Ucraina încheie tratate de securitate bilaterale cu statele europene

Ucraina încheie tratate de securitate bilaterale cu statele europene

Partenerii europeni sunt sub presiune pentru a-și spori sprijinul militar pentru Ucraina, în timp ce Rusia își continuă atacurile, iar ajutorul SUA pare a fi blocat în Congres. Kievul s-a bazat în mare măsură pe ajutorul militar și financiar din partea Occidentului de la invazia rusă din februarie 2022, însă, la sfârșitul lui 2023, acestea s-au diminuat, mai ales cele de peste ocean.

Kievul a căutat febril angajamente de securitate de la guvernele occidentale care ar putea descuraja Rusia.

Grupul G7 a convenit asupra unui cadru individual de garanții de securitate la summitul NATO de la Vilnius, Lituania, din iulie 2023, intenționând să negocieze și să semneze acorduri bilaterale separat. Noile acorduri bilaterale care se vor încheia în 2024 între Ucraina și o parte din statele europene își propun să determine țările Uniunii Europene să crească procentul de sprijin financiar și militar pentru Kiev, pe care criticii o consideră o formă de transfer al poverii pe care Statele Unite au suportat-o până acum. Astfel, pare ca este o formă de mutare în Europa a costurilor razboiului din fostul spațiu sovietic, mai ales că în Statele Unite urmează un an electoral complicat și o suspendare temporară a ajutorului acordat până în prezent din cauza luptelor din Congres.

Într-o vizită la Kiev, în 12 ianuarie 2024, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a anunțat că Regatul Unit va oferi Ucrainei mai mult de 3 miliarde de dolari în ajutor militar suplimentar și a semnat garanții de securitate bilaterale între Londra și Kiev – primul astfel de acord privind angajamentele concrete de securitate pe care Ucraina l-a căutat ca protecție împotriva agresiunii ulterioare din partea Rusiei.

Marea Britanie este deja unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei, fiind un punct central al politicii externe a Londrei post-Brexit.

Sunak a spus că „în cazul unui viitor atac rusesc”, Londra va oferi „asistență rapidă și susținută de securitate, echipament militar în domenii terestre, maritime și aeriene, asistență economică”, precum și „costuri economice și de altă natură asupra Rusiei”.

Vizita lui Sunak a transmis un mesaj puternic pentru Kiev, într-un moment greu pentru Ucraina. Acordul de securitate, numit Acord între Regatul Unit-Ucraina privind cooperarea în materie de securitate, intenționează „să fie primul pas în dezvoltarea unui parteneriat de o sută de ani de nezdruncinat între Ucraina și Regatul Unit”, se arată într-un comunicat al guvernului britanic.

Londra va „oferi schimburi de informații, securitate cibernetică, pregătire medicală și militară și cooperare industrială de apărare”, spune același comunicat.

Sunak a spus că Marea Britanie a oferit până în prezent un ajutor de aproximativ 15 miliarde de dolari Ucrainei dar își va crește sprijinul în următorul an financiar la 2,5 miliarde de lire sterline (3,19 miliarde de dolari), o creștere cu 200 de milioane de lire sterline față de cei doi ani anteriori.

O mare parte din această sumă ar fi cheltuită „pentru un impuls major de a procura și produce rapid mii de drone militare pentru Ucraina, inclusiv supraveghere, lovitură pe distanță lungă și drone pe mare”, se arată în comunicat. „Se așteaptă ca majoritatea dronelor să fie fabricate în Marea Britanie”, se mai precizează.

Acordul va dura 10 ani și poate fi prelungit, rămânând în vigoare până la aderarea Ucrainei la NATO dar nu prevede aceeași obligație de apărare reciprocă ca cea prevăzută în articolul 5 din tratatul fondator al NATO.

Franța, la rându-i, lucrează deja de câteva luni la un acord care urmărește să susțină apărarea și finanțele Ucrainei pe termen lung.

Vorbind la o conferință de presă la Paris, Emmanuel Macron a declarat pe 16 ianuarie 2024, că Franța va „continua să ajute Ucraina să mențină prima linie și să-și protejeze cerul”.

Președintele francez a anunțat și livrarea a 40 de rachete Scalp cu rază lungă de acțiune și „câteva sute” de bombe către Ucraina în săptămânile următoare. Important pentru evoluțiile războiului ruso-ucrainean, el a declarat că intenționează să semneze un acord bilateral de securitate cu Kiev în timpul unei vizite în Ucraina programată luna viitoare.

Macron a mai spus că Franța și Europa vor trebui să ia „noi decizii în săptămânile și lunile următoare”, o referire la discuțiile de la Bruxelles pentru a rezolva o dispută privind un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina

România, la rându-i, a devenit a 9-a țară care a început discuții bilaterale de securitate cu Ucraina. Președinția Ucrainei a anunțat că a început discuțiile bilaterale cu secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe al României, Iulian Fota, cu privire la încheierea unui acord bilateral de securitate.

Începutul negocierilor reprezintă un pas către implementarea Declarației comune a celor doi lideri, român și ucrainean, din 10 octombrie 2023, conform comunicatului Președinției ucrainene.

Părțile au discutat principalele elemente ale unui viitor acord bilateral de securitate și au convenit asupra modalităților pentru continuarea negocierilor. România încă nu a confirmat aceste discuții.

