Romanii din Serbia, aparati de Senatul Romaniei
Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Viorel Badea (PDL), a declarat la finalul întrevederii cu secretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), Eugen Tomac, că există un consens la nivelul grupurilor parlamentare din Senat în ceea ce priveşte condiţionarea votului în favoarea ratificării acordului de asociere a Serbiei la Uniunea Europeană de respectarea drepturilor comunităţii de români timoceni de către autorităţile din Serbia, transmite Timoc Press. ‘Sunt convins că o atitudine demnă a senatorilor la vot în ce priveşte ratificarea sau neratificarea acordului de stabilitate şi asociere a Serbiei la Uniunea Europeană va putea aduce linişte în comunitatea românilor din Serbia. Ceea ce ne interesează în acest moment este ca Serbia să intre în normalitate în ce priveşte respectarea drepturilor comunităţii româneşti. Sunt convins că autorităţile din Serbia vor înţelege aceste lucruri şi îşi vor da seama ce important este să aibă un avocat atât de important ca România în demersul lor de aderare la UE. În ce priveşte acest vot referitor la Serbia avem în Senat unanimitate. Dau o veste bună tuturor – avem consens’, a spus Badea. Afirmaţia acestuia a fost întărită şi de declaraţia liderului grupului parlamentar al PNL din Senat, Puiu Haşotti, potrivit căreia ‘interesul naţional este acela de a ajuta la conservarea identităţii românilor din Valea Timocului, iar aceasta este o problemă ce nu se negociază politic şi care prevalează în faţa discuţiilor şi disputelor politice’. La rândul său, secretarul de stat Eugen Tomac a subliniat faptul că este important ca senatorii să transmită un mesaj public legat de preocuparea faţă de situaţia românilor din Serbia. ‘Mă bucur că senatorii sunt tot mai mult interesaţi de situaţia românilor din Serbia pentru că diplomaţia parlamentară este extrem de importantă. E foarte important ca parlamentarii români, indiferent de culoarea politică, să transmită acest mesaj public – că ne preocupă situaţia comunităţii româneşti din Serbia şi că nu ne dorim neapărat să blocăm accesul Serbiei în UE. Avem tot interesul să susţinem demersul Serbiei, însă nu putem face abstracţie de faptul că în momentul de faţă, din păcate, comunitatea de români din Serbia nu este recunoscută şi sprijinită’, a spus acesta.
„Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi”, a declarat marţi Regele Mihai în Parlamentul României, cu referire la R. Moldova, Bucovina de Nord şi sudul Basarabiei. „Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”. Fostul suveran i-a îndemnat pe români să aibă încredere în democraţie şi în instituţiile sale.”Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor”, a adăugat Regele Mihai, care a făcut apel şi la „ruperea completă şi definitivă de năravurile trecutului”. „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos. În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii”, a afirmat Regele, subliniind că „a sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului”. În opinia sa, cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea, iar elita românească are o mare răspundere în acest sens. Potrivit acestuia, democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească, iar România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. Regele Mihai a primit marţi din partea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea Colanul acestui for legislativ, la şedinţa solemnă organizată la Parlament. După înmânarea Colanului, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat închisă şedinţa dedicată celebrării a 90 de viaţă ai Regelui Mihai.
Dezbaterea problemelor multiple si complexe ale romanilor din Ardeal, stabilirea strategiei si a mijloacelor necesare pentru apararea drepturilor si a valorilor pentru care s-a jertfit eroii si martirii neamului; evocarea eroilor, martirilor si a luptatorilor pentru libertatea si demnitatea nationala si pentru pastrarea limbii, culturii si credintei strabune; facilitarea cunoasterii si colaborarii intre participanti. Acestea au fost principalele obiective ale unui simpozion national care a avut loc recent. La invitatia Asociatiei ‘Tara Iancului – Iubirea Mea’ Deva, Primariei si Consiliului Local Criscior, jud. Hunedoara si a Grupului Scolar ‘Cisan’ din Crascior , o delegatie a Forumului Civic a Romanilor din Covasna, Harghita si Mures a participat au participat la Festivalul Cultural – Patriotic ‘Tara Craisorului’- editia a IV-a, care a avut loc vineri 20 mai in localitatile Tebea si Criscior, judetul Hunedoara si la simpozionul national organizat cu aceasta ocazie. Delegatia FCRCHN a fost formata din reprezentanti ai Centrului European de Studii Covasna- Harghita, Ligii Cultural – Crestine ‘Andrei Saguna’, Fundatiei Culturale ‘Mihai Viteaul – din Sf. Gheorghe si ai Asociatiei Cultural -Crestine ‘Justinian Teculescu din Covasna si Fundatiei ‘Miron Cristea’ din Toplita. Dupa ce au participat la Tebea, la slujba de pomenire si depunerea de coroane care au avut loc la mormantul lui Avram Iancu, intelectualii din Arcul Intracarpatic au participat la simpozionul din programul festivalului, manifestare desfasurata la Grupul Scolar ‘Crisan’, din Crascior, in cadrul careia au prezentat comunicari, pe langa profesori, preoti, cercetatori si alti iubitori de istorie si cultura nationala, din mai multe localitati din Tara Motilor, Lugoj, Brasov si altele. In interventiile lor, reprezentantilor FCRCHN au abordat teme precum: rolul societatii civile romanesti din Arcul intracarpatic pentru prezervarea si afirmarea identitatii nationale, in mediul multietnic si pluriconfesional al judetelor Covasna, Harghita si Mures; modul de prezentare a istoriei Romaniei in mass -media maghiara din judetele Covasna si Harghita; initiativele, demersurile si proiecte legislative pentru obtinere autonomiei teritoriale a asa zisului Tinut Secuiesc – in mod deosebit cele vizand regionalizarea Romaniei si adoptarea Legii statutului minoritatilor nationale; consecintele negative, pe termen mediu si de perspectiva, ale separatismului etnic si ale formarii unei enclave etnice maghiare, in inima Romaniei. La finalul dezbaterilor, participantii au convenit sa adopte urmatorul comunicat: