de Anatol Terzi | ian. 3, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul separatist, Evgheni Sevciuk
Calitatea dialogului dintre Chisinau si Tiraspol nu face decat sa se degradeze iar rezultatele sunt aproape nule, este concluzia unui studiu prezentat vineri la Chisinau de catre Asociatia pentru Politica Externa (APE). Presedintele APE, Victor Chirila, a constatat ca lista subiectelor conflituale dintre autoritatile de la Chisinau si regimul separatist de la Tiraspol s-a marit iar perspectivele continuarii dialogului sunt mai degraba sumbre. Anul trecut, negocierile in formatul 5+2 practic nu au inregistrat progrese. In acelasi timp, au fost inregistrate mai multe disensiuni dintre Chisinau si Tiraspol, in special legate de parafarea de catre Republica Moldova a Acordului de comert liber cu UE. In anul 2013, Chisinaul nu si-a indeplinit obiectivele propuse in privinta reglementarii conflictului transnistrean, iar anul 2014 este unul electoral si este putin probabil ca tendintele actuale se vor imbunatati. `Autoritatile moldovene nu vor avea vointa, consensul, energia si timpul necesar pentru a se implica plenar pe dimensiunea transnistreana. Chisinaul va opta, mai curand, pentru continuarea unui dialog sterp, fara ambitie, rezolvand in masura posibilitatilor chestiuni curente minore, in mare parte fara nicio legatura cu reintegrarea tarii’, a declarat Chirila. El a mentionat necesitatea unei viziuni si a unei strategii privind reglementarea conflictului si asigurarea cu mijloace, inclusiv financiare, in acest scop. ‘Actualul status quo este un paravan pentru aprofundarea disensiunilor dintre Chisinau si Tiraspol si acest status quo poate fi schimbat printr-o politica inteligenta si credibila pentru reglementarea tarii’, a declarat Chirila. Rusia a avertizat in repetate randuri Republica Moldova ca apropierea de UE ar putea duce la pierderea Transnistriei. Dupa astfel de declaratii ale mai multor oficiali de la Moscova, in urma cu cateva saptamani, Sovietul Suprem de la Tiraspol a aprobat in prima lectura o lege propusa de liderul separatist Evgheni Sevciuk, care prevede preluarea de catre regiunea secesionista a legislatiei Rusiei.
de Anatol Terzi | ian. 2, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Vicepremierul pentru Reintegrare a Republicii Moldova, Eugen Carpov, a declarat joi, intr-un interviu pentru Europa Libera, ca negocierile din dosarul transnistrean sunt afectate de prezenta militara rusa in Republica Moldova iar Moscova trebuie sa dea semne evidente despre ce va face cu soldatii stationati in aceasta regiune. „Evident ca prezenta armatei straine pe teritoriul Republicii Moldova si, in cazul dat, in regiunea transnistreana, nu este un factor care sa favorizeze negocierile noastre pentru reglementarea conflictului transnistrean. Pozitia Chisinaului este univoca: trupele ruse, care nu au nicio acoperire, care vin in contradictie cu principiul neutralitatii Republicii Moldova, trebuie retrase. Pe de alta parte, exista trupele rusesti care participa in mecanismul de pacificare si care trebuie sa vina cu o contributie pozitiva procesului de reglementare. Aici noi asteptam o pozitie foarte clara din partea Federatiei Ruse referitor la rolul acestor trupe care actioneaza in cadrul acestei misiuni de pacificare, impreuna cu militarii de la Chisinau si Tiraspol. Noi asteptam impartialitate, neutralitate si reactii prompte, atunci cand este nevoie de o asemenea reactie, cand exista anumite elemente de neintelegeri intre reprezentantii Chisinaului si Tiraspolului. Atunci rolul mediatorilor este vizibil si deseori sigur ca este spatiu pentru mai bine, pentru rolul acestor trupe care trebuie sa asigure pacea si linistea”, a declarat Carpov. Oficialul de la Chisinau a indemnat partile formatul de negocieri 5+2 din acest dosar sa faca eforturi mai mari in 2014 pentru realizarea unor progrese. Nu in ultimul rand, Carpov s-a declarat ingrijorat de evolutiile politice de la Kiev si renuntarea pentru moment la perspectivele europene ale Ucrainei si apropierea de Rusia.