Share our work
O nouă provocare pentru Rusia: Modificarea statutului Mării Negre

O nouă provocare pentru Rusia: Modificarea statutului Mării Negre

Marea Neagră este o autostradă de apă care leagă trei dintre cele mai fierbinți zone ale lumii: Rusia în fricțiune cu flancul estic al NATO din Ukraina, regiunea balcanică-danubiană, unde atîtea focuri încă ard sub cenușă, și Orientul Mijlociu extins, a cărui instabilitate nu merită prea multe comentarii, scrie publicația italiană Il Fatto Quatidiano.

Sigur, pentru riveranii Mării Negre, Pontul Euxin reprezintă mult mai mult, iar necunoașterea istoriei generează ignoranță, pe deoparte, iar pe partea cealaltă conferă mai mult… curaj în punerea în aplicare a planurilor istorice nerealizate.

Securitatea în bazinul Mării Negre se bazează pe echilibrul dinamic de putere dintre riverani garantat în ordinea internațională prin Convenția de la Montreaux din 1936 privind statutul strîmtorilor Bosfor și Dardanele. Potrivit acesteia, Turcia deține cheia de intrare în Marea Neagră, fiind obligată să nu permită accesul forțelor militare navale străine decît în anumite limite de tonaj și pe perioade limitate de timp. Nici riveranii nu au dreptul să țină în Marea Neagră flote excesiv de mari, strîmtorile putînd fi închise pentru a opri excesele care generează riscul de război.

Potrivit regretatului academician și diplomat Mircea Malița, a existat o bătălie acerbă între două concepţii privind Marea Neagră: una că Marea Neagră este a riveranilor, iar a doua că Marea Neagră este mare deschisă. Conceptul de mare deschisă nu avea mari simpatii, nici la ruşi, nici la turci, mai ales la turci care ştiau că dețineau o cheie la care nu vor renunţa niciodată… Problema s-a pus înainte de război, în 1936, la Montreaux, își amintește, într-o carte de memorii, Mircea Malița. “Şi atunci, cele două idei s-au ciocnit. Anglia prezentă, voia mare liberă, Occidentul vroia şi el, bineînţeles, mare liberă, în schimb ruşii şi turcii, cam singuri, eventual cu aliaţii lor din regiune, stăteau pe poziţia că Marea Neagră este a celor din regiune”, a riveranilor.

În jurul anului 2005, viziunea românească și euroatlantică asupra Mării Negre se modifică. România a devenit vîrful de lance al unei politici care nu mai favoriza ideea Mării Megre ca mare a riveranilor, ci ca spațiu de înaintare a frontierei euroatlantice. Vestul devenea din ce în ce mai pofticios la Marea Neagră și nu se putea destăinui nici turcilor, nici ruşilor. Diplomatul remarcabil Mircea Malița sintetizează perfect poziția României, exprimată de politicienii actuali: „cînd a găsit un slujitor fidel al ideii care preferă să fie, în loc de riveran, săgeată a Occidentului în inima răsăriteană, s-a terminat. L-a folosit fără scrupule”.

Astăzi, Marea Neagră face obiectul central al strategiilor actorilor globali și în special ale SUA. Importanța geopolitică și strategică a Mării Negre a generat mai mult decît o atenție sporită la Washington, Londra sau Bruxelles și în capitalele occidentale, dar, mai presus de toate, există o determinare consolidată, odată ce Marea Baltică a fost securizată prin extinderea NATO către Suedia și Finlanda, de a plasa Marea Neagră în centrul strategiei Alianței. SUA a hotărît că are interese vitale în regiunea Mării Negre, iar Rusia nu va mai trebui să dicteze regulile în regiune și nici aliații – precum Turcia – nu vor mai fi lăsați singuri în fața provocărilor eurasiatice. Marea Neagră merită o strategie globală proprie pentru a se asigura că Kremlinul nu o mai consideră LAC RUSESC, vorba unui președinte-jucător. înfrîngerea Rusiei nu poate veni decît prin pierderea porturilor de la Marea Neagră și Marea Azov de pe teritoriul ukrainean și prin redimensionarea sa geopolitică și militară în Marea Neagră însăși, cred Aliații. Controlul Mării Negre a fost întotdeauna un element-cheie pentru Rusia. Atacul asupra Georgiei, în 2008, anexarea Crimeei, în 2014 și a părții de coastă din oblasturile Zaporojia și Kerson dar, mai ales, a portului Mariupol, în 2022, au fost operațiuni militare menite să îmbunătățească situația geopolitică și strategică a Rusiei în Marea Neagră.

Alianța Nord-Atlantică, fidelă conceptului contestat în negocierile din 1936, anume acela de “mare deschisă”, consideră că Marea Neagră poate fi privită ca un mare golf al Mării Mediterane din care, pe de o parte, poate fi ținută sub observație și control Mediterana de Est cu Orientul Mijlociu înconjurător, iar pe de altă parte, traversînd coridorul sud-caucazian, se ajunge în Marea Caspică cu țările sale riverane aparținînd Asiei Centrale. Important de remarcat că atît Orientul Mijlociu cît și Asia Centrală sînt teritorii bogate în resurse energetice și alte materii prime strategice. Nu energie eoliană sau solară! Așadar, zona Mării Negre, ca spaţiu geopolitic de confluenţă, are o valoare cu totul specială, dacă o situăm în perspectiva unei arhitecturi euro-asiatice.

