Moscova vrea relatii stranse cu Transnistria. Chisinaul e optimist
Rusia mizează pe continuitatea relaţiilor „tradiţional strânse” cu reprezentanţii autoproclamatei republici nistrene. In acelasi timp, oficialii de la Chişinău s-au declarat optimişti în legătură cu viitorul dialog cu noile „autorităţi de la Tiraspol, dar cer, în continuare, retragerea trupelor ruse din regiune.
„Rusia speră la continuarea relaţiilor tradiţional strânse cu reprezentanţii Transnistriei, îndreptate spre sprijinirea dezvoltării şi menţinerea stabilităţii pe Nistru”, se arată într-un comunicat al MAE rus, care comentează astfel rezultatele ‘alegerilor prezidenţiale’ din această regiune separatistă, transmite Agerpres. „Aspiraţia declarată a pretendentului (la conducerea regiunii – n.r.) de a realiza reformele în sfera economico-socială, de a căuta un compromis viabil în relaţii cu Chişinăul va fi verificată în practică”, mai afirmă diplomaţia de la Moscova.
Al doilea tur al scrutinului, desfăşurat pe 25 decembrie, cu o prezenţă la urne de peste 50%, a reflectat orientarea populaţiei transnistrene spre schimbare, a indicat diplomaţia rusă. Potrivit experţilor internaţionali, scrutinul a decurs într-o manieră democratică, procedurile electorale respectând standardele internaţionale, arată MAE de la Moscova.
Carpov e optimist
Viceprim-ministrul responsabil pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a făcut marţi declaraţii optimiste în legătură cu alegerea noului lider al administraţiei de la Tiraspol. Totuşi, vicepremierul a spus că Republica Moldova nu recunoaşte procesele electorale din regiunea care nu se află sub jurisdicţia sa constituţională.
„Noi vom purta un dialog politic constructiv cu oricine va reprezenta această regiune în negocieri”, a spus Eugen Carpov. El a mai declarat că „s-a terminat o perioadă de 20 de ani, când la conducere s-a aflat Igor Smirnov, o persoană care a dirijat procese secesioniste încă în perioada conflictului”. „Societatea din regiune a votat, în semn de protest, pentru o altă persoană, mult mai tânără, cu o altă educaţie”, l-a caracterizat viceprim-ministrul pe Evgheni Şevciuk.
Carpov a salutat declaraţiile preşedintelui ales al regiunii nistrene, Evgheni Şevciuk, cu privire la liberalizarea circulaţiei între cele două maluri ale Nistrului. Viceprim-ministrul moldovean a reiterat interesul Republicii Moldova pentru neadmiterea încălcării drepturilor omului în regiune şi pentru retragerea armatei ruse din zonă. El a spus că R. Moldova doreşte înlocuirea pacificatorilor din Zona de Securitate cu o misiune de observatori civili cu mandat internaţional
Republica Moldova a cerut finalizarea procesului de retragere a depozitelor de muniţii ale Federaţiei Ruse de la Cobasna şi transformarea aranjamentului actual de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional. Joi, 29 septembrie, la Viena, s-au desfăşurat lucrările celei de-a patra Conferinţe de Evaluare a Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa (Tratatul FACE). Conform principiului rotaţiei, Preşedinţia Conferinţei a fost exercitată de către Republica Moldova. Delegaţia moldovenească a fost condusă de către viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Popov. Agenda Conferinţei a cuprins subiecte majore vizînd implementarea Tratatului FACE, inclusiv limitările privind deţinerile de armament convenţional, efectuarea inspecţiilor de verificare, schimbul de informaţii şi alte măsuri de transparenţă în domeniul militar. Un subiect-cheie al dezbaterilor l-a constituit situaţia creată ca urmare a moratoriului introdus în 2007 de către Federaţia Rusă privind implementarea Tratatului, precum şi căile de depăşire a impasului existent al regimului de control al forţelor convenţionale în Europa. În declaraţia sa, delegaţia Republicii Moldova a confirmat ataşamentul pentru obligaţiile şi angajamentele stabilite de Tratatul FACE. De asemenea, a fost reconfirmată poziţia oficială cu privire la necesitatea finalizării procesului de retragere de pe teritoriul Republicii Moldova a depozitelor de muniţii ale Federaţiei Ruse, stocate la Cobasna, precum şi a forţelor militare ce asigură paza acestora. În acelaşi context, a fost accentuat imperativul transformării aranjamentului actual de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional corespunzător. Delegaţia RM a confirmat interesul şi disponibilitatea de a participa la eforturile orientate spre revitalizarea regimului de control al forţelor convenţionale în Europa în baza principiilor fundamentale ale dreptului internaţional în domeniu, în particular a principiului privind acordul statului-gazdă pentru staţionarea forţelor militare străine.
