de Razvan Iorga | nov. 14, 2018 | R. Moldova, Știri, UE
Legislativul European a adoptat, miercuri, o rezoluție ce privește R. Moldova de o maniră foarte critică și remarcă un regres în ultimul an de zile din mai multe puncte de vedere la Chișinău. Documentul face referire printre altele și la asistența macrofinanciară promisă Chișinăului care nu trebuie acordată decât după alegerile parlamentare preconizate pentru februarie 2019.
Rezoluția este bazată pe raportul europarlamentarului Petras Auštrevičius despre implementarea Acordului de Asociere UE – R. Moldova, document ce conține o serie de obligații de ambele părți. Raportorul a văzut în documentul elaborat mai multe încălcări ale angajamentelor Chișinăului, în special în partea ce ține de respectarea standelor democratice.
În ultimul an, Republica Moldova a trecut printr-o serie de consulvii politice, după ce partidul de guvernare PD și socialiștii proruși PSRM au votat împreuna trecerea la un sistem de vot nou – mixt – împotriva recomandărilor Comsiei de la Veneția. De asemenea, în iunie 2018, mai multe instanțe de la Chișinău au decis anularea alegerilor pentru Primăria Chișinăului de către unul dintre reprezentanții opoziției extraparlamentare de la Chișinău, Andrei Năstase, pe motiv de fraudă electorală. Observatorii internaționali prezenți la scrutin nu au observat în rapoartele lor de monitorizare, iar Bruxelles a acuzat partidul de guvernare de imixtiune în actul de justiție și anularea unui scrutin perfect valabil.
Rezoluția de miercuri a fost adoptată cu 396 de voturi pentru, 76 împotrivă și 186 de abțineri. Autorii menționează că R. Moldova este „capturată de interese oligarhice” și că „dă înapoi de la standardele democratice și statul de drept”.
Teama de noi alegeri anulate
Marea majoritate a parlamentarilor au cerut autorităților de la Chișinău să răspundă tuturor îngrijorărilor exprimate de acest ultim raport și să facă eforturi mai mari pentru independența justiției, combaterea corupției și spălării banilor.
„Prin această dezbatere transmitem un mesaj foarte clar cetățenilor Republicii Moldova și cetățenilor Georgiei că suntem alături de ei pe parcursul lor de integrare europeană. Avem aceste Acorduri de Asociere care trebuie implementate. Aceste Acorduri de Asociere au fost negociate de la egal la egal, între autoritățile din Georgia și autoritățile din Republica Moldova pe de o parte și Uniunea Europeană pe de cealaltă parte. Dorim să ajutăm cetățenii Republicii Moldova și cetățenii Georgiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan.
El a mai spus că este nevoie de un angajament clar al autortiăților de la Chișinău și că astfel de episoade de anulare a alegerilor libere și democratice nu vor mai avea loc și alegerile parlamentare programate pe 24 Februarie 2019.
„Însă, din păcate, vedem că autoritățile de la Chișinău, Guvernul Republicii Moldova este în momentul de față un obstacol în dorința Uniunii Europene de a ajuta cetățenii Republicii Moldova. Dacă autoritățile de la Chișinău nu recunosc alegeri libere, democratice pentru Primăria Municipiului Chișinău, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Dacă nu asigură funcționarea unei justiții independente, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Dacă nu permit cetățenilor din diasporă să voteze liber, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Noi vom fi în continuare cu beneficii concrete alături de cetățenii Republicii Moldova”, a completat Mureșan, care face parte din acceași familie politică cu o opoziția extrapartlamentară de la Chișinău.
Acuzații de politizare excesivă a vieții politice din R. Moldova
Pe de altă parte, liderul delegației PE în R. Moldova, social-democratul Andi Cristea, care face parte din aceeași familie politică cu partidul de la guvernare – PD, este de părere că situația politică internă este prea politizată la nivelul Bruxelles-ului.