Pe de altă parte, Turcia a intrat într-o nouă eră, cea de putere regională proeminentă, gardian al evoluţiilor din Orientul Mijlociu, Iran, Marea Caspică, Marea Neagră, Caucaz şi Balcani, de care depinde DIRECT accesul Rusiei la Marea Mediterană.

Situaţia militară din zona Mării Negre este, din punctul de vedere al României, extrem de gravă. Rusia a atins un punct de dominanţă militară consolidată asupra a peste 90% din arealul maritim. Flota rusă a Mării Negre își are sediul la Sevastopol din 1793. Orașul-port din Peninsula Crimeea are o semnificație specială pentru Moscova: este una dintre foarte rarele amenajări portuare de apă adîncă fără gheață din Rusia, poate fi folosit de armată chiar și iarna și funcționează ca o trambulină de unde Kremlinul își poate afirma influența înspre Marea Mediterană, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și sudul Europei. Marea Neagră oferă Rusiei acces spre țări mai îndepărtate în care activează militar, precum Lybia sau Syria, unde dispune de propria sa bază navală, la Tartus.

Pentru Ukraina, Marea Neagră este și mai importantă ca decît pentru Rusia. În timp de pace, peste 50% din totalul exporturilor naționale plecau spre lume din cel mai mare port ukrainean de la Marea Neagră, Odessa!

Dar, pe lîngă dominația litoralului Ukrainean și ocuparea în întregime a Mării Azov, în timp, Rusia şi-a atins cîteva din obiectivele geopolitice pe care şi le-a propus la Marea Neagră: Crimeea, Abhazia, Osetia de Sud, dar vizează şi gurile Dunării. Pentru că, nu-i așa, cine controlează gurile Dunării, controlează Europa!

România şi Bulgaria au o capacitate de acţiune navală mult sub nivelul care ar putea fi definit ca „modest“, Georgia nu intră în discuţie, iar în ceea ce priveşte capacitatea navală rămasă Ukrainei, este greu de făcut o estimare realistă. În aceste condiții, o prezenţă militară NATO de tip permanent în Marea Neagră reprezintă o iniţiativă care corespunde intereselor immediate ale unor state riverine.

Contraamiralul (r) dr. Constantin Ciorobea este de părere că Turcia face jocurile Rusiei după ce Ankara a anunțat că interzice intrarea în Marea Neagră a două nave vînătoare de mine donate de britanici Ukrainei pentru a ajuta în desfăşurarea operaţiunilor militare navale în războiul cu Rusia. Constantin Ciorobea merge și mai departe și susține, în ziarul ADEVĂRUL, că prevederile Convenţiei de la Montreux care a fost semnată în anii ’30 trebuie renegociate pentru că nu mai fac față realităților.

„Acest document nu mai este de actualitate. De exemplu, Georgia, Republica Moldova și Ukraina nu au semnat documentul deși au ieșire la Marea Neagră în prezent. Nu au semnat pentru simplul motiv că nu existau ca state la vremea respectivă. Păi cum poți obliga trei state să respecte un tratat pe care nu l-au semnat? Apoi, ar mai fi o abordare privind Convenția de la Montreux. Acum este clar pentru mine că în mod tacit, evident, Turcia și Rusia au ajuns la un echilibru la Marea Neagră, dar problema este că acest balans se face pe spatele României și Bulgariei. În mod normal ar trebui să putem apela la sprijinul NATO în Marea Neagră“, a concluzionat contraamiralul, potrivit ADEVĂRUL.

Turcia a implementat imparţial şi riguros Convenţia de la Montreux pentru a preveni escaladarea în Marea Neagră. Conform respectivei convenţii, navele militare ale părţilor nebeligerate pot tranzita strîmtoarea chiar şi pe timp de război, dar aceeaşi convenţie oferă Turciei posibilitatea de a avea ultimul cuvînt şi de a refuza autorizarea trecerii oricărei nave dacă estimează că există un risc ca această ţară să fie atrasă în război.

Strategia Statelor Unite ale Americii pentru Marea Neagră, aprobată pe 24 decembrie 2022 de Congresul SUA, reprezintă o evoluţie firească, în urma adoptării noului Concept Strategic al NATO, la Summitul de la Madrid din vara lui 2022, prin care Marea Neagră a fost declarată zonă de interes strategic. Evident, un impuls important a venit şi din partea corpului diplomatic românesc, altul decît cel cunoscut de regretatul Mircea Malița, care a militat pentru o astfel de soluţie, “menită să întărească Flancul Estic al NATO”. „România îşi asumă plenar statutul de pilon al Organizaţiei Atlanticului de Nord şi ne bucurăm să vedem că aliaţii americani se mişcă rapid pentru sprijinirea acestui punct strategic fierbinte pe harta geopolitică a lumii”, afirma președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, senatoarea Nicoleta Pauliuc.

La rîndul său, Europa dorește să își asigure maximul de independentă față de petrolul și gazele din Rusia și pune accentual, tot mai insistent, pe țările producătoare din Caucaz, mai ales pe Azerbaidjan. Baku exportă petrol și gaze către Europa prin Georgia și Turcia. Ruta peste Marea Neagră ocolește atât Rusia, cît și Iranul, două țări cărora europenii le-au impus sancțiuni severe.

Nu voi scrie nimic despre rezervele de gaz și de exploatările Turciei sau României.

