de Razvan Iorga | ian. 16, 2014 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Situatia de la Kiev starnesti reactii si in capitala SUA, acolo unde legiuitorii iau in calcul aplicarea unor sanctiuni economice si politice Ucrainei. Printre acestea s-ar putea numara privarea de viza a oficialilor responsabili de represiunile impotriva manifestantilor proeuropeni la Kiev. ‘Nu vom ramane surzi la apelurile oamenilor curajosi care manifesteaza, animati de speranta si dorinta de libertate’, a afirmat Robert Menendez, presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Senat, intr-o conferinta de presa dupa o audiere cu privire la situatia din Ucraina. Subsecretarul de stat american pentru afaceri europene Victoria Nuland a afirmat si ea, miercuri, in fata Comisiei senatoriale amintite, ca ‘toate mijloacele de care dispune guvernul sunt pe masa’, inclusiv sanctiuni. Dar republicanul Robert Menendez a avertizat ca Senatul ar putea prelua initiativa in aceasta privinta. ‘Daca guvernul presedintelui Ianukovici continua sa actioneze in aceasta maniera impotriva propriilor cetateni, eu nu sunt sigur ca vom astepta Departamentul de Stat sa adopte sanctiuni sau sa revoce vizele in cazul celor care au comis aceste acte’, a declarat el. ‘Comisia (pe care o prezidez) se va gandi la legislatia care ar putea avea acest efect’, a subliniat liderul parlamentar republican. Victoria Nuland, care a vizitat de doua ori Kievul dupa declansarea manifestatiilor la sfarsitul lunii noiembrie, a denuntat agresiunea impotriva fostului ministru de interne Iuri Lutenko, la fel ca ‘toate celelalte infractiuni, intimidarea, precum si toate actele facute pentru reprimarea mass-media si a oricarei activitati politice in tara’. Ea i-a cerut presedintelui ucrainean sa reia discutiile cu FMI, dupa ce acesta a contractat un imprumut de 15 miliarde de dolari de la Rusia presedintelui Vladimir Putin. Senatorul John McCain, care s-a deplasat de asemenea la Kiev in luna decembrie, a afirmat miercuri ca SUA ‘ar trebui sa asiste moral ucrainenii’. ‘Ei cer puternic si tare asistenta din partea noastra si sprijinul nostru moral intr-o lupta care este total nedreapta’, a spus el. Kievul este de o luna scena unei importante mobilizari de contestare a regimului presedintelui Viktor Ianukovici, dupa ce guvernul sau a suspendat semnarea Acordului de asociere la UE, preferand o relatie mai stransa cu Rusia. Duminica trecuta, circa 50.000 de persoane au manifestat la Kiev impotriva agresarii brutale de catre trupele speciale Berkut a fostului ministru de interne Iuri Lutenko, unul din artizanii revolutiei portocalii din 2004 si oponent al actualului regim politic de la Kiev.
de Anatol Terzi | ian. 16, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Chisinau incearca sa detensioneze situatia acutizata cu Tiraspolul si a venit joi cu o oferta politica pentru liderii separatisti de peste Nistru. „Chisinaul este gata sa ofere regiunii transnistrene o autonomie larga, de tipul celei din Catalonia”, a declarat premierul Iurie Leanca in cadrul unui interviul acordat publicatiei ruse Vedomosti. Acesta a mai afirmat ca autoritatile de la Chisinau nu planifica „sa elaboreze un plan de solutionare cuprinzator (de tipul memorandumului Kozak, -n.r.), ci se va concentra pe pasi mici, intelegand foarte bine care sunt limite de care autoritatile moldovenesti nu pot trece”. „Suntem gata sa oferim regiunii transnistrene o autonomie larga, astfel incat statul sa fie unit si, in acelasi timp, functional, iar ramurile Guvernului sa nu poata fi paralizate apriori. Desigur, ne putem elabora un document ambitios, dar nu cred ca acesta va avea mari perspective. Sevciuk, la o conferinta in Germania a propus experienta Sudanului, nu cred ca e cea mai buna solutie in cazul nostru. Suntem o tara europeana , si trebuie sa preluam exemplele tarilor europene, cum ar fi cel din Catalonia. Nu uitati doar in Chisinau sunt mai multi cetateni rusi decat in toata Transnistria”, a mai spus Iurie Leanca.