„Este o zi regretabilă în politica UE față de Republica Moldova. Raportul votat astăzi ar fi trebuit să fie un efort instituțional autentic, cu bune și rele, nu un document politizat. Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și-a retras sprijinul politic față de acest raport, după două încercări de a preveni situația de față: aprobarea unui document politic, conceput pentru a servi opoziției extra-parlamentare de la Chișinău”, a declarat Andi Cristea.
El și-a acuzat colegii din PPE de faptul că nu ar fi obiectivi și că ar dori să le creeze mai multe șanse de câștig la alegeri partidelor de centru-dreapta.
„Fac un joc foarte periculos pentru Moldova și pentru Parlamentul European. În plus, majoritatea politică din Parlamentul European demonstrează, din nou, duble standarde: nu s-ar împotrivi unui nou sistem electoral dacă ar favoriza opoziția extra-parlamentară din Moldova.
Dorește să pună stop tuturor surselor de finanțare pentru Moldova, dar să direcționeze fonduri către societatea civilă apropiată opoziției. Este regretabil că majoritatea de dreapta din Parlamentul European a ales să acționeze în beneficiul opoziției extra-parlamentare de la Chișinău, în loc să susțină un mesaj instituțional unit și puternic”, a spus Andi Cristea.
Europarlamentarul român a mai spus că R. Moldova se află într-un moment crucial și că un astfel de raport nu-și avea locul înainte de alegeri.
Personal, ca președinte al Delegației UE – Moldova, am pus întotdeauna interesul Moldovei și al Uniunii Europene pe primul loc, fără să mă raportez la calcule politice. Mi-am respectat rolul instituțional în orice situație, inclusiv în cadrul discuțiilor pe acest raport. Parlamentul European a demonstrat succes și eficiență în politica sa față de Republica Moldova doar atunci când a acționat unitar, pe o singură voce”, a mai adăugat europarlamentarul român.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | iul. 18, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
În plan imagologic, Republica Moldova a obținut în săptămânile trecute un succes notabil, după ce pe rând Adunarea Generală a ONU, Adunarea Parlamentară a OSCE și NATO au inclus problema retragerii trupelor ruse staționate în regiunea separatistă transnistreană fie în rezoluții, fie în declarații. În tot acest timp, Rusia nu a stat cu mâinile în sân, iar diplomația de la Moscova a protestat vehement sub vechiul alibi cum că trupele sale sunt acolo pentru a asigura pacea și că fără acestea ar izbucni un nou conflict armat între Chișinău și Tiraspol.
Dar să le luăm pe rând și să vedem care a fost succesiunea și mai ales importanța acestor episoade care au condus la cele prezentate mai sus.
Eforturile diplomației de la Chișinău privind introducerea pe agenda organizațiilor internațioanale a chestiunii retragerii trupelor ruse staționate ilegal pe teritoriul R. Moldova de peste 26 de ani, și-au găsit expresia pe 22 iunie, atunci când la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite s-a votat pozitiv un proiect de rezoluție privind retragerea trupelor ruse și a armamentului rusesc din Transnistria.
Documentul a fost votat cu 64 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, reafirmând sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova. Nu mai puțin de 83 de state s-au abținut de la votarea rezoluției, fapt ce denotă pe de o parte și puternica influență a Rusiei la nivel diplomatic mondial.
Imediat după vot, adjunctul reprezentantului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski a declarat că acest lucru se va răsfrânge negativ asupra procesului de pace, ameninând voalat că nu va exista un impact pozitiv nici pe recentele progrese făcute în negocierile dintre Chișinăul și Tiraspol în cadrul așa-numitului pachet „Berlin Plus”, negociat în format 5+2. Document care prevede o serie de puncte de natură socio-economică asupra cărora cele două părți și-au luat angajamentul de a le rezolva într-o anume marjă de timp.
