei, reaminteşte ISW.

În interviul pentru TASS, liderul separatist a susţinut că Republica Moldova „a atacat perfid oraşele paşnice (ale Transnistriei) în trecut” şi a comis încălcări „masive” ale drepturilor omului. Krasnoselski a acuzat, de asemenea, Chişinăul că a oprit dialogul cu Transnistria şi a abandonat acordurile încheiate anterior.

Krasnoselski a mai afirmat că Moldova „urmează în mod constant calea escaladării” şi a declarat în mod ameninţător că Moldova „poartă responsabilitatea pentru consecinţele inevitabile ulterioare”.

În interviul său pentru TASS, Krasnoselski s-a plâns de introducerea de către Moldova a taxelor vamale începând cu 1 ianuarie 2024 spunând că este o politică „nerezonabilă” care încalcă acordul comercial dintre Transnistria şi UE. El a acuzat Moldova că împinge relaţiile moldo-transnistrene spre „o confruntare mai mare”. 

Krasnoselski a subliniat, de asemenea, că Transnistria se străduieşte să construiască o comunicare directă cu Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi a subliniat cadrele „extinse” de cooperare bilaterală ale Transnistriei cu Rusia ca mijloc de a „ajuta la evitarea riscurilor provocate” de politica Moldovei.

Supărarea lui Krasnoselski faţă de modificarea recentă a Codului vamal moldovenesc l-a motivat probabil să continue eforturile Kremlinului de a stabili astfel de condiţii de comunicare şi de a semăna instabilitate în Republica Moldova. Liderul transnistrean este strâns legat de omul de afaceri moldo-rus Viktor Guşan, care controlează efectiv guvernul Transnistriei şi o mare parte din economia acesteia, punctează ISW. Kremlinul a desfăşurat probabil o operaţiune sub steag fals în aprilie 2022, menită să atragă Transnistria în invazia sa în Ucraina, dar în cele din urmă nu a reuşit să obţină sprijinul lui Guşan, deoarece afacerile lui Guşan beneficiază de legăturile cu Occidentul şi Ucraina, arată ISW.

Moldova a adoptat un nou Cod vamal în martie 2023, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024 şi care impune companiilor din Transnistria să plătească taxe vamale pentru importuri către bugetul Republicii Moldova. Cu toate acestea, Krasnoselski a susţinut pe 5 ianuarie că schimbarea a fost o „surpriză” pentru Transnistria.

Jurnaliştii de investigaţie moldoveni au relatat în 2020 că două companii transnistrene legate de grupul Sheriff al lui Guşan au importat ţigări în valoare de aproximativ 22 de milioane de dolari în Transnistria fără a plăti taxe, menţionează ISW.

SIS avertizează

Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a anunţat recent că a obţinut informaţii despre o nouă grupare, din care fac parte foşti angajaţi corupţi ai serviciilor secrete, care intenţionează să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională.

Acest grup de persoane, printre care se numără şi foşti ofiţeri de informaţii, pregăteşte o campanie de dezinformare, scopul principal fiind să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională, susţine SIS.

Gruparea ar urmări cu precădere compromiterea relaţiilor diplomatice dintre Moldova şi Ucraina şi subminarea încrederii între structurile de stat ale celor două ţări.

Potrivit SIS, o altă ţintă a noii etape a campaniei de dezinformare şi manipulare este reducerea interoperabilităţii existente între organele de securitate, apărare şi ordine de drept ale Republicii Moldova şi ale Ucrainei, o cooperare care are ca scop asigurarea securităţii regionale.

„Conform datelor obţinute, un grup de persoane pregăteşte lansarea în spaţiul public al narativului prin care acuză instituţiile statului de acţiuni orientate contra unor cetăţeni ai Ucrainei, care ocupă diverse funcţii în instituţiile guvernamentale ucrainene. (…) De asemenea, pentru a da o pseudo-credibilitate acţiunilor sale, se intenţionează publicarea unei pretinse copii a unui document, parte a unui dosar penal gestionat de una din procuraturile specializate”, detaliază un comunicat SIS.

Printre membrii grupului, conform informaţiilor SIS, sunt foşti angajaţi ai serviciilor secrete, cetăţeni ai Republicii Moldova, care au fost demişi din cauza corupţiei, a abuzului de putere, pentru însuşirea banilor publici, sechestrări de persoane, interacţiuni ilegale cu servicii speciale străine. SIS nu a oferit însă nume.