Beneficiile UE
In ceea ce priveste beneficiile UE, Leanca a spus ca acestea vor viza cetatenii de pe ambele maluri ale Nistrului. „Obtinerea unui regim fara vize din punct de vedere psihologic, probabil, are cel mai mare impact: omul se simte liber. Sunt convins ca nu vor exista probleme cu elaborarea deciziei de anulare a vizelor. Nu ma tem ca odata cu deschiderea frontierelor din Republica Moldova vor pleca toti cetatenii sai, sunt sigur ca mobilitatea va capata un caracter normal: oamenii vor putea calatori liber, intre Chisinau si tarile Schengen”, a spus premierul de la Chisinau, conform portalului Unimedia.info. El a mai spus ca de liberalizarea vizelor pentru UE vor beneficia si cei circa 300.000 de posesori de pasapoarte moldovenesti. „Dar asta nu este cel mai important. Mult mai important este ca apropierea de UE va avea beneficii si oportunitati pentru businessul de pe malul stang, inclusiv pentru mediul de afaceri din Rusia, care detine active substantiale in regiune. Se deschid oportunitati unice pe piata europeana. in contextul unei solutii politice, vom fi gata sa vorbim despre drepturile de proprietate in Transnistria in baza principiului declarativ, ceea ce va permite intreprinderilor sa acceseze credite si fondurile regionale,” a mai spus Leanca.
de Razvan Iorga | ian. 15, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul Iurie Leanca a declarat miercuri ca este dispus sa aiba o intalnire cu liderul separatist de la Tiraspol Evgheni Sevciuk pentru a discuta problema scolilor romanesti din regiunea transnistreana. El a declarat presei ca a abordat acest subiect si in cadrul intrevederilor din toamna si spera ca argumentele au fost intelese la Tiraspol. Leanca a criticat actiunile Tiraspolului in ce priveste aceste scoli. ‘Este o decizie care nu se inscrie in logica unei politici de consolidare a increderii si este una regretabila pentru ca ii ataca pe cei nevinovati. Exista probleme, dar acestea nu ar trebui sa afecteze copiii’, a declarat Leanca. Oficialul a precizat ca vicepremierul responsabil pentru reintegrare Eugen Carpov i-a propus o intrevedere reprezentantului politic al Tiraspolului Nina Stanski pentru a discuta aceasta problema, dar si o posibila intrevedere a sa cu Sevciuk. In paralel, guvernul de la Chisinau a decis majorarea salariilor profesorilor de la scolile respective cu aproximativ 30 de dolari, ceea ce reprezinta 10% din salariul mediu actual al acestora. in 1994, autoritatile transnistrene le-au interzis institutiilor de invatamant sa predea in grafia latina. Opt institutii care nu s-au conformat au fost supuse mai multor presiuni — unora le-au fost confiscate sediile (activand si in prezent in exil), altora li s-au impus taxe exorbitante pentru chirie. Numarul elevilor din aceste institutii a scazut de cateva ori in ultimii 20 de ani. Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului a condamnat Federatia Rusa, la 19 octombrie 2012, pentru incalcarea dreptului la educatie al unor cetateni din Transnistria (regiunea secesionista din estul Republicii Moldova) care studiaza in scoli cu predare in grafia latina si a obligat-o sa achite daune morale si materiale de peste un milion de euro.