Ignorată mai bine de 10 ani, războiul din Ukraina a transformat Marea Neagră într-o regiune cu identitate strategică distinctă în ochii unor actori globali cu interese vitale aici, deși încă de la Războiul Crimeii, care a durat din 28 martie 1853 pînă în 1856 și a confruntat Imperiul Rus cu o alianță a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, a Regatului Sardiniei și a Imperiului Otoman, pe de altă parte, Marea Neagră a fost considerată un loc potrivit pentru exportul crizelor interne ori al celor ivite pe alte teatre de confruntare. Istoria ultimilor 200 de ani ne aratră că crizele din regiunea Mării Negre sînt, de fapt, proiecția unei istorii conflictuale produse de neriverani!

Departe de a fi o metaforă, regionalizarea securităţii Mării Negre, prin abolirea Tratatului de la Montreaux, presupune un răspuns local nu numai la riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi (RAV), ci şi la cerinţele de gestionare şi de monitorizare a acestora, inclusiv confruntarea directă cu Rusia!

Mediul de securitate internaţional este, în prezent, încărcat de războaie locale cu tendințe de regionalizare, dar și alte riscuri şi ameninţări grave de instabilitate şi insecuritate pentru comunitatea internatională, precum războiul civil cu bandele narco-criminale din Ecuador. Tot acest melanj de insecurităţi, oportunități și provocări geo-politice pot duce în două direcţii distincte, în ceea ce privește Marea Neagră: spre o cooperare internaţională solidă și deschiderea Pontului Euxin, așa cum dorea Marea Britanie în 1936, sau rămînerea în actualul format de Mare a Riveranilor.

Share our work
România se pregătește subtil pentru noi provocări la Marea Neagră

România se pregătește subtil pentru noi provocări la Marea Neagră

Începutul anului 2024 a venit cu o multitudine de vești, atât pozitive cât și negative, pentru nivelul de înzestrare al Forțelor Armate ale României. Pe de o parte a fost confirmată, în mod oficial, semnarea unor contracte majore pentru achiziționarea de tehnică militară modernă care va oferi o serie de noi capabilități extrem de importante pentru Armata Română. Pe de altă parte, o licitație de 10 miliarde de lei pentru sisteme antiaeriene de rază scurtă a fost amânată în mod inexplicabil. Totuși, rămâne de văzut care vor fi consecințele acestui eveniment, având în vedere că strategia decidenților politico-militari pentru această speță nu este cunoscută în spațiul public în acest moment.


Știrea apărută pe surse în luna decembrie legată de sistemele MANPADS din Coreea de Sud a fost în sfârșit confirmată la nivel oficial. La solicitarea site-ului de știri Umbrela Strategică, Ministerul Apărării Naționale o oferit o serie de clarificări legate de contractul de 100 de milioane de euro semnat la finalul anului trecut în secret. Mai exact, contractul de tip G2G a fost semnat de MApN, prin intermediul Direcției Generale pentru Armamente, în numele guvernului României, și agenția guvernamentală Trade – KOREAN Investment Promotion Agency – KOTRA, în numele guvernului Republicii Coreea. Valoarea exactă a acestui acord este de 96.517.500 de dolari. Tranzacția vizează un set format din 54 de sisteme de tip CHIRON, rachetele asociate acestor sisteme, suport logistic inițial, instruirea personalului, echipamente de sprijin, manuale, documentație și asistență tehnică, conform detaliilor furnizate de Minister. Întrebat despre baza legală a semnării contractului, MApN a menționat că aceasta se fundamentează pe o lege națională, o ordonanță de urgență, și două directive europene.
Pentru a înțelege mai bine această achiziție facută în grabă trebuie analizate și acțiunile trecute ale celor care se ocupă de înzestrarea Armatei. În anul 2022, Ministerul Apărării Naționale și-a propus să investească peste jumătate de miliard de euro prin intermediul Romtehnica în sisteme portabile de rachete antiaeriene de tip MANPADS. Existase deja un acord prealabil al Parlamentului pentru această achiziție. Cu toate acestea, licitația a fost anulată în cele din urmă, chiar dacă mai rămăsese un singur competitor, respectiv compania franceză MBDA.
Conform informațiilor furnizate de Direcția Generală pentru Armamente din cadrul MApN, sistemele MANPADS au rolul de a furniza Armatei Române capacități sol-aer pentru apărarea antiaeriană directă a forțelor, mijloacelor și infrastructurii împotriva atacurilor aeriene provenind de la altitudini mici și foarte mici, în condiții de vizibilitate directă, atât ziua, cât și noaptea.