Pe de altă parte, SIS avertizează că în anii 2024-2025, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale şi legislative, este de aşteptat înmulţirea campaniilor de dezinformare, îndreptate spre destabilizarea situaţiei în ţară, influenţarea proceselor electorale şi în special a negocierilor privind aderarea la UE.

Recent, şi preşedinta Maia Sandu, care la începutul anului trecut a denunţat o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Rusia, a declarat că autorităţile moldoveneşti ştiu că în primăvara anului 2024 Moscova îşi va relua acţiunile prin care va încerca destabilizarea situaţiei din Moldova.

Share our work
Ucraina încheie tratate de securitate bilaterale cu statele europene

Ucraina încheie tratate de securitate bilaterale cu statele europene

Partenerii europeni sunt sub presiune pentru a-și spori sprijinul militar pentru Ucraina, în timp ce Rusia își continuă atacurile, iar ajutorul SUA pare a fi blocat în Congres. Kievul s-a bazat în mare măsură pe ajutorul militar și financiar din partea Occidentului de la invazia rusă din februarie 2022, însă, la sfârșitul lui 2023, acestea s-au diminuat, mai ales cele de peste ocean.

Kievul a căutat febril angajamente de securitate de la guvernele occidentale care ar putea descuraja Rusia.

Grupul G7 a convenit asupra unui cadru individual de garanții de securitate la summitul NATO de la Vilnius, Lituania, din iulie 2023, intenționând să negocieze și să semneze acorduri bilaterale separat. Noile acorduri bilaterale care se vor încheia în 2024 între Ucraina și o parte din statele europene își propun să determine țările Uniunii Europene să crească procentul de sprijin financiar și militar pentru Kiev, pe care criticii o consideră o formă de transfer al poverii pe care Statele Unite au suportat-o până acum. Astfel, pare ca este o formă de mutare în Europa a costurilor razboiului din fostul spațiu sovietic, mai ales că în Statele Unite urmează un an electoral complicat și o suspendare temporară a ajutorului acordat până în prezent din cauza luptelor din Congres.

Într-o vizită la Kiev, în 12 ianuarie 2024, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a anunțat că Regatul Unit va oferi Ucrainei mai mult de 3 miliarde de dolari în ajutor militar suplimentar și a semnat garanții de securitate bilaterale între Londra și Kiev – primul astfel de acord privind angajamentele concrete de securitate pe care Ucraina l-a căutat ca protecție împotriva agresiunii ulterioare din partea Rusiei.

Marea Britanie este deja unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, fiind un punct central al politicii externe a Londrei post-Brexit.

Sunak a spus că „în cazul unui viitor atac rusesc”, Londra va oferi „asistență rapidă și susținută de securitate, echipament militar în domenii terestre, maritime și aeriene, asistență economică”, precum și „costuri economice și de altă natură asupra Rusiei”.

Vizita lui Sunak a transmis un mesaj puternic pentru Kiev, într-un moment greu pentru Ucraina. Acordul de securitate, numit Acord între Regatul Unit-Ucraina privind cooperarea în materie de securitate, intenționează „să fie primul pas în dezvoltarea unui parteneriat de o sută de ani de nezdruncinat între Ucraina și Regatul Unit”, se arată într-un comunicat al guvernului britanic.

Londra va „oferi schimburi de informații, securitate cibernetică, pregătire medicală și militară și cooperare industrială de apărare”, spune același comunicat.

Sunak a spus că Marea Britanie a oferit până în prezent un ajutor de aproximativ 15 miliarde de dolari Ucrainei dar își va crește sprijinul în următorul an financiar la 2,5 miliarde de lire sterline (3,19 miliarde de dolari), o creștere cu 200 de milioane de lire sterline față de cei doi ani anteriori.

O mare parte din această sumă ar fi cheltuită „pentru un impuls major de a procura și produce rapid mii de drone militare pentru Ucraina, inclusiv supraveghere, lovitură pe distanță lungă și drone pe mare”, se arată în comunicat. „Se așteaptă ca majoritatea dronelor să fie fabricate în Marea Britanie”, se mai precizează.

Acordul va dura 10 ani și poate fi prelungit, rămânând în vigoare până la aderarea Ucrainei la NATO dar nu prevede aceeași obligație de apărare reciprocă ca cea prevăzută în articolul 5 din tratatul fondator al NATO.

Franța, la rându-i, lucrează deja de câteva luni la un acord care urmărește să susțină apărarea și finanțele Ucrainei pe termen lung.