„Viitorul apropiat va arăta ce lovitură dură a fost dată procesului de apropiere a celor două părți și e regretabil că viitoarele eșecuri se vor asocia cu Adunarea Generală ONU”, a declarat oficialul rus, după care a atacat UE, acuzând blocul comunitar de duble standarde.
Între eveniment istoric și amenințări
În schimb, șeful diplomației de la Chișinău Tudor Ulianovschi a afirmat atunci că „este o zi mare pentru cetățenii Republicii Moldova, care au recăpătat încrederea că comunitatea internațională este de partea lor și justiția poate fi făcută”, citat de Europa Liberă.
„Este un moment istoric – după 27 de ani Adunarea Generală ONU a confirmat că prezența militară rusă în Republica Moldova este ilegală și trebuie să fie evacuată. Este un mic pas în scopul nostru mare – retragerea trupelor și munițiilor străine este pentru noi doar un element în construirea relațiilor de încredere cu toate țările, bazate pe respect reciproc, înțelegere și, bineînțeles, pe legislația internațională”, a spus oficialul moldovean.
Imediat după eveniment, diplomația rusă, citată de media rusești, a afirmat că mișcarea Chișinăului ar fi una „neprietenoasă” și a amenințat voalat cu măsuri de retorsiune. Pentru a plusa, pretinsa diplomație de la Tiraspol, care de facto funcționează ca o anexă a Ministerului Afacerilor Externe a Rusiei, că numărul efectivelor militare rusești din stânga Nistrului ar trebui mărit.
OSCE și NATO iau poziție
Deși a fost catalogată de multe ori ca o instituție emasculată, care mai degrabă vede conflictul transnistrean ca pe o povară decât ca pe una pe care ar dori să o rezolve, OSCE a reacționat și ea la proiectul de rezoluție votat anterior la ONU.
Pe 10 iulie, Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (AP OSCE) , ce a fost găzduit anul acesta de către Bundestag-ul Germaniei, a reafirmat de asemenea necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova.
Cu această ocazie au fost votate trei amendamente ce au privit R. Moldova, în care s-a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internațional.
Reacția comunității internaționale s-a viralizat și mai tare, atunci când NATO pe 12 iulie, la summit-ul Alianței de la Bruxelles, în declarația finală a fost inclusă și cererea de retragere a trupelor ruse din Transnistria.
„Cerem Rusiei să revină asupra recunoașterii regiunilor din Georgia, Abhazia și Osetia de Sud, drept state independente; să implementeze acordul de încetare a focului din 12 august 2008, mediat de UE, în special retragerea forțelor ruse de pe teritoriul Georgiei; să pună capăt militarizării acestor regiuni; să înceteze construcția de obstacole asemănătoare frontierelor. De asemenea, cerem Rusiei să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare privind Transnistria. Ne angajăm să sprijinim reformele democratice și eforturile de edificare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova”, se arata la punctul 7 al declarației finale a summit-ului NATO de la Bruxelles.
Reacție în lanț a Moscovei și sateliților săi
Ceea ce este de remarcat este că Rusia a vorbit, după toate aceste trei cereri, de la cele mai înalte tribune internaționale, pe mai multe voci: cea oficială prin intermediul instituțiilor sale de la Moscova, cea a paradiplomației transnistrene și nu în ultimul rând prin cea a președintelui pro-rus al R. Moldova, Igor Dodon.
Acesta din urmă este catalogat de majoritatea analiștilor politici de la Chișinău drept un purtător de mesaj și politici favorabile Rusiei la Chișinău.
Reprezentanții administrației din stânga Nistrului au atras atenţia la „caracterul evident coordonat al adoptării rezoluţiilor, care conţin poziţii practic identice privind prezenţa rusă de menţinere a păcii în Transnistria”, a scris agenția Infotag.