Alt eveniment notabil legat de contractele de înzestrare ale Forțelor Armate ale României este cel al elicopterelor cu capabilități de luptă anti-navă. În toamna anului 2022, Ministerul Apărării Naționale a solicitat acordul prealabil al Parlamentului României pentru a alocă suma de 150 de milioane de euro în vederea achiziționării a două elicoptere H215M cu capacități de luptă la suprafață destinate Forțelor Navale Române. La solicitarea site-ul de știri defapt.ro, Biroul de Presă al Ministerului Apărării a transmis că suma estimată pentru achiziția celor două elicoptere
H215M pentru Forțele Navale Române include și costurile asociate cu achiziționarea și instalarea echipamentelor specifice capabilității de luptă anti-navă la suprafață. De asemenea, în această sumă sunt cuprinse și cheltuielile pentru suportul logistic integrat necesar operării elicopterelor și a sistemelor de armament, precum și instruirea personalului navigant și asigurarea stocurilor de muniție pentru sistemele de luptă. Conform MApN, prețul final al elicopterelor H215M destinate Forțelor Navale Române este diferit de prețul unui elicopter similar produs pentru uz civil întrucât include echipamente și capacități specifice necesare pentru utilizarea lor în context militar. Se menționează, de asemenea, că sistemul de rachete și muniția asociată, evaluate la peste 30 de milioane de euro pentru cele două elicoptere, vor fi furnizate de filiala italiană a companiei franceze MBDA. Prin această achiziție, Ministerul Apărării Naționale a declarat că a creat oportunitatea de a implica industria națională de apărare, prin intermediul producătorului autohton de aeronave IAR Brașov. Acesta beneficiază de exclusivitate pentru vânzarea în România a elicopterelor H215M produse de fabrica Airbus Helicopters. MApN afirmă că cele două elicoptere vor fi configurate la Brașov în mod special pentru a executa orice tip de misiune deasupra mării și în orice condiții hidrometeorologice, inclusiv în condiții de givraj. De asemenea, acestea vor dispune de capabilități de lovire la suprafață la distanțe foarte mari.


Cele două elicoptere achiziționate vor fi integrate pe fregatele de Tip 22, achiziționate din Marea Britanie, Regina Maria și Regele Ferdinand. Aceste fregate urmează să beneficieze de modernizări, inclusiv prin adăugarea de noi senzori. De asemenea, vor fi echipate cu lansatoare verticale MK41 VLS (Vertical Launch System) destinate rachetelor antiaeriene și cu sisteme de de tip Naval Strike Missile.
Cele două contracte de achiziții reprezintă o etapă semnificativă pentru evoluția Forțelor Armate Române. Aceste echipamente vor aduce noi capabilități esențiale pentru provocările care se întrevăd în viitorul apropiat în zona Mării Negre. În plus, o altă capabilitate esențială pe care România se va concentra este reprezentată de sistemele de tip Short-Range Air Defense pentru care licitația a fost amânată pentru luna februarie. Această decizie vine în contextul în care România se confruntă cu o situație extrem de precară în ceea ce privește disponibilitatea sistemelor antiaeriene cu rază scurtă moderne. Introducerea unor astfel de sisteme va aduce o îmbunătățire semnificativă a capacităților de apărare antiaeriană împotriva amenințărilor de tipul dronelor.

Share our work
Mircea Geoană: NATO rămâne alături de Kiev și Chișinău

Mircea Geoană: NATO rămâne alături de Kiev și Chișinău

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, în emisiunea LIVE cu Rotaru și Kiss de la Digi24, că Rusia nu are resursele necesare pentru a ataca Republica Moldova, cu toate că era vizată în planul inițial de război, când Moscova și-a propus să prindă Ucraina într-o menghină, prin ocuparea Kievului, ocuparea Odesei și încercuirea prin Transnistria. Oficialul Alianței a explicat că, din punct de vedere militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare. Pe de altă parte, există preocupări serioase în privința unui război hibrid total, în contextul parcursului proeuropean al Chișinăului și al alegerilor prezidențiale care se apropie.

„Militar, nu au resurse. Planul inițial era ocuparea Kievului și ocuparea Odesei, încercuire prin Transnistria și prinderea Ucrainei într-o menghină. Ăsta a fost planul militar inițial. El a eșuat și nu se va întâmpla. Militar, Republica Moldova nu are motive de îngrijorare”, relatează Digi24.

„Din punctul de vedere al unui atac hibrid, al unui război hibrid total. Mai ales că alegerile prezidențiale din Republica Moldova, unde Maia Sandu conduce cu atât de mult succes drumul proeuropean al fraților de peste Prut este de interes vital și pentru Rusia.

De aceea, Republica Moldova este un partener comun al NATO și al UE. Lucrăm împreună, inclusiv în planul luptei împotriva dezinformării și-i ajutăm să aibă reziliență sporită, la atacuri cibernetice, la dezinformare și la încercarea disperată a Rusiei, prin cozi de topor din Moldova, să oprească drumul proeuropean al Republicii Moldova.

Dincolo de faptul că suntem români și ținem la oamenii de acolo – ne sunt frați și surori. O astfel de șansă pentru Republica Moldova nu vine decât de două ori pe secol. A fost o șansă la primul război din Transnistria. S-a dus cum s-a dus. Asta a fost. Iar asta e a doua șansă. Noi toți avem tot interesul ca Moldova și Ucraina să vină către Europa”, a declarat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a mai declarat că în acest moment nu există atât de mult o problemă de finanţare în susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia, cât o problemă de capacitate industrială, „în principal în Europa”.
„Nu cred că vom avea dificultăţi masive din punct de vedere al finanţării efortului ucrainean (de război – n.r.), care e şi efortul nostru, dar vedem în acest moment un adevărat război industrial în paralel cu cel atât de brutal şi nemilos care se întâmplă în Ucraina de doi ani de zile. Avem în acest moment nu atât de mult o problemă de finanţare – apar sincope depăşibile – dar avem o problemă de capacitate industrială, în principal în Europa, pentru că de 30 de ani Europa a colectat – noi toţi, inclusiv România – dividendele păcii şi am crezut că după terminarea Războiului Rece lucrurile vor fi liniştite şi calme, iată că nu sunt. Deci continuăm să mobilizăm aliaţii şi partenerii noştri. (…) Suntem peste 50 de naţiuni care susţinem Ucraina. America este evident piesa centrală, dar ceilalţi aliaţi europeni reprezentăm mai mult de jumătate din sprijinul pentru Ucraina”, a mai menționat Geoană, citat de Digi 24.
El a arătat că România ar trebui să profite de această nevoie de armament pentru a-şi revitaliza industria de apărare.
„Deci este mai degrabă în acest moment (…) un război de capacitate industrială, un război de producţie industrială şi sper ca şi România să poată să profite, prin revitalizarea industriei de apărare, de această nevoie de a produce mai multe echipamente militare”, a adăugat Mircea Geoană.

