de Anatol Terzi | oct. 31, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei americane, John Kerry, s-a arat crtitic, miercuri, la adresa Moscovei, pentru presiunile economice pe care le face inantea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius impotriva Republicii Moldova si a Ucrainei. Kerry a declarat in cadrul unei intalniri cu jurnalisti ca regreta faptul ca Moldova si Ucraina sunt supuse unor presiuni din partea Federatiei Ruse. Acesta i-a indemnat pe „prietenii rusi” sa caute si alte modele economice, care nu forteaza oamenii sa ia anumite decizii. La fel, inaltul oficial american a sugerat ca Uniunea Vamala nu are un trend care sa duca oamenii la un nivel mai inalt, nu are un nivel de interactivitate dorit si tinde sa forteze oamenii sa aleaga intre un bloc sau altul. Intrebat de presa ce parere are despre aceasta situatie, el a spus ca nimeni nu trebuie sa forteze anumite tari sa face ce doreste Moscova. „Buna intrebare! Noi nu credem ca trebuie sa fie una sau alta. Ne-ar placea sa vedem Rusia incurajand tarile sa se implice mai activ cu toate, si nu sa aleaga un grup ingust. SUA este implicata acum in negocierea unui acord de comert larg cu Uniunea Europeana. La fel cum vrem sa cream un parteneriat economic si cu Asia. Motivul pentru care facem asta este ca dorim sa crestem cu totii la un alt nivel mai inalt. Din pacate, o uniune vamala nu are un trend care sa duca oamenii la un nivel mai inalt, nu are un nivel de interactivitate pe care ni l-am dori si tinde sa forteze oamenii sa aleaga intr-un bloc sau altul. A alege blocuri de un standard mai jos nu creste capacitatea voastra pe termen lung de a va integra rapid in economia globala… decat un arajament economic mai larg, acceptat in economia globala. ii incurajam pe prietenii nostri din Rusia si alte tari sa se uite si la alte standarde si sa largeasca oportunitatile care vin cu aceste standarde mai inalte. Stiu ca Moldova si Ucraina sunt in mijlocul unor tensiuni pe acest subiect. Din nefericire. Am vrea sa vedem oameni liber, care fac singuri alegeri, fara presiuni si dupa principii mai largi, unde toti beneficiaza si care cresc oportunitatile economice”, a spus secretarul de stat american, informeaza Unimedia.info
de Vitalie Goncearov | oct. 30, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul de la Moscova condus de premierul Dmitri Medvedev a aprobat miercuri un proiect de lege asupra liberalizarii exporturilor ruse de gaze naturale lichefiate, in cadrul unei reuniuni consacrate strategiei energetice ruse pana in anul 2030. „Proiectul de lege aprobat „nu prelungeste la infinit posibilitatile de a pune capat acestui monopol”, ci defineste criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca societatile exportatoare de gaz, a declarat premierul rus Dmitri Medvedev, citat de RIA Novosti si preluat de Karadeniz Press. El a mai adaugat ca statul incearca sa renunte la monopolul sau asupra exporturilor de gaz lichefiat. textul de lege adoptat, a precizat seful guvernului rus, „reprezinta o schimbare notabila pe piata rusa a gazelor care ramane foarte, foarte monopolizata”. Grupul rus Gazprom si filialele sale sunt in prezent singurele care au dreptul sa exporte gaze naturale lichefiate, precizeaza agentia de presa rusa. Proiectul de lege aprobat miercuri de executivul rus prevede acordarea dreptului de export societatilor care exploateaza zacamintele de gaze si a caror licenta permite construirea de uzine de lichefiere a gazului, precum si societatilor publice sau de stat ce detin peste 50% din active si care exploateaza zacaminte situate in apele interioare si teritoriale ruse si pe platoul continental, inclusiv in Marea Neagra si Marea Azov. Ministrul rus al energiei, Aleksandr Novak, a anuntat anterior ca participantii la proiectul de lichefiere a gazului „Iamal SPG” si uzinele de lichefiere apartinand societatilor Rosneft si Gazprom ar fi primele care ar obtine dreptul de export al gazului in cadrul acestei prime etape de liberalizare a pietei. Decizia de liberalizare a exporturilor ruse de gaz lichefiat va intra in vigoare la 1 ianuarie 2014.