Ahmed Wali Karzai, fratele cel mic al preşedintelui afgan Hamid Karzai, a fost ucis marţi, la Kandahar, în sudul Afganistanului, au anunţat surse oficiale locale, citate de agenţiile de presă internaţionale. Tot marţi, preşedintele Franţei a făcut o vizită surpriză în Afganistan, anunţând calendarul retragerii. „Ahmed Wali Karzai, şeful Consiliului provinciei Kandahar şi frate al preşedintelui Hamid Karzai a fost martirizat marţi dimineaţa, în reşedinţa sa” din cel mai mare oraş din regiune, se menţionează într-un comunicat al administraţiei locale. Conform apropiaţilor săi, Ahmed Wali Karzai a fost împuşcat mortal de una din gărzile sale de corp. Personalitate controversată, Wali Karzai, acuzat în special de implicare în traficul cu droguri, era unul din cei mai puternici oameni din sudul Afganistanului.
Preşedintele afgan Hamid Karzai a salutat joi anunţul făcut de preşedintele american Barack Obama privind începerea retragerii trupelor americane din Afganistan. Obama a anunţat că o treime din cei aproximativ 100.000 de soldaţi americani prezenţi în cadrul forţei internaţionale a NATO se vor retrage pînă în vara anului 2012. „Salutăm astăzi anunţul făcut de preşedintele SUA”, a declarat Hamid Karzai în faţa presei la Kabul. Considerăm că este o măsură bună pentru ei şi pentru Afganistan şi o susţinem, a adăugat el. Barack Obama a anunţat miercuri retragerea, până în vara lui 2012, a unei treimi din forţele americane staţionate în Afganistan, respectiv 33.000 de militari, decizie pe care a justificat-o prin înfrângerile suferite de Al-Qaida la zece ani de la invadarea ţării. În cadrul unui discurs solemn de 13 minute de la Casa Albă, preşedintele Statelor Unite a ordonat repatrierea în acest an a 10.000 dintre cei aproximativ 99.000 de militari americani aflaţi în prezent la faţa locului, transmite Mediafax. „Suntem la începutul – nu la sfârşitul – eforturilor noastre de încheiere a războiului”, a declarat Obama la aproape două luni de la eliminarea, în Pakistan, a lui Osama ben Laden, liderul Al-Qaida, care s-ar fi servit de Afganistan pentru a pregăti atentatele din 11 septembrie. Documentele recuperate din vila în care a fost ucis ben Laden arată că Al-Qaida „suferă enorm” şi este „incapabilă să înlocuiască în mod eficient” liderii de rang înalt al reţelei eliminaţi, a afirmat Obama, potrivit căruia „peste jumătate dintre liderii săi au fost ucişi. Preşedintele a optat pentru începerea retragerii mai rapid decât preconizaseră comandanţii militari, dar în urma căreia peste 65.000 de soldaţi americani vor rămâne în Afganistan în apropiere alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2012, la care este candidat. Secretarul Apărării, Robert Gates, susţinător al unei retrageri modeste, a afirmat miercuri că Obama oferă „destule mijloace, timp” şi supleţe pentru a reuşi şi a nu pune în pericol progresele realizate de un an şi jumătate. Efectivele care vor părăsi Afganistanul în vara lui 2012, corespund celor trimise de Obama în ţară, în decembrie 2009. Aceste consolidări şi-ar fi îndeplinit misiunea de a reduce elanul talibanilor şi de a împiedica Al-Qaida să se implanteze din nou, a apreciat preşedintele american. Summitul NATO de la Lisabona de la sfârşitul lui 2010 a aprobat principiul unui transfer de responsabilitate în materie de securitate către forţele afgane în 2014. Dar capacitatea lor de a prelua conducerea de la forţele internaţionale rămâne problematică, iar Guvernul afgan este criticat pentru slăbiciunea şi corupţia sa.