Vorbind la o conferință de presă la Paris, Emmanuel Macron a declarat pe 16 ianuarie 2024, că Franța va „continua să ajute Ucraina să mențină prima linie și să-și protejeze cerul”.

Președintele francez a anunțat și livrarea a 40 de rachete Scalp cu rază lungă de acțiune și „câteva sute” de bombe către Ucraina în săptămânile următoare. Important pentru evoluțiile războiului ruso-ucrainean, el a declarat că intenționează să semneze un acord bilateral de securitate cu Kiev în timpul unei vizite în Ucraina programată luna viitoare.

Macron a mai spus că Franța și Europa vor trebui să ia „noi decizii în săptămânile și lunile următoare”, o referire la discuțiile de la Bruxelles pentru a rezolva o dispută privind un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina

România, la rându-i, a devenit a 9-a țară care a început discuții bilaterale de securitate cu Ucraina. Președinția Ucrainei a anunțat că a început discuțiile bilaterale cu secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe al României, Iulian Fota, cu privire la încheierea unui acord bilateral de securitate.

Începutul negocierilor reprezintă un pas către implementarea Declarației comune a celor doi lideri, român și ucrainean, din 10 octombrie 2023, conform comunicatului Președinției ucrainene.

Părțile au discutat principalele elemente ale unui viitor acord bilateral de securitate și au convenit asupra modalităților pentru continuarea negocierilor. România încă nu a confirmat aceste discuții.

Share our work
Armata Rusiei și nevoia constantă de adaptare

Armata Rusiei și nevoia constantă de adaptare

Armata rusă continuă să subestimeze abilitățile forțelor armate ucrainene și astfel face mari erori care rezultă în erodarea capabilităților strategice proprii, esențiale pentru operațiunile războiului modern. La data de 14 ianuarie, un sistem antiaerian încă nespecificat al Ucrainei a reușit să intercepteze și să neutralizeze cu succes un avion rusesc de avertizare timpurie și control aerian A-50 Beriev (cunoscut și ca AWACS) și un post de comandă și comunicații aeropurtat Il-22M deasupra Mării Azov.

Generalul Kirilo Budanov, șeful informațiilor militare ucrainene (GUR), a confirmat că avionul A-50 a fost complet distrus, în timp ce modelul Il-22M a suferit daune semnificative, reușind totuși să efectueze o aterizare de urgență. Ulterior, colonelul Yurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, a clarificat o parte din rezultatele operațiunii. El a subliniat că obiectivul principal al Forțelor Armate Ucrainene a fost avionul Beriev A-50 de tip AWACS, care avea un rol vital pentru coordonarea atacurilor cu rachete asupra teritoriului ucrainean.

A-50, catalogat de NATO cu denumirea ,,Mainstay”, este o aeronavă de avertizare timpurie și control aerian construită pe platforma de transport Ilyushin Il-76. Un concept similar cu sistemul american E-3 Sentry, A-50 joacă un rol critic în scenariile de luptă actuale. A-50 poate zbura timp de patru ore, acoperind o distanță de 1.000 de kilometri de la baza sa, având o greutate maximă la decolare de 190 de tone metrice. Acesta utilizează 15 senzori de misiune pentru a interpreta datele radar și poate dirija până la zece aeronave de vânătoare în misiuni de interceptare aer-la-aer sau atac aer-la-suprafață.

Avionul doborât în 14 ianuarie este prima navă de tip AWACS doborâtă vreodată. Avionul, evaluat la peste 200 de milioane de dolari, executa o misiune deasupra mării Azov, iar armata ucraineană a reușit să aducă un sistem antiaerian de rază lungă suficient de aproape fără a fi observat, crescând astfel semnificativ șansele de reușită ale misiunii.

Aeronava este extrem de grea și, conform experților ucraineni, nu dispune de sisteme eficiente de contracarare a rachetelor antiaeriene. Echipajul A-50, format standard din 15-16 persoane, dintre care cel puțin 10 sunt operatori radar, a detectat cu siguranță rachetele apropiindu-se de aeronavă. Cu toate acestea, A-50 este limitat din punct de vedere fizic în capacitatea sa de a efectua manevre antiaeriene eficiente și deznodământul a fost inevitabil.

Rușii dețin un număr extrem de redus de aeronave de tipul A-50. Cu toate că au fost produse peste 40 de avioane de tip AWACS în total, mai puțin de 10 dintre aceste aeronave sunt în prezent operaționale în cadrul Forțelor Aeriene Ruse. În 2023 mai erau în serviciu activ 9 aeronave, însă doar 6 dintre acestea au fost modernizate cu senzori performanți, iar una dintre ele a fost avariată recent în Belarus.