de Razvan Iorga | oct. 30, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Comerciantii de peste Nistru vor avea cel mai mult de suferit in viitor in cazul factorului politic separatist de la Tiraspol, a declarat miercuri premierul Iurie Leanca in cadrul conferintei ce se desfasoara la Landshut, Germania, eveniment la care participa si liderul separatist, Evgheni Sevciuk. Potrivit unui comunicat al Guvernului, Leanca a subliniat ca problema-cheie, la aceasta ora, pentru populatia si oamenii de afaceri din Transnistria este comertul. Iurie Leanca a afirmat ca pentru Guvern este principial sa asigure comertul liber pentru toate intreprinderile din stanga Nistrului, inclusiv cu tarile din Uniunea Europeana. „Businessul si oamenii nu trebuie sa sufere din considerente politice”, a accentuat premierul. In acest context, Iurie Leanca a propus crearea unui sub-grup de lucru cu privire la comert si exporturi. Seful Executivului a spus ca a indemnat partile sa inlature obstacolele ce impiedica dezvoltarea colaborarii. De asemenea, prim-ministrul s-a declarat convins ca exista premise pentru deschiderea podului peste Nistru in satul Gura-Bacului. Iurie Leanca si-a reiterat deschiderea pentru inlaturarea problemelor in vederea restabilirii legaturii telefonice intre cele doua maluri. Premierul Republicii Moldova a indemnat partea transnistreana sa participe la elaborarea unor proiecte comune axate pe nevoile oamenilor si ale comunitatilor, care urmeaza sa fie propuse spre finantare donatorilor si partenerilor internationali. In acelasi timp, Iurie Leanca a constatat cu regret inrautatirea situatiei in Zona de Securitate si a cerut cu insistenta participantilor la negocierile in formatul 5+2 sa desfasoare fara intarziere o misiune internationala de monitorizare a situatiei pentru a identifica si inlatura focarele de tensiune. Iurie Leanca a subliniat ca a venit momentul sa fie puse in discutie si subiecte politice, inclusiv statutul regiunii transnistrene.
de Marcu Viadi | oct. 30, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Daca in urma cu cateva ani Turcia avea planuri energetice mari cu Rusia, acum atentia Ankarei se indreapta spre Japonia, tara cu care va demara mai multe proiecte de acest fel. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan si omologul sau japonez Shinzo Abe au semnat marti un acord oficial privind construirea unei centrale nucleare la Sinop, pe coasta Marii Negre, aceasta urmand sa fie cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, informeaza agentia Anadolu, citata de Karadeniz Press. In luna mai a acestui an, Turcia a anuntat ca un consortiu compus din firmele Mitsubishi Heavy Industries (Japonia) si Areva (Franta) va construi cea de-a doua centrala nucleara din Turcia, centrala care va fi amplasata pe coasta Marii Negre la Sinop. Contractul, in valoare de 22 miliarde de dolari, prevede construirea unei centrale cu patru reactoare si o capacitate de 4.800 megawati. Prima unitate ar urma sa demareze productia in 2023 iar in 2028 ar trebui sa devina operationale toate cele patru reactoare. „Stim ca este imposibil sa spunem ca nu vor avea loc accidente. Chiar daca exista o probabilitate de una la un milion, astfel de accidente pot avea loc si este imposibil sa ignoram acest lucru”, a declarat Recep Tayyip Erdogan referindu-se la accidentul de la Fukushima. „Japonia este responsabila pentru imbunatatirea sigurantei centralelor nucleare din intreaga lume prin impartasirea experientei si lectiilor invatate de pe urma accidentului de la Fukushima”, a declarat, la randul sau, premierul nipon Shinzo Abe.