Share our work
2024, România consolidează flancul pontic al NATO și UE

2024, România consolidează flancul pontic al NATO și UE

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, va semna, joi, la Istanbul, alături de omologii bulgar şi turc, Memorandumul de înţelegere privind constituirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea. Acțiunea este doar primul pas spre o prezență navală permanentă a NATO la Marea Neagră, dorită de România.

Inițiativă strategică

MCM Black Sea reprezintă o iniţiativă a celor trei aliaţi riverani la Marea Neagră menită să faciliteze siguranţa navigaţiei prin combaterea ameninţărilor reprezentate de minele marine.
Structura operaţională a MCM Black Sea, cu o comandă rotativă la fiecare şase luni şi două activări planificate în fiecare rotaţie, va asigura un nivel continuu de vigilenţă şi pregătire, contribuind şi la întărirea posturii aliate de descurajare şi apărare a Flancului Estic.
Partenerii riverani ai NATO, precum şi Grupurile Navale Permanente NATO şi Aliaţii non-litorali, vor putea participa la activităţile MCM Black Sea în scopul dezvoltării cooperării în sprijinul securităţii Mării Negre şi pentru a îmbunătăţi interoperabilitatea.

La rândul său, ministrul adjunct bulgar al Apărării Atanas Zaprianov se va deplasa în Turcia, unde va semna acest acord.

Decizia de a aproba Memorandumul de către partea bulgară a fost luată la o reuniune guvernamentală la Sofia pe 13 decembrie 2023.
Crearea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră (MCM Black Sea) a fost iniţiată de Turcia în august 2023 cu misiunea principală de a asigura securitatea rutelor maritime din Marea Neagră faţă de minele plutitoare şi de a contracara ameninţarea reprezentată de mine apărută după începerea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, se arată în anunţ.
Activităţile MCM Black Sea au caracter complet paşnic şi nu sunt îndreptate împotriva niciunei alte ţări. Este de aşteptat ca acesta să contribuie la îmbunătăţirea interacţiunii şi relaţiilor de bună vecinătate dintre participanţi, fără a înlocui prezenţa NATO şi activităţile curente de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre.
Războiul din Ucraina, început de Rusia, duce la riscuri de securitate în regiune, în special în ce priveşte transportul, iar pentru a minimiza aceste riscuri forţele navale ale celor trei ţări se vor implica în eliminarea minelor plutitoare, a declarat la începutul lunii ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, citat de mass-media de la Sofia.

Axa București-Kiev

Preşedintele Klaus Iohannis a avut recent o discuţie telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cei doi şefi de stat făcând un schimb aprofundat de opinii şi evaluări cu privire la situaţia de securitate din Ucraina şi din regiune, în special la Marea Neagră, a informat Administraţia Prezidenţială de la București.
„Preşedintele României l-a asigurat pe preşedintele Volodimir Zelenski de continuarea sprijinului ferm al ţării noastre pentru Ucraina”, a arătat Administraţia Prezidenţială.
El a reiterat condamnarea de către România a recentelor atacuri brutale intensificate ale Rusiei asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii civile.
Preşedinţii României şi Ucrainei au discutat şi despre dezvoltarea relaţiei bilaterale şi priorităţile în acest sens pentru anul 2024, în special proiectele transfrontaliere de interes reciproc şi dorinţa comună de a avansa substanţial în procesul de stabilire a unui Parteneriat strategic între cele două ţări, conform deciziilor luate cu prilejul recentei vizite a lui Volodimir Zelenski la Bucureşti, în octombrie 2023, şi conform Declaraţiei comune semnate la acel moment de cei doi şefi de stat.
În acest context, preşedintele Iohannis a salutat progresele referitoare la recunoaşterea de către Ucraina a inexistenţei aşa-zisei „limbi moldoveneşti”, ca urmare a celor convenite de cei şefi de stat în octombrie 2023, şi a subliniat importanţa respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent şi principial între cele două ţări pe toate dosarele de interes reciproc.
Iohannis şi Zelenski au discutat şi despre sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, şeful statului felicitând Ucraina pentru decizia istorică luată în luna decembrie 2023, în cadrul Consiliului European, de deschidere a negocierilor de aderare.
„Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit în mod deosebit preşedintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul valoros şi susţinerea acordate de şeful statului român personal şi de România în atingerea acestui obiectiv”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Cei doi preşedinţi au discutat şi despre parcursul euroatlantic al Ucrainei şi despre priorităţile la nivel aliat din acest an, precum şi despre continuarea sprijinului relevant pentru Ucraina, inclusiv în contextul pregătirii Summitului NATO de la Washington.