„În contextul aprofundării de lungă durată a cooperării Moldovei cu acest bloc militar-politic, asemenea precedente ale intervenţiei NATO în procesul de pacificare de pe Nistru pot submina arhitectura de securitate construită de zeci de ani. Iar apelurile din partea statelor participante la OSCE de a distruge actualul format de menţinere a păcii atestă poziţia părtinitoare a acestei organizaţii şi pun la îndoială obiectivitatea abordărilor sale faţă de situaţia din jurul Transnistriei”, au precizat liderii separatiști transnistreni, care au menționat că astfel de acțiuni vor bloca procesul de negociere început.
La rândul său, Igor Dodon și-a xprimat dezacordul față de luările de poziție a instituțiilor internaționale menționate mai sus, în cadrul vizitei întreprinse la Moscova pe 14 iulie, acolo unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin.
„Declarațiile unilaterale făcute de la înaltele tribune nu corespund stării de lucruri cu privire la operațiunea de pacificare din Moldova și fac parte din lupta politică internă și poziționare în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din Moldova. Am reiterat importanța majoră a tuturor participanților la operațiunea de pacificare și eficacitatea ei pe parcursul multor ani. Rezultatele operațiunii de pacificare au un impact pozitiv asupra reluării dialogului în formatul „5+2” în vederea identificării unui model atotcuprinzător de reglementare politică și de soluționare grabnică a conflictului transnistrean”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook, după întâlnirea cu Putin.
Putin îl scoate de la naftalină pe Kozak
Toate aceste reacții internaționale au reactivat, într-un mod ostentativ de a transmite un mesaj atât în Occident, cât și la Chișinău, numirea lui Dmitri Kozak ca emisar al Kremlinului la Chișinău. Apropiat al lui Putin, Kozak este cel care a întocmit „Memorandumul Kozak”, în 2003, document parafat și aproape semnat de către fostul președinte Voronin, cel care ar fi refuzat documentul în ultima clipă, sub puternice presiuni interne și externe din partea Occidentului.
Pe scurt, acesta făcea referire la federalizarea asimetrică a R. Moldova și mai ales cerea staționarea trupelor ruse pe teritoriul R. Moldova pentru încă 30 de ani a trupelor ruse. Ele ar fi trebuit să mențină pacea. Anterior, la summit-ul OSCE de la Istanbul, Rusia își luase angajamentul să-și retragă și trupele, dar și armamentul fostei Armate a 14-a, ce se află în depozitul de la Cobasna.
Kozak vine practic pe fosta slujbă a lui Dmitri Rogozin, un înverșunat advesar al Chișinăul și admirator al Tiraspolului pentru care, susținea el în cartea sa autobiografică „Dușmanul poporului”, ar fi luptat cu arma în mână în 1992 împotriva fasciștilor români și moldoveni.
Semnalul este unul la fel de puternic, cum că Moscova se pregătește, în care în care forțele proruse vor câștiga alegerile parlamentare din noiembrie și vor forma majoritatea parlamentară, să reînceapă discuțiile despre federalizare.
Subiectul este unul așteptat de Dodon, care nu și-a ascunsc niciodata simpatia pentru acest plan. Dodon intenționează să includă această masă mare electorală, covărșitor de stânga și în majoritate prorusă, pentru a înclina decisiv balanța în favoarea partidului său și de a schimba Constituția apoi pentru a-și aroga puteri depline. Într-un astfel de „scenariu belarus”, drumul european al R. Moldova se va finaliza cu slabe șanse de a mai vreodată recuperat prin alegeri libere și democratice.
Toate aceste manevre scot la iveală nu numai mizele electorale locale din R. Moldova, dar și o posibilă schimbare de paradigmă la nivel regional, acolo unde miza este de a nu lăsa statele ex-sovietice să alunece în sfera de influență a unei Rusii tot mai agresive și amenințătoare la adresa Europei din punct de vedere militar.
Transnistria rămâne în continuare un subiect fierbinte chiar și pe agenda internațională, prin care Rusia își joacă influența în R. Moldova și în regiune, iar Chișinăul se află într-un moment critic din punct de vedere politic care nu se anunță deloc unul ușor nici din punct de vedere al așezării forțelor proeuropene, nici al legislației electorale și nici al sondajelor de opinie.