de Razvan Iorga | ian. 15, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Traian Basescu si omologul sau de peste Prut, Nicolae Timofti
Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri, cu ocazia intalnirii cu corpul diplomatic acreditat la Bucuresti, ca Romania nu va sta impasibila la amenintarea deturnarii cursului european al Republicii Moldova si a acuzat institutiile europene de lipsa de reactie fata de riscurile in privinta independentei si suveranitatii R. Moldova. Printre acestea se numara provocarile din regiunea separatista transnistreana si cea si autonomia gagauza. Seful statului a spus, la intalnirea anuala cu diplomatii acreditati la Bucuresti, ca toti sustin suveranitatea Republicii Moldova, insa doar declarativ: „Toti sustinem declarativ suverantitatea Republicii Moldova, dar prea putini avem curaj sa vorbim despre ineficienta formatului 5+2, ca si despre incurajarile pe care le primesc gagauzii in sudul Republicii Moldova pentru a se autonomiza fata de Chisinau. Nu am vazut pozitii macar ale OSCE privind tratamentul scolilor romanesti din Transnistria”. „Vorbim toti de suveranitatea si independenta Republicii Moldova. stim ca butoanele din Transnistria si din zona gagauza nu sunt la Chisinau si nu gasim inca mijloacele sa prevenim o intoarcere din drum a Republicii Moldova”, a acuzat Traian Basescu, mentionand ca aceste precizari nu sunt in discursul sau pentru reuniunea cu diplomatii straini, dar ca nu poate sa nu fie sincer. „Romania nu va putea ramane impasibila politic in cazul in care din Transnistria sau din zona gagauza vor porni provocari care sa aduca Republica Moldova in riscul de a-si intrerupe drumul european. si vom face o oferta politica Republicii Moldova”, a continuat Traian Basescu, aratand ca R. Moldova este o tara europeana, si nu una din Uniunea Euro-asiatica.
Informare catre diplomatia europeana
Lipsa de reactie a institutiilor UE vizavi de abuzurile facute de separatistii transnistreni asupra scolilor cu predare in limba romana a determinat europarlamentarii romani sa intervina la Bruxelles. Europarlamentarul PDL Elena Basescu a informat-o pe Catherin Ashton, sefa diplomatiei europene, in legatura cu abuzuri comise de Tiraspol asupra scolilor si liceelor cu predare in limba romana dinTransnistria, si a intrebat-o ce demersuri are in vedere pentru a stopa aceste abuzuri. Elena Basescu noteaza, pe blogul sau, ca a informat-o in scris pe Lady Ashton asupra faptului ca „in data de 13 ianuarie directorul Liceului «Lucian Blaga» din Tiraspol, Republica Moldova, a anuntat ca asa-numitele autoritati din regiunea transnistreana au blocat conturile acestei institutii de invatamant, obiectivul nedeclarat al acestei masuri fiind inchiderea definitiva a liceului”. in opinia europarlamentarului PDL, aceasta nu este prima forma de presiune exercitata asupra liceului sau altor institutii de invatamant cu predare in limba romana din Transnistria, dupa ce, la inceputul lui decembrie, militia separatista a descins in liceu, perchezitionand institutia si interogand conducerea acesteia. „Pe langa caracterul ilegal si discriminatoriu al acestor demersuri, ele se constituie intr-un abuz si o incalcare a unor drepturi fundamentale, precum cel al educatiei in limba materna”, se mai arata in interpelare. „Daca luam in considerare si declaratia liderului regiunii separatiste Evgheni sevciuk de la sfarsitul lui decembrie 2013, potrivit careia scolile cu predare in limba romana din zona de conflict din stanga Nistrului vor fi inchise daca vor refuza sa intre sub jurisdictia administratiei nerecunoscute de la Tiraspol, atunci avem o imagine clara asupra amplorii abuzurilor”, scrie Elena Basescu. Conturile liceului teoretic cu predare in limba romana Lucian Blaga de la Tiraspol au fost blocate, a anuntat luni directorul institutiei, Ion Iovcev, in cadrul unei intruniri la Ministerul Educatiei, relateaza Jurnal de Chisinau, in editia electronica. Iovcev a subliniat, in cadrul acestei reuniuni la care au participat cele opt scoli cu predare in limba romana de la Tiraspol, ca aceasta masura risca sa blocheze activitatea institutiei.