Având în vedere pierderile recente de tehnică militară specială care nu pot fi recuperate în timp util, Forțele Armate Ruse sunt obligate să se reinventeze. Au apărut recent planuri în spațiul public, prin intermediul canalelor de știri afiliate Kremlinului, care urmăresc îmbunătățirea capabilităților de cercetare și supraveghere a forțelor rusești la Marea Neagră.

Rusia intenționează să își sporească puterea de foc a navelor sale de desant, în special a Proiectului 775 (denumirea NATO fiind clasa ,,Ropucha”), echipându-le cu dronele Orlan și ZALA. Această inițiativă de modernizare face parte din programul de modernizare a navelor de asalt amfibii mari, aprobat de Ministerul Apărării al Federației Ruse.

Accentul modernizării este pus pe integrarea vehiculelor aeriene fără pilot pentru a îmbunătăți capacitățile navelor de debarcare ale Marinei Ruse. Aceste drone vor juca un rol crucial în reglarea focului de artilerie, susținerea debarcărilor și îmbunătățirea eficacității operaționale generale. De asemenea, în cadrul planului de modernizare, se iau în considerare instalarea de arme antiaeriene suplimentare de tip Tor. Complexul multifuncțional Orlan-10 UAV are diverse utilizări, inclusiv supravegherea aeriană și electronică a terminalelor celulare. Este capabil să blocheze comunicațiile celulare GSM și să distorsioneze câmpul de navigație GPS.

UAV-ul Orlan-10 poate susține unități tactice independente, poate detecta țintele inamice importante și ajusta focul în timpul operațiunilor. Cu o altitudine operațională de până la 5.000 de metri, viteză de deplasare de până la 170 km/h și o autonomie impresionantă de 10 ore, se dovedește a fi un activ extrem de util. Raza sa de acțiune este de 140 kilometri.

Federația Rusă încearcă astfel să își crească semnificativ capabilitățile ISR ale unităților sale amfibii, iar asta poate însemna noi provocări pentru capacitatea defensivă a forțelor ucrainene. Dronele, care și-au dovedit utilitatea încă de la începutul conflictului ruso-ucrainean, urmează să preia și din atribuțiile echipamentelor militare de tip AWACS și asta va face mult mai dificilă realizarea unor operațiuni cu impact strategic cu care Kievul a încercat să compenseze inferioritatea numerică a trupelor și echipamentelor de care dispune.

Share our work
Ministerul de Externe rus critică discuțiile în format Copenhaga de la Davos privind conflictul din Ucraina

Ministerul de Externe rus critică discuțiile în format Copenhaga de la Davos privind conflictul din Ucraina

Pe 14 ianuarie 2024, la Davos, Elveția, a avut loc cea de-a patra întâlnire în format Copenhaga despre Ucraina.

Prima întâlnire în acest format a avut loc în iunie 2023 în capitala Danemarcei. Apoi, Uniunea Europeană, SUA și Ucraina au invitat țări din așa-numitul „Sud Global” la consultări informale pentru a câștiga lumea non-occidentală, în încercarea de a rezolva criza ucraineană la masa negocierilor.

Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a prezentat punctul de vedere al Rusiei, inainte și după această întâlnire, în două comunicate de presă regăsite pe site-ul ministerului.

În comunicatul anterior întâlnirii, din 10 ianuarie 2024, Maria Zaharova a criticat, în termeni duri, demersurile regimului de la Kiev care, în opinia rusă, împreună cu membrii G7, vor folosi „înșelăciunea pentru a convinge țările din Sudul și Estul Global să susțină propunerile pașnice care decurg din așa-numita formulă Zelenski, un cadru infam și odios”.

Formula Zelenski de realizare a păcii este privită de Rusia ca o serie de ultimatumuri care să o oblige să se retragă din teritoriile ocupate (termenul folosit este teritorii eliberate) și să îi abandoneze pe rușii de acolo, fapt ce ar echivala cu predarea lor pe mâna naționaliștilor ucraineni. O altă acuzație a oficialului rus privește faptul că Ucraina este oprită de Occident de la a purta discuții cu Rusia și a amintit momentul aprilie 2022 când Kievul s-a retras din negocierile cu Rusia, la presiuni occidentale.