Cel mai recent sondaj făcut la Chișinău de către Institutul Republican Internațional (IRI) indică o marjă de votanți indeciși de 37%, în timp ce PSRM are 36%, iar celelalte partide care ar trece pragul electoral adună împreună 34%, dar nu se pot alia din cauza pozițiilor ireconciliabele dintre PD versus PAS și PPDA. Altfel spus, Republica Moldova se află din nou pe marginea prăpastiei, condusă în special de o clasă politică iresponsabilă, coruptă și duală, cu o Rusie speculantă care intervine fie discret, fie deschis să dă un „brânci de ajutor” de fiecare dată când este cazul.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | iun. 29, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Un tanc transnistrean defilează în timpul paradei de Ziua Victoriei, 9 mai, în centrul Tiraspolului
Adunarea Generală a ONU a susținut, vinerea trecută, o rezoluție a R. Moldova care cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, însă obținerea unei respectări din partea Moscovei este o altă chestiune. După ce Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care impune retragerea imediată a trupelor rusești din regiunea separatistă a Transnistriei, experții declară că există puține șanse ca Moscova să se conformeze de fapt, scrie portalul de limbă engleză Balkan Insight, într-o amplă analiză privind rezoluția recentă adoptată la ONU și efectele sale, preluată de EvZ Moldova.
Cu toate acestea, ei spun că rezoluția a făcut cel puțin vizibil dosarul transnistrean la nivel internațional – chiar dacă nu obligă Rusia să ia măsuri.
Guvernul Republicii Moldova a declarat victoria diplomatică la 22 iunie, când Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluția pe care a depus-o cu 65 de voturi în favoarea sa, dar 86 de abțineri. Rezoluția nu este obligatorie.
Votul a venit la 26 de ani după ce Moscova a trimis forțe de menținere a păcii pentru a pune capăt luptelor dintre separatiștii pro-ruși și forțele moldovenești.
Au urmat ani de negocieri fără rezultat și refuzul Rusiei de a renunța la regiunea separatistă, situată strategic între Moldova și Ucraina.
„Este o primă rezoluție, după o perioadă foarte lungă de vreme, în care țările GUAM (Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – n.r.) nu au reușit să obțină niciun fel de declarații susține de grupuri importante de țări în cadrul ONU în privința conflictelor de pe teritoriul lor”, a declarat pentru BIRN Igor Munteanu, director al think tank-ului IDIS Viitorul din Chișinău.
Rezoluția urmează deteriorii relațiilor
Republica Moldova a depus rezoluția în octombrie 2017, după ce Curtea Constituțională a țării a decis în luna mai a aceluiași an că principiul constituțional al neutralității din Republica Moldova interzice prezența „trupelor de ocupație” pe teritoriul său.
Vedere din centrul Tiraspolului. EPA
De asemenea, prezentarea rezoluției a intervenit și deoarece relațiile diplomatice ale Chișinăului cu Moscova au devenit tot mai abrazive.
Guvernul pro-occidental al fostei republici sovietice a interzis funcționarilor să călătorească la Moscova după ce mai mulți anchetatori ai unei scheme de spălare a banilor au declarat că au fost hărțuiți când au intrat în Rusia la aeroportul din Moscova.
În luna mai 2017, Republica Moldova a expulzat cinci diplomați ruși, acuzând unii de spionaj.
În august 2017, Moldova a refuzat intrarea în funcția de viceprim-ministru rus Dmitri Rogozin, care urma să se întâlnească cu președintele pro-rus al țării, Igor Dodon, înainte de a pleca în Transnistria pentru a sărbători aniversarea misiunii ruse de menținere a păcii împreună cu autoritățile separatiste .