Piata importanta
Prima centrala nucleara din Turcia, o unitate de 4.800 megawati amplasata in provincia Mersin de pe coasta Marii Mediterane, este construita de compania rusa Rosatom, iar primul reactor este programat sa devina operational in 2019. Piata energetica din Turcia pare va fi una dintre cele mai promitatoare piete din Europa. Consumul de electricitate a crescut cu 5% pana la 242 miliarde kilowati ora in 2012 iar prognozele privind cresterea cererii de electricitate sunt devansate doar de cele ale Chinei. Pentru a face fata cererii Turcia are nevoie sa instaleze anual capacitati de 3.500 MW. Premierul turc Tayyip Erdogan este un sustinator al energiei nucleare, care ar urma sa ajute Turcia sa-si reduca dependenta de importurile de hidrocarburi prin furnizarea a 10% din necesarul de energie electrica in 2023.
de Vitalie Goncearov | oct. 29, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gigantul rus Gazprom a acuzat marti Ucraina ca ii datoreaza 882 de milioane de dolari, lasand sa planeze amenintarea unui nou conflict al gazelor, intr-un moment in care autoritatile de la Kiev pregatesc un acord de asociere a tarii cu Uniunea Europeana. Moscova preseaza Kievul trimițand marți mai multe avertismente prin care cere plata in avans pentru gazele naturale pe care le livreaza, pana ce datoriile imense acumulate nu vor fi stinse, relateaza RIA Novosti, citata de Karadeniz Press. „Suntem extrem de ingrijorati de situatia actuala a platilor Ucrainei pentru gazele rusesti”, a declarat presedintele Gazprom, Alexei Miller, citat de presa rusa. Miller a explicat ca a acceptat o amanare a platii de catre Ucraina a unei facturi de 882 de milioane de dolari pentru gazele livrate de Gazprom in august, dar ca amanarea a expirat la 1 octombrie. Miller a subliniat ca grupul rus a platit in avans tarifele de transit al gazelor pentru anul viitor si a acceptat o reducere a cantitatii de gaze stocate pe teritorul ucrainean, destinate livrarilor catre alte tari europene in perioada de iarna. „Situatia este foarte serioasa, intrucat contractul prevede ca in cazul incalcarii termenilor de plata se trece la un sistem de plata in avans”, a avertizat seful Gazprom. Relatiile tensionate dinte Rusia si Ucraina au condus la intreruperea in mai multe randuri a livrarilor de gaze catre partea ucraineana, care este dependenta in mare masura de acestea in pofida incercarilor de diversificare a furnizorilor. Aceste conflicte au perturbat inclusiv exporturile de gaze rusesti in Europa, care au ca principala ruta de tranzit Ucraina.
Cereri cu repetitie, Kremlinul neaga acuzatiile
Gazprom asigura mai mult de un sfert din necesarul de gaze al Europei, iar exporturile sunt in crestere puternica de la inceputul acestui an, marcat de mai multe valuri de frig. in luna ianuarie, Gazprom a cerut companiei ucrainene Naftogaz plata a sapte miliarde de dolari pentru gaze care nu au fost consumate dar care erau prevazute in contract. Autoritatile de la Kiev cer o reducere a pretului impus de Moscova, care vrea in schimb ca Ucraina sa intre in uniunea vamala formata de Rusia cu Belarus si Kazahstan si sa cedeze Gazprom o parte din reteaua de transport al gazelor. Aceste noi avertismente au loc in apropierea summit-ului european de la Vilnius, de la sfarsitul lunii noiembrie, in timpul caruia Ucraina ar urma sa semneze un acord de asociere cu UE. Autoritatile europene conditioneaza semnarea acordului de eliberarea din inchisoare a fostului premier ucrainean Iulia Timosenko. Schimburile comerciale dintre Rusia si Ucraina s-au ridicat la 24,6 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta 4,5% din totalul schimburilor comerciale externe ale Rusiei in primele opt luni ale lui 2013, potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal al Rusiei. In tot acest timp, schimburile similare dintre Ucraina si UE au totalizat 29 de miliarde de dolari in aceeasi perioada a anului, potrivit datelor oficiale de la Kiev. Purtatorul de cuvant al presedintiei de la Kremlin a negat orice legatura intre problema gazelor si cea a acordului Ucrainei cu UE. „Subiectul datoriei pentru gaze nu este politic si nu are nicio legatura cu acordul de asociere cu UE”, a indicat purtatorul de cuvant Dmitri Peskov.