de Razvan Iorga | dec. 30, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, Razboi energetic, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Parteneriatul Estic, instrumentul UE de relationare politico-economica cu statele ex-sovietice de la frontiera sa de est, s-a dovedit a fi, in cele din urma dupa summitul de la Vilnius, un semi-esec al UE. Acest lucru a dovedit inca o data ca in materie de politica externa interesele divergente ale statelor membre si lipsa de viziune nu pot face din Uniunea Europeana, ca bloc de 28 de state, un jucator pe scena internationala. Incapacitatea UE de a-si promova interesele la granita sa estica arata inca o data ca UE nu este pregatita sa se extinda spre Est si sa inglobeze state ex-sovietice. Cu toate acestea, unii entuziasti pot vorbi si de un semi-castig intr-o schema de loto de tipul 2 din 6. Adica un randament de circa 30% pentru acest intrument politic lansat in 2008 de catre Polonia si Suedia. Din cele sase state vizate de Parteneriatul Estic – Ucraina, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus si Georgia – doar doua dintre acestea se pot lauda cu pasi concreti. Este vorba de Republica Moldova si Georgia care au parafat Acordul de Asociere la UE. Ucraina si-a suspendat toate eforturile de pana acum de a semna acest document iar perspectivele sunt aproape nule ca acest lucru sa se mai intample in mandatul presedintelui Viktor Ianukovici. Pe de alta parte, Armenia si Azerbaidjan au ales sa intareasca relatiile politico-economice cu Rusia in defavoarea UE.
Premianti fragili
Daca putem vorbi despre „premianti” in cadrul PaE, cu siguranta aceste tari ar trebui sa fie Republica Moldova si Georgia. Agentia Agerpres a facut o analiza a catorva momente-cheie care au condus la acest deznodamant fragil, dar pozitiv al Chisinaului si Tbisili in directia UE. Liderii UE au avut in vedere si meritele Republicii Moldovei si Georgiei in concluziile adoptate, salutand parafarea de catre cele doua tari a acordurilor de asociere si a componentelor de liber schimb cu ocazia reuniunii PaE de la Vilnius din 28-29 noiembrie. in plus, Consiliul European mentioneaza ca UE este pregatita sa semneze aceste acorduri ‘cat mai curand cu putinta si cel mai tarziu la sfarsitul lui august 2014’. Angajamentul pentru semnarea acordurilor cu o luna mai devreme decat se estimase initial se doreste a fi inca un semnal ca UE este ferm angajata in aprofundarea relatiei cu cele doua state, care si-au asumat riscul parafarii documentelor amintite la Vilnius, in ciuda presiunilor Rusiei. Republica Moldova a fost vizata in 2013 de o decizie a Moscovei privind instituirea unui embargo asupra importurilor de vin, invocand pretexte legate de calitatea slaba a vinurilor moldovenesti. in plus, Rusia a facut presiuni similare si asupra Georgiei, care a fost vizata pana la finalul lui 2012 de restrictii similare, lasand sa se inteleaga ca acestea ar putea fi introduse daca tara continua pe calea integrarii europene. Noul lider georgian, Gheorghi Margvelasvili, a declarat recent ca Rusia nu dispune de mijloace pentru a-i determina tara sa nu semneze Acordul de Asociere cu UE, afirmand ca volumul schimburilor comerciale cu Moscova nu este suficient de mare pentru a produce destabilizare in economia statului gruzin chiar daca vor fi introduse din nou embargouri pentru importurile de vinuri si alte produse agricole.
Masuri anemice impotriva santajului economic rusesc
Cele doua tari au fost sprijinite de Parlamentul European in demersurile lor de integrare europeana, legislativul comunitar adoptand in luna septembrie o rezolutie care condamna Rusia pentru presiunile exercitate asupra tarilor din Parteneriatul Estic. Mai mult, la sfarsitul lui septembrie Comisia Europeana (CE) a propus liberalizarea importurilor de vin ale UE din Republica Moldova, prin vocea comisarului european pentru agricultura Dacian Ciolos, iar PE a adoptat o propunere legislativa in acest sens in decembrie, ceea ce face posibila intrarea in vigoare a deciziei de la 1 ianuarie. Nu in ultimul rand, CE a decis in mod simbolic sa recomande Consiliului liberalizarea regimului de vize pentru R. Moldova inaintea summitului de la Vilnius de la sfarsitul lunii noiembrie, considerand ca statul a indeplinit conditionalitatile din planul intocmit in acest sens. Masura liberalizarii vizelor Schengen pentru cetatenii moldoveni detinatori de pasaport biometric ar putea intra in vigoare din primavara anului viitor, R. Moldova