Opoziție turcă

Inițial, Turcia a anunţat că nu va permite tranzitarea Bosforului către Marea Neagră a celor două dragoare de mine pe care armata britanică le-a oferit Ucrainei, întrucât trecerea acestor nave contravine Convenţiei de la Montreux. Oficialii de la Ankara nu au oferit detalii privind o posibilă revizuire a deciziei lor.
După ce Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei, Turcia a decis ca, în virtutea Convenţiei de la Montreux, semnată în anul 1936, să nu permită trecerea prin Bosfor a navelor militare care nu-şi au baza la Marea Neagră.
Regatul Unit a anunţat luna trecută că va transfera către Ucraina două nave specializate în identificarea şi neutralizarea minelor maritime, pentru a ajuta armata ucraineană în desfăşurarea operaţiunilor militare navale în războiul cu Rusia.
Dar Turcia şi-a informat aliaţii din NATO că, atât timp cât continuă războiul în Ucraina, nu va autoriza cele două dragoare de mine să tranziteze strâmtorile Bosfor şi Dardanele, precizează un comunicat emis de preşedinţia de la Ankara. Turcia a implementat imparţial şi riguros Convenţia de la Montreux pentru a preveni escaladarea în Marea Neagră, se arată în acelaşi comunicat, care dezminte „zvonurile apărute în unele mass-media” conform cărora ar fi autorizat trecerea celor două nave.

Piedica Montreux

Turcia „a considerat imediat drept „război” operaţiunea militară specială a Rusiei împotriva Ucrainei”, prin urmare, conform prevederilor Convenţiei de la Montreux, „a închis strâmtorile pentru navele militare ale celor două părţi aflate în război (Rusia şi Ucraina)”, argumentează preşedinţia turcă.
Conform respectivei convenţii, navele militare ale părţilor nebeligerate pot tranzita strâmtoarea chiar şi pe timp de război, dar aceeaşi convenţie oferă Turciei posibilitatea de a avea ultimul cuvânt şi de a refuza autorizarea trecerii oricărei nave dacă estimează că există un risc ca această ţară să fie atrasă în război.
Cele două dragoare de mine – din clasa Sandown – donate Ucrainei de către Regatul Unit sunt nave relativ mici, având 52 de metri lungime, 10,5 metri lăţime şi un pescaj de 2,3 metri. Aceste dimensiuni se încadrează în cele autorizate pentru navigaţia pe canalul Rhin-Mein-Dunăre pentru a fi astfel transportate pe Dunăre până la Marea Neagră, dar înălţimea lor nu permite trecerea pe sub podurile acestei căi navigabile.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Kievul şi Moscova în timp ce continuă războiul în Ucraina. Totuşi, Turcia a provocat iritarea Rusiei după ce, în urma unei vizite efectuate la Istanbul de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a predat în luna iulie Kievului comandanţi ai batalionului ucrainean Azov luaţi prizonieri de armata rusă. Aceşti prizonieri ar fi trebuit să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului, în virtutea unui acord tripartit încheiat între Ankara, Kiev şi Moscova, prin care aceasta din urmă a acceptat eliberarea lor din detenţie. Rusia şi-a exprimat nemulţumirea şi faţă de livrarea unor drone turceşti Bayraktar către Ucraina.

Zelenski avertizează

Ezitările occidentalilor cu privire la livrările de ajutoare către Kiev îl încurajează pe (preşedintele rus) Vladimir Putin, care vrea să ”ocupe” întregul teritoriu al Ucrainei, a avertizat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP şi Reuters.
”Trebuie să acordăm atenţie retoricii lui Putin. El nu se va opri. Vrea să ne ocupe complet”, a declarat Zelenski în timpul unei vizite la Vilnius.
”Putin nu va încheia (războiul) atât timp cât noi, împreună, nu vom termina cu el”, a explicat şeful statului ucrainean într-o conferinţă de presă comună cu omologul său lituanian Gitanas Nauseda.
El a atenţionat că, în cazul înfrângerii Ucrainei, alte ţări din apropierea Rusiei riscă să fie atacate. ”Trebuie să înţelegem că Lituania, Letonia, Estonia şi Republica Moldova ar putea fi viitoarele victime dacă nu rezistăm”, a explicat preşedintele ucrainean.
Acesta a insistat că ţara sa duce ”lipsă gravă” de sisteme occidentale de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării în ultimele săptămâni a bombardamentelor ruse în Ucraina.
”În ultimele zile, Rusia a lovit Ucraina cu un total de 500 de proiectile, dintre care noi am distrus 70%”, a detaliat el.
Volodimir Zelenski a precizat că nu există presiuni din partea partenerilor Kievului în sensul opririi luptei contra forţelor ruse ce au invadat Ucraina începând din februarie 2022.

„Există mai multe voci în mass-media, le-am citit pe toate. Dar cred că partenerii noştri oficial încă nu intenţionează să ne dea astfel de semnale. Cel puţin eu personal nu i-am auzit”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Pe de altă parte, preşedintele ucrainean a spus că la summitul NATO de la Washington din iulie acest an, ce va marca 75 de ani de la crearea Alianţei Nord-Atlantice, Ucraina aşteaptă cel puţin un pas concret pe calea către integrarea sa în organizaţie.