„Rezoluția pe care tocmai a adoptat-o consolidează hotărârea Republicii Moldova de a-și continua eforturile pentru a asigura retragerea completă și necondiționată a forțelor rusești de pe teritoriul său și ne întărește convingerea că această cauză a noastră este dreaptă și legitimă”, a declarat ministrul de externe al Republicii Moldova, Tudor Ulianovschi, pe 22 iunie, la Adunarea Generală a ONU.
„Astăzi este o zi minunată pentru poporul Republicii Moldova, care și-a recăpătat încrederea că comunitatea internațională stă lângă noi și că se poate face dreptate”, a adăugat el.
Având drept co-autor Canada, Estonia, Georgia, Letonia, Lituania, România și Ucraina, rezoluția solicită țărilor membre ale ONU să îndemne Rusia să „completeze ordonat, necondiționat și fără întârziere retragerea Grupului operațional rus al forțelor ruse”, astfel încât să respecte angajamentul său convenit la Summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999, dar și Carta ONU.
Cu toate acestea, deși 65 de state membre au sprijinit rezoluția și doar 15 au votat împotrivă, majoritatea țărilor, 86, s-au abținut.
Surse diplomatice au declarat pentru BIRN că majoritatea țărilor nu au fost de acord să aducă problema la New York și că au dorit ca negocierile pentru soluționarea conflictelor să continue sub auspiciile OSCE în actualul format „5 + 2”.
„UE reamintește că respectarea neutralității Republicii Moldova este un element-cheie care contribuie la eforturile de soluționare pașnică a conflictului transnistrean”, a declarat o declarație a delegației UE la ONU.
Acesta a adăugat că țările candidate Turcia, Macedonia, Muntenegru și Albania, precum și Ucraina și Georgia au susținut acest punct de vedere, în timp ce UE consideră că negocierile sub patronajul OSCE în formatul 5 + 2 sunt esențiale pentru orice rezolvare.
Negocierile nu reușesc să ajungă la nimic semnificativ
Rusia are staționate 440 de militari de menținere a păcii în Transnistria. Cu toate acestea, are în componență și Grupul Operațional al Trupelor Rusiei (GOTR) din regiunea transnistreană a Moldovei, ceea ce rămâne vechea Armată a Armatei a 14-a, aproximativ 1.200 de militari, recrutați în principal de localnici care au pașapoarte rusești.
Combinate cele două forțe, Moscova dține circa 2.000 de militari în Transnistria, staționați acolo de când un armistițiu din 1992 a pus capăt războiului dintre separatiștii pro-ruși și militarii moldoveni.
Moscova a promis să își retragă forțele la un summit al OSCE din 1999, dar nu a făcut-o niciodată.
Mai multe încercări diplomatice de soluționare a conflictului au eșuat de-a lungul anilor, inclusiv un proiect de transformare a Moldovei într-o federație în 2004.
În februarie 2011 au început la Viena așa-numitele discuții de 5 + 2, care implică Transnistria, Moldova, Ucraina, Rusia și OSCE – precum și SUA și UE ca observatori externi.
Dar discuțiile au rămas blocate în legătură cu refuzul părților implicate de a face compromisuri.
În martie, Franco Frattini, Reprezentantul Special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, a declarat că odată ce Moldova ar fi recunoscut numerele de vehicule ale Transnistriei, OSCE ar putea să deschidă discuții cu Moscova despre retragerea trupelor.
Chișinăul și Tiraspolul au semnat ceea ce a numit Frattini un „acord istoric” la 30 mai.
Moldova a acceptat să permită autovehiculelor aparținând rezidenților transnistreni să părăsească teritoriul Republicii Moldova dacă au obținut plăcuțe de înmatriculare neutre începând cu 1 septembrie; până la sfârșitul lunii iunie, vor fi restabilite legăturile telefonice între cele două maluri ale Nistrului.
Cu toate acestea, guvernul separat de la Tiraspol și patronii săi de la Moscova au condamnat de atunci rezoluția ONU ca fiind un atac asupra procesului de pace.