fiind cel mai avansat stat din acest punct de vedere din cadrul PaE. Analistul Nicu Popescu considera insa ca atat pentru R. Moldova, cat si pentru Georgia, parcursul este inca lung pana la semnarea acordurilor de asociere cu UE. in cazul R. Moldova, atrage el atentia intr-un articol publicat pe site-ul Institutului de studii de securitate, strategia Rusiei nu este de a determina guvernul de la Chisinau sa-si schimbe intentiile, cum s-a intamplat in Ucraina sau Armenia, ci de ‘a contribui chiar la schimbarea guvernului’. ‘Aceasta strategie va deveni fara indoiala mai intensa in urmatorul an si ar putea include eforturi ale opozitiei comuniste de la Chisinau de a provoca tensiune sub forma unor proteste (cu sprijinul media ruse) si noi presiuni diplomatice si economice asupra guvernului’, scrie Nicu Popescu. Guvernul de coalitie actual din R. Moldova dispune de o majoritate fragila in parlament si s-a dovedit foarte predispus la ‘conflicte interne’, adauga analistul. ‘Cel mai probabil scenariu este ca guvernul va rezista pana in toamna urmatoare, va semna si va ratifica Acordul de Asociere, iar apoi va intra in dinamica alegerilor. in consecinta, oricare ar fi rezultatul alegerilor, guvernul care va urma va fi deja blocat intr-un acord constrangator cu UE. Scenariul cel mai rau scenariu posibil este ca se va prabusi coalitia de la guvernare, varianta improbabila, dar nu de neconceput’, apreciaza analistul. in Georgia, pe de alta parte, obstacolele ar fi mai degraba de natura interna. tara a iesit abia de curand dintr-un an electoral marcat de transferul de putere de la presedintele Mihail Saakasvili la coalitia ‘Visul georgian’. In mai 2014 vor avea loc alegeri locale, iar acestea s-ar putea transforma intr-un test al angajamentului Georgiei fata de pluralism, in contextul in care competitia dintre Miscarea nationala unita, partidul lui Saakasvili, si formatiunea ‘Visul georgian’ ar putea deveni dura, putand avea un efect negativ asupra relatiilor UE-Georgia. ‘Mentinerea pe linia de plutire a barcii PaE va necesita abilitati de navigatie considerabile. in cazurile Ucrainei, Moldovei si Georgiei, UE ar putea lua in considerare sa se comporte ca si cum acordurile de asociere ar fi deja in vigoare, introducand unilateral si selectiv unele dintre cele mai atractive stimulente comerciale din acorduri, chiar inainte ca acestea sa fie semnate’, conchide Nicu Popescu.
Erevan si Baku, mai aproape de Moscova
Nu in cele din urma Armenia si Azerbaidjan au preferat mai degraba o apropiere de Rusia. Armenia, unul dintre cei mai apropiati aliati traditionali ai Rusiei si puternic dependenta de acest stat pentru securitate economica si militara, a aratat un interes sincer pentru un Acord de asociere cu UE si a negociat termenii acestuia timp de trei ani, noteaza Huffington Post. Totusi, in principal din cauza presiunii Rusiei, presedintele armean Serj Sarkisian ca va renunta la parafarea Acordului de asociere, si ca se va alatura uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, despre care UE a precizat in mod clar ca este incompatibil cu componenta de liber schimb a acordului cu blocul comunitar. Lucrurile stau chiar mai prost in relatia UE cu alt membru PaE, Azerbaidjanul, reprezentat si el la summit de liderul statului, Ilham Aliev. Curtat pentru imensele sale rezerve petroliere si gazifere, acest stat caspic este un partener incomod, cu un regim politic care-i reprima pe opozanti si pe jurnalistii prea independenti. Tentativele europene de a transforma aceasta tara intr-o democratie si o economie de piata de tip occidental se dovedesc destul de sterile, nota Le Monde. Cu toate acestea, UE doreste sa-si pastreze relatiile si menajeaza la randul sau acest stat, cu o populatie de 9,5 milioane de locuitori, important jucator regional si care si-a oferit teritoriul pentru tranzitul de razboi spre Afganistan. Desi nu este inca transata „problema ucraineana”, Ucraina a dovedit inca o data ca este un stat foarte fragil si imprevizibil la nivel politic iar liderii acestei tari targuiesc viitorul cetatenilor ca intr-un bazar in care se organizeaza o mare licitatie, realitate care contravine valorilor si principiilor UE. Cu toate acestea, se pliaza foarte bine pe modul de operare in politica de vecinatate a Kremlinului iar ultimele acorduri economice dintre Kiev si Moscova au spulberat aproape orice speranta a partii vestice a Ucrainei de a mai visa la o integrare europeana in urmatorii ani.