Portul Constanța, salvarea Ucrainei

Portul Constanţa a stabilit în 2023 un nou record în ceea ce priveşte exporturile de cereale, graţie majorării livrărilor de cereale provenite din Ucraina precum şi proiectelor de îmbunătăţire a infrastructurii finanţate de Uniunea Europeană, au declarat reprezentanţi ai autorităţii portuare din România, citați de Reuters.
Potrivit surselor, portul Constanţa a expediat anul trecut o cantitate record de 36 milioane de tone de cereale, în creştere cu 50% comparativ cu 2022, iar cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volumul total. Pe parcursul anului trecut, Ucraina a expediat aproximativ 14 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la o cantitate de 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022.
Precedentul record privind cantităţile de cereale expediate într-un singur an prin portul Constanţa este de puţin peste 25 milioane de tone.
Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, iar portul Constanţa este acum cea mai importantă rută alternativă de export pentru Kiev, în condiţiile în care cerealele ajung în portul românesc cu camioanele, pe calea ferată sau cu barjele pe Dunăre.
Guvernul de la Bucureşti vrea să dubleze capacităţile de tranzit pentru cerealele ucrainene prin portul Constanţa, până la patru milioane de tone pe lună, şi în prezent lucrează la modernizarea infrastructurii feroviare şi rutiere din şi din jurul portului Constanţa. Miercuri, reprezentanţii autorităţii portuare au precizat că proiecte de investiţii finanţate de Uniunea Europeană, cu o valoare de 546,8 milioane de euro, au fost finalizate anul trecut sau urmează să fie finalizate în 2024. De asemenea, noi proiecte de investiţii cu o valoare de 218 milioane de euro aşteaptă în prezent să fie aprobate.
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, declara în luna decembrie că România va asigura tranzitul a cel puţin 4 milioane tone de cereale lunar dinspre Ucraina, lucru posibil şi prin implementarea proiectului PRIMUS dedicat navigaţiei pe timp de noapte pe Canalul Sulina. „De astăzi navigaţia pe Canalul Sulina este posibilă şi pe timp de noapte! Proiectul PRIMUS a fost finalizat, iar sistemul de balizaj va permite navelor să navigheze în condiţii de siguranţă 24 de ore din 24”, a afirmat ministrul Sorin Grindeanu.
Traficul total de marfă prin portul Constanţa s-a ridicat la 92,5 milioane de tone în 2023, în creştere cu 22,5% comparativ cu 2022, au precizat reprezentanţii autorităţii portuare.

Sprijin pentru R. Moldova

Republica Moldova este expusă la acţiunile hibride ale Moscovei, de aceea România va continua sprijinul său în domeniile în care Chişinăul are cea mai mare nevoie, a afirmat recent ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
Angel Tîlvăr, alături de şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, s-a întâlnit cu ministrul Apărării al Marelui Ducat de Luxemburg, Yuriko Backes şi cu şeful luxemburghez al Apărării, generalul Steve Thull, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu, Braşov.
Întrevederile au avut loc cu prilejul vizitei pe care oficialii aliaţi au efectuat-o la trupele luxemburgheze din cadrul Grupului de Luptă NATO, dislocat în facilitatea românească de pregătire.
În context, ministrul Tîlvăr a prezentat eforturile multidimensionale depuse de România pentru sprijinul Ucrainei încă din primele zile ale declanşării invaziei ruse, precum şi hotărârea Guvernului de la Bucureşti de a continua acest sprijin. Angel Tîlvăr a subliniat importanţa sprijinirii procesului de instruire a militarilor armatei ucrainene, reliefând, în acest context, importanţa Centrului European de Instruire F-16 inaugurat la Feteşti, la sfârşitul anului trecut, unde se pot pregăti piloţi români, dar şi din ţări aliate şi partenere, inclusiv Ucraina.â
În context, cei doi oficiali au analizat modalităţile concrete prin care cele două ţări pot colabora pentru sprijinirea instruirii piloţilor ucraineni în cadrul Centrului.
„România găzduieşte unul dintre cele mai mari contingente luxemburgheze dislocate în afara graniţelor, în ultimii ani, aceasta fiind o dovadă a unei cooperării excelente în cadrul unui proiect esenţial pentru postura aliată de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre. Apreciem relaţia foarte bună de cooperare pe care o avem cu toţi aliaţii care participă la Grupul de Luptă al NATO din ţara noastră – Franţa, Belgia şi Luxemburg. Împreună depunem eforturi pentru dezvoltarea continuă a acestuia, inclusiv a infrastructurii”, a spus Angel Tîlvăr, citat în comunicat.
Generalul Gheorghiţă Vlad a remarcat că prezenţa militarilor străini în ţara noastră reprezintă un mesaj foarte important al unităţii statelor NATO în faţa deteriorării situaţiei regionale de securitate. „În continuare, sunt planificate antrenamente şi exerciţii pentru creşterea capacităţii comune de reacţie, precum şi a interoperabilităţii Grupului de Luptă cu capabilităţi ale Forţelor Terestre Române”, a afirmat şeful Statului Major al Apărării din România.
Cei doi miniştri au discutat şi despre importanţa Summit-ului NATO de la Washington, care va avea loc în acest an, Angel Tîlvăr subliniind necesitatea menţinerii unei prezenţe aliate consolidate în regiunea Mării Negre, precum şi importanţa creşterii sprijinului pentru partenerii vulnerabili din zonă, în special a Republicii Moldova.

Share our work