„Adoptarea rezoluției ar putea submina progresele fragile care au avut loc în ultimele luni pe calea reglementării transnistrene”, a declarat ministrul rus de Externe la 23 iunie.
„Această acțiune este distructivă, deoarece are drept scop subminarea fundamentelor operațiunii de menținere a păcii în Transnistria. Este bine cunoscut faptul că partea moldovenească a lucrat mult timp împotriva operațiunii de menținere a păcii „, a declarat ministrul de externe al entității nerecunoscute, Vitali Ignatiev, într-un comunicat de presă.
Nimeni nu se așteaptă ca Moscova să se conformeze
Specialistul pe probleme de securitate, Rosian Vasiloi, a declarat că nimeni nu se așteaptă ca Rusia să se retragă din Transnistria pe baza rezoluției ONU adoptată la 22 iunie.
El remarcă faptul că Moscova nu și-a retras trupele din alte regiuni separatiste, unde păstrează conflicte „înghețate”, cum ar fi Abhazia și Osetia de Sud, în Georgia.
Nici nu a ținut seama de trei rezoluții ale ONU adoptate până în prezent cu privire la Ucraina.
„Federația Rusă va face ceea ce a făcut până acum, ignorând angajamentele internaționale pe care le-a făcut, începând cu Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 și apoi de Porto în 2002”, a prezis Vasiloi.
„Este important să vedem dacă Moldova va lua și alte măsuri concrete”, a adăugat el.
Vasiloi a remarcat, de asemenea, ambiguitatea textului rezoluției, care nu clarifică dacă trupele rusești sunt „străine” sau „trupe de ocupație” pe teritoriul Republicii Moldova; hotărârea Curții Constituționale a Moldovei se referă la „trupele de ocupație”, observa el.
La rândul său, Igor Munteanu a mai spus că documentul ar fi putut fi mai bine pregătit de diplomații moldoveni pentru a include rolul Rusiei „în menținerea și formarea interoperabilității cu forțele militare loiale Tiraspolului”.
În cursul anului 2017, trupele rusești și transnistrene au organizat peste 200 de exerciții militare comune care au fost în mod evident menite să alarmeze Chișinăul și să-l țină în tensiune.
„Ei vor șantaja economic, vor chema ambasadorul Republicii Moldova pentru clarificări, vor emite avertismente prin Duma și vor încerca să agite minoritățile naționale [în Moldova] … Acesta este intrumentarul lor obișnuit”, a concluzionat Igor Munteanu.
Ministerul rus de Externe a convocat deja ambasadorul Republicii Moldova la Moscova pentru o explicație pe 25 iunie.
BIRN a contactat ministerele de externe ale R. Moldova și Rusiei, dar nu a primit niciun răspuns la întrebările pe această temă până la data publicării materialul.
Materialul a fost tradus și adaptat după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight, semnată de Mădălin Necșuțu și Ana Maria Luca
Photo: Balkan Insight/EPA
de Razvan Iorga | oct. 19, 2017 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Parlamentarii de la Chișinău au dezbătut, joi, oportunitatea ca Legislativul R. Moldova să adopte o declarație în legătură cu controversata Lege a Educației din Ucraina. Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, merge la Kiev unde va discuta cu omologii săi de acolo despre această chestiune.
Premierul Pavel Filip și-a exprimat îngrijorarea, în timpul recentei vizite în Republica Moldova a omologului său ucrainean, Volodimir Groisman, privind noua lege a educației din țara vecină, dar a menționat că a primit asigurări din partea Kievului că drepturile minorităților etnice vor fi respectate.
Kievul vrea să îmbuneze Bucureștiul
Tatonările Ucrainei pe acest subiect rămân în continuare de actualitate și în România, acolo unde președintele ucrainean, Petro Poroșenko l-a sunat, miercuri, pe omologul său de la București, Klaus Iohannis.