de Vitalie Goncearov | dec. 30, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Valul atentatelor teroriste continua in Rusia, inainte de deschiderea oficiala a Olimpiadei de iarna de la Soci. Dupa atentatul din urma cu cateva zile, zece persoane si-au pierdut viata in urma unei explozii survenite luni intr-un troleibuz in Volgograd (sud-vestul Rusiei), intr-un al doilea atentat comis in 24 de ore, dupa ce duminica 17 persoane au murit intr-un atentat produs la gara feroviara din acest oras, relateaza mass-media rusa, preluata de Karadeniz Press. Deflagratia s-a produs la ora locala 8:23 (04:23 GMT), a precizat Ministerul rus pentru Situatii de Urgenta, intr-un comunicat. Potrivit imaginilor difuzate de televiziunea rusa, vehiculul a fost distrus in totalitate de explozia puternica. Comitetul de ancheta, care se ocupa de investigatiile majore in Rusia, a anuntat deschiderea unei anchete pentru ‘atentat terorist’ si ‘trafic de arme’ in cazul deflagratiei de luni, a indicat purtatorul de cuvant al acestei structuri, Vladimir Makarkin, potrivit agentiilor de presa ruse. Makarkin indicase anterior un bilant de 10 morti, conform ‘datelor preliminare’, confirmand astfel datele reprezentantilor fortelor locale din regiunea Volgograd, oras situat in apropiere de Caucazul rus, instabil. Alte zece persoane au fost ranite, potrivit unui bilant provizoriu stabilit de Ministerul local pentru Situatii de Urgenta, a indicat purtatoarea sa de cuvant Irina Gogoleva, citata de Interfax. Atentatele au sporit temerile legate de siguranta Jocurilor Olimpice de Iarna, programate pentru luna februarie la Soci, o statiune balneara situata la poalele Caucazului. Rebeliunea islamista incearca sa stabileasca un stat islamic in Caucazul de Nord, iar liderul sau, Doku Umarov, inamicul numarul unu al Kremlinului, a facut apel in iulie, intr-o inregistrare video, la atacuri pentru a impiedica ‘prin toate mijloacele’ derularea Jocurilor Olimpice de la Soci. Masurile de securitate au fost inasprite in toate statiile si aeroporturile principale din Rusia, dupa atacul de duminica. Autoritatile regionale au anuntat, de asemenea, ca au stabilit un nivel ridicat de alerta impotriva terorismului in regiunea Volgograd pentru urmatoarele 15 zile.
Vigilenta extrema
Dupa ultimul atentat, presedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat intarirea masurilor de securitate pe intreg teritoriul Federatiei Ruse in urma celor doua atentate comise duminica si luni la Volgograd (sud-vestul Rusiei), a anuntat Comitetul antitero rus. seful statului ‘a dispus o serie de instructiuni Comitetului national antitero pentru consolidarea securitatii pe ansamblul teritoriului Federatiei Ruse’, a declarat un purtator de cuvant al acestui organism, citat de agentiile ruse de presa. Guvernatorul regiunii Volgograd, Serghei Bojenov, a decretat luni cinci zile de doliu pe teritoriul acestei regiuni din sud-vestul Rusiei, in memoria victimelor celor doua atentate comise in mai putin de 24 de ore – duminica si luni dimineata – in centrul administrativ al regiunii, Volgograd, soldate cu mai bine de 30 de morti si 70 de raniti.
de Razvan Iorga | dec. 28, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Desi usa semnarii Acordului de Asociere la UE este inca deschisa, oficialii de la Kiev sa plang ca Ucraina nu ar fi dorita in Europa. Recent, presedintele ucrainean Viktor Ianukovici i-a cerut premierului Mikola Azarov sa fie trasi la raspundere oficialii guvernamentali care au redactat textul Acordului de asociere la UE. Premierul ucrainean Mikola Azarov a calificat ‘fara sens’ sondajele de opinie efectuate in ultimul timp pe tema aderarii tarii sale la Uniunea Europeana, declarand transant ca ‘nimeni nu a invitat Ucraina sa adere la UE’, potrviit Itar Tass. ‘La momentul actual, se desfasoara o multitudine de cercetari sociologice ale caror rezultate sunt analizate in diverse conferinte de presa si dezbateri’, a afirmat premierul ucrainean, indicand ca, potrivit unora dintre acestea, 45% dintre ucraineni se pronunta pentru aderarea la UE, in timp ce 35% sunt favorabili alaturarii la Uniunea vamala formata din Rusia, Kazahstan si Belarus. ‘Cel mai interesant aspect este faptul ca, in realitate, nimeni nu invita Ucraina sa adere la Uniunea Europeana’, a scris premierul ucrainean pe pagina sa de Facebook. ‘Prin urmare, intrebarea este lipsita de sens. Acesta poate fi parafrazata astfel: ‘Doriti sa aderati, cand, de fapt, nu sunteti invitati?’ ‘, a scris Azarov, indicand ca si aceste sondaje se inscriu in diversele speculatii cu privire la integrarea europeana a Ucrainei.