Rusia reclamă cum o înțelegere în Ucraina fără implicarea ei este lipsită de sens, atâta vreme cât Kremlinul nu respinge nicio discuție de pace, dar nu în varianta exclusiv ucraineană.

Kievul este contestat că a promovat, inclusiv în formatul Copenhaga, ultimatumurile conținute în formula Zelenski, susținută de Occident ca soluție exclusivă posibilă, fără a face loc pentru idei alternative din alte țări, în primul rând din Sudul și Estul Global, prietene ale Rusiei.

Apoi, comunicatul acuză Kievul de ipocrizie deoarece afirmă că Ucraina a bombardat orașe rusești, în timp ce pregătea întâlnirea de la Davos pentru a discuta perspectivele unui acord de pace. Occidentul este acuzat că a furnizat muniții Kievului, ceea ce escaladează ostilitățile și prelungește conflictul.

În opinia Ministerului de Externe rus, adevăratele intenții ale conducerii de la Kiev, Washington, Londra și Bruxelles sunt pentru un război cu obiectivul pe termen lung de a distruge tot ce este rusesc, de a perpetua confruntarea civilizațională cu Rusia și de „a submina interesele sale legitime în domeniul păcii și securității globale”.

La finalul primului comunicat, Zaharova a spus că întâlnirea de la Davos este folosită pentru a câștiga sprijinul Sudului și Estului Global, practic o rupere a alianțelor cu Rusia: „Suntem convinși că partenerii noștri din Asia, Africa și America Latină înțeleg pe deplin realitatea situației și nu se vor lăsa atrași în inițiative deschis anti-ruse”.

În al doilea comunicat, din 16 ianuarie 2024, după întâlnirea formatului Copenhaga, Ministerul rus de Externe a catalogat drept „eșec” această nouă rundă și o rezumă drept o nouă tentativă a Kievului de a atrage resurse financiare și militare din țările deja aliate cât și din cele care încă ezită.

Numărul țărilor și organizațiilor participante a crescut la 82 față de 66 în runda anterioară, desfășurată în Malta pe 28 octombrie 2023. În ciuda speranței Ucrainei, rezultatele acestei adunări sunt considerate de Rusia drept „eșec total” pentru Kiev și aliații săi occidentali.

Decizia Chinei care a refuzat să participe la întâlnire, a fost apreciată de Rusia. Multe alte țări au ales să-și scadă nivelul de reprezentare sau au participat în calitate de observatori, prezentat ca un fapt pozitiv în comunicat.

Diviziunea tot mai mare între țările prezente la întâlnire a fost interpretată ca un eșec al Ucrainei și Occidentului, în esență, de a recruta noi membri în tabăra anti-rusă mai ales că nu a fost adoptat un document final unanim asumat de participanți. Explicația rusă este că multe țări din Sudul și Estul Global, inclusiv cele care au participat la întâlnirile în format Copenhaga, consideră că discutarea eventualelor reglementări a crizei ucrainene nu are sens fără Rusia.

Varianta de pace propusă de Kiev este respinsă de Moscova deoarece, spune comunicatul, „ultimatumurile expuse în Formula Zelenski nu pot aduce o pace cuprinzătoare, dreaptă și de durată. Acest cadru se bazează pe cereri delirante, cum ar fi retragerea trupelor ruse la granițele din 1991, tragerea la răspundere a Rusiei și obligarea acesteia să plătească despăgubiri. În același timp, regimul de la Kiev nu ascunde faptul că cere retragerea trupelor pentru a lansa un genocid împotriva rușilor care susțin reunificarea cu Rusia. Susținerea acestor cereri înseamnă susținerea epurării etnice, care este o crimă”.

Concluzia este că „toate întâlnirile în format Copenhaga, inclusiv cea de la Davos și orice întâlniri viitoare, „sunt ineficiente și subminează perspectivele de a ajunge la soluționarea crizei din Ucraina”.

Formula Zelenski, este considerată „absurdă și inacceptabilă”. În plus, întâlnirile de acest fel fac „imposibilă preluarea inițiativelor utile și rezonabile propuse de Sudul Global”.

La final, Maria Zaharova reamintește pretențiile ruse pentru realizarea păcii durabile: revenirea Ucrainei la rădăcinile statutului său anterior, neutralitatea, statutul non-bloc și non-nuclear, respectarea drepturilor și libertăților etniilor care locuiesc pe teritoriul său.

Sursa: https://mid.ru/en/foreign_policy/news

Share our work