„Președintele României a exprimat în termeni fermi nemulțumirea față de adoptarea legii, care produce efecte negative asupra dreptului la educație în limba maternă al persoanelor aparținând minorităților din Ucraina, inclusiv cea română. Președintele Klaus Iohannis a arătat că, înainte de acest demers, ar fi trebuit să existe o consultare riguroasă cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina și cu statele vecine cu care acestea sunt înrudite”, precizează Administrația Prezidențială de la București
De asemenea, șeful statului a reiterat poziția părții române cu privire la faptul că articolul 7 al legii, așa cum este formulat în prezent, diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă.
Klaus Iohannis i-a solicitat omologului său ca Ucraina să își respecte angajamentele asumate constant față de partea română privind respectarea normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
„Președintele României a atras atenția, totodată, că este important ca nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie afectate de noile norme și a evidențiat că învățarea limbii oficiale a statului unde trăiesc minoritățile nu trebuie să fie realizată în detrimentul limbii materne a minorităților”, se precizează în comunicat.
Sprijin pentru apropierea de UE
Iohannis a reiterat și sprijinul constant al României pentru parcursul european al Ucrainei și integritatea teritorială a acestei țări. De altfel, Ungaria a precizat deja că nu va mai susține nicio inițiativă a Ucrainei de aderare la UE, până ce această această problemaă, care afectează și etnicii maghiari din Ucraina, nu va fi rezolvată.
La rândul său, președintele Petro Poroșenko a reiterat invitația adresată omologului român de a efectua o vizită în Ucraina. În acest context, președintele Iohannis a subliniat că această vizită, care trebuia să aibă loc în luna octombrie și care a fost amânată de partea română ca urmare a situației create de adoptarea Legii educației, va avea loc după remedierea corespunzătoare a problemelor provocate de acest act normativ, se precizează în comunicatul Administrației Prezidențiale
de Razvan Iorga | mai 5, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European a atras atentia luni asupra pericolului inaintarii militare a Rusiei in Marea Neagra in urma anexarii Peninsulei Crimeea, ocazie cu care Moscova a castigat pozitii la frontiera maritima a NATO, potrivit raportului redactat de eurodeptatul roman Ioan Mircea Pascu, preluat de EFE. Intr-o rezolutie adoptata, se subliniaza ca Rusia si-a consolidat capacitatile militare atat ofensive, cat si defensive in Marea Neagra cu bombardiere cu raza lunga de actiune „capabile sa poarte rachete de croaziera si avioane de recunoastere care opereaza aproape de tarmurile vestice ale Marii Negre si care pot patrunde adanc in Europa Centrala”. Pentru parlamentarii europeni, anexarea ilegala a peninsulei ucrainene Crimeea ofera Rusiei un”Kaliningrad de sud’, cu alte cuvinte „un alt avanpost in vecinatatea imediata a NATO, de aceasta data pe mare”, intr-o aluzie la enclava rusa de la Marea Baltica.
Potrivit informatiilor PE, Rusia intentioneaza sa adauge flotei sale din Marea Neagra sase noi submarine diesel moderne de tip „Rostov pe Don” si sase noi fregate de tip „Amiral Grigorovici”. De asemenea, eurodeputatii au acuzat faptul ca Rusia si-a sporit semnificativ capacitatile de aparare aeriana si navala in bazinul Marii Negre, amplasand noi rachete de aparare navala (anti-nave), cu o raza de actiune de 600 km, capabile sa ajunga la Stramtoarea Bosfor. Pe plan tactic, s-a subliniat ca doua brigazi de infanterie navala — ce pot fi sustinute de nave portelicopter de tip Mistral — prezinta o amenintare potentiala semnificativa de invazie pe cale terestra. In rezolutie, europarlamentarii incurajeaza statele membre ale UE „sa aiba un raspuns de securitate la aceste provocari”. in plus, se insista asupra „importantei critice” pentru toate tarile UE a coordonarii cu NATO si Statele Unite, precum si asupra faptului ca Marea Neagra este o „componenta cheie” a securitatii euro-atlantice.