de Vitalie Goncearov | ian. 15, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Peste 50% dintre rusi regreta destramarea URSS si sunt convinsi aceasta realitate putea fi evitata, relateaza RIA Novosti, preluata de Karadeniz Press. Nu mai putin de 57% din cei aproximativ 1.600 de respondenti chestionati de Levada Center in 45 de regiuni din Rusia au deplans prabusirea Uniunii Sovietice, in timp ce 30% au afirmat ca nu au niciun regret cu privire la aceasta. Circa 13% au fost indecisi. Persoanele in varsta au avut tendinta de a fi mai nostalgice decat rusii mai tineri. Numai 37% dintre respondentii cu varste intre 25 de ani si 39 de ani au afirmat ca regreta destramarea URSS. Aceasta cifra, insa, a ajuns la 86% in grupul persoanelor cu varsta de peste 55 ani. Doar 29% au afirmat ca destramarea a fost inevitabila, in timp ce 53% au afirmat ca ar fi putut fi evitata. Restul respondentilor au fost indecisi. Uniunea Sovietica a incetat sa existe in mod oficial la 26 decembrie 1991.
Situatia de la Kiev starnesti reactii si in capitala SUA, acolo unde legiuitorii iau in calcul aplicarea unor sanctiuni economice si politice Ucrainei. Printre acestea s-ar putea numara privarea de viza a oficialilor responsabili de represiunile impotriva manifestantilor proeuropeni la Kiev. ‘Nu vom ramane surzi la apelurile oamenilor curajosi care manifesteaza, animati de speranta si dorinta de libertate’, a afirmat Robert Menendez, presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Senat, intr-o conferinta de presa dupa o audiere cu privire la situatia din Ucraina. Subsecretarul de stat american pentru afaceri europene Victoria Nuland a afirmat si ea, miercuri, in fata Comisiei senatoriale amintite, ca ‘toate mijloacele de care dispune guvernul sunt pe masa’, inclusiv sanctiuni. Dar republicanul Robert Menendez a avertizat ca Senatul ar putea prelua initiativa in aceasta privinta. ‘Daca guvernul presedintelui Ianukovici continua sa actioneze in aceasta maniera impotriva propriilor cetateni, eu nu sunt sigur ca vom astepta Departamentul de Stat sa adopte sanctiuni sau sa revoce vizele in cazul celor care au comis aceste acte’, a declarat el. ‘Comisia (pe care o prezidez) se va gandi la legislatia care ar putea avea acest efect’, a subliniat liderul parlamentar republican. Victoria Nuland, care a vizitat de doua ori Kievul dupa declansarea manifestatiilor la sfarsitul lunii noiembrie, a denuntat agresiunea impotriva fostului ministru de interne Iuri Lutenko, la fel ca ‘toate celelalte infractiuni, intimidarea, precum si toate actele facute pentru reprimarea mass-media si a oricarei activitati politice in tara’. Ea i-a cerut presedintelui ucrainean sa reia discutiile cu FMI, dupa ce acesta a contractat un imprumut de 15 miliarde de dolari de la Rusia presedintelui Vladimir Putin. Senatorul John McCain, care s-a deplasat de asemenea la Kiev in luna decembrie, a afirmat miercuri ca SUA ‘ar trebui sa asiste moral ucrainenii’. ‘Ei cer puternic si tare asistenta din partea noastra si sprijinul nostru moral intr-o lupta care este total nedreapta’, a spus el. Kievul este de o luna scena unei importante mobilizari de contestare a regimului presedintelui Viktor Ianukovici, dupa ce guvernul sau a suspendat semnarea Acordului de asociere la UE, preferand o relatie mai stransa cu Rusia. Duminica trecuta, circa 50.000 de persoane au manifestat la Kiev impotriva agresarii brutale de catre trupele speciale Berkut a fostului ministru de interne Iuri Lutenko, unul din artizanii revolutiei portocalii din 2004 si oponent al actualului regim politic de la Kiev.
