Kremlinul poate recunoaște aerian Republica turcă a Ciprului de Nord

Kremlinul poate recunoaște aerian Republica turcă a Ciprului de Nord

Alianța strategică dintre Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan îngrijorează statele UE și NATO

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin despre începerea zborurilor directe din Rusia către Republica Turcă a Ciprului de Nord

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin despre începerea zborurilor directe din Rusia către Republica Turcă a Ciprului de Nord (n.r.- partea nordică a Ciprului, aflată sub controlul ciprioţilor turci), relatează NTV.

Turismul, ramură strategică

Zborurile dinspre Rusia ar oferi sprijin pentru economia de acolo, date fiind veniturile potenţiale din turism, a spus Erdogan.
”Dacă vor începe zboruri directe din Rusia către Republică Turcă a Ciprului de Nord, am fi mulţumiţi, evident”, a afirmat şeful statului turc.
Media turce au relatat că ministrul transporturilor cipriot turc a declarat că două companii aeriene ruseşti sunt interesate de începerea zborurilor către noul aeroport Ercan, care va fi deschis în 15 noiembrie.
Insula Cipru este divizată din 1974. După o lovitură de stat a naţionaliştilor ciprioţi greci, care au încercat unirea cu Grecia, armata turcă a invadat Ciprul. ‘Republica Turcă a Ciprului de Nord’, autoproclamată în 1983, este recunoscută doar de Ankara, iar sudul cu populaţie grecească face parte din Uniunea Europeană.

Share our work
UE, scut politic în jurul Nicosiei

UE, scut politic în jurul Nicosiei

Flota militară turcă, prezență permanentă în Mediterana de Est

Flota militară turcă, prezență permanentă în Mediterana de Est

UE a condamnat „anunţurile inacceptabile” ale preşedintelui turc privind Republica Cipru. Blocul comunitar a amenințat cu luarea unor măsuri împotriva Turciei, relatează mass-media.

Liderii UE s-au declarat hotărâţi „să utilizeze instrumentele şi opţiunile” aflate la dispoziţia lor „în caz de acţiuni unilaterale ale Turciei contrare dreptului internaţional”, reaminteşte declaraţia publicată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Amenințări diplomatice

Anumite „acţiuni” vor fi discutate de miniştrii afacerilor externe din statele UE cu prilejul unei viitoare reuniuni, dacă Turcia nu revine asupra acţiunilor sale contrare rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, avertizează declaraţia.

Această declaraţie urmează după condamnarea în unanimitate a luărilor de poziţie ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan de către Consiliul de Securitate al ONU. Ea a fost validată de cele 27 de capitale ale UE, ceea ce explică timpul necesar pentru publicare ei.

Problemă strategică

Cipru este divizat după intervenția Turciei în 1974 între Republica Cipru – membră a Uniunii Europene – care îşi exercită autoritatea în sud, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamată în 1983 şi recunoscută doar de Ankara.

Reamintim că intervenția turcă din 20 iulie 1974 a avut loc la 5 zile după o lovitură de stat a forțelor naționaliste elene și demiterea puterii constituționale de la Nicosia. Puciștii urmăreau anexarea Ciprului la statul elen (enosis), aflat în acel moment sub regim dictatorial militar.

Înlăturarea arhiepiscopului Makarios a aruncat insula într-un război civil nedeclarat. Sute de cetățeni ciprioți, mai ales etnici greci și turci, au fost uciși în violențele intensificate de lovitura de stat.

Intervenția rapidă a Turciei a condus la eșecul loviturii de stat și la căderea regimului dictatorial de la Atena (23 iulie 1974). În RTCN este desfășurat un contingent important de trupe turcești.

Desant prezidențial

Preşedintele Erdogan s-a deplasat în RTCN pe 20 iulie, dată în care se împlinesc 17 ani de la operaţiunea care a dus la împărţirea insulei, şi s-a pronunţat pentru o soluţie cu două state, respinsă de UE. Planul este periodic resuscitat, pe fondul identificării noilor resurse energetice în zona Mediteranei de Est.

Erdogan s-a mai pronunţat și în favoarea unui proiect de redeschidere a fostei staţiuni balneare Varosha, părăsită de locuitorii ei în 1974 şi înconjurată cu sârmă ghimpată de armata turcă. Autoritățile de la Ankara încearcă să găsească noi resurse economice pentru sprijinirea RTCN, grav afectată de sancțiunile internaționale.

Politica cipriotă a președintelui Erdogan, contestată de UE

Politica cipriotă a președintelui Erdogan, contestată de UE

Opoziție greacă

Comunitatea internațională a propus mai multe soluții pentru conflictul cipriot, inclusiv Planul Annan, propus de ONU. Reamintim că în aprilie 2004 a avut loc un referendum comun, peste 75% din electoratul grecesc cipriot respingând soluția ONU. 65% din electoratul RTCN a susținut inițiativa ONU. Prezența la vot a depășit 85% din populația Republicii Cipru și RTCN.

Partea cipriotă greacă, susținută de Atena, consideră că Ankara este angajată într-un plan masiv de colonizare a RTCN cu etnici turci din Anatolia. Nicosia mai solicită retragerea contingentului militar turc, demersuri respinse de partea turcă și liderii RTCN.

Conflictul cipriot este afectat și de prezența unui important contingent militar britanic, rămășiță a trecutului colonial al insulei. Soldații britanici ocupă baze cu o suprafață de peste 250 de km pătrați. Aceste baze joacă un rol important în arhitectura de securitate britanică din regiunea Orientului Mijlociu, fiind folosite și de SUA. Londra nu a anunțat niciun plan de a își retrage trupele din aceste zone.

Declarații dure

„UE condamnă cu fermitate măsurile unilaterale luate de Turcia şi anunţurile inacceptabile făcute de preşedintele turc şi de şeful comunităţii cipriote turce pe 20 iulie 2021 privind redeschiderea oraşului închis Varosha”, se menţionează în declaraţia Celor 27. „UE cere anularea imediată a acestor acţiuni şi anularea tuturor măsurilor luate la Varosha din octombrie 2020”, a adăugat textul citat.

UE „rămâne deplin ataşată la o soluţionare globală a problemei cipriote pe baza unei federaţii bicomunitare şi bizonale (…) în conformitate cu rezoluţiile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU”.

Presiuni diplomatice

Negocierile privind o reglementare a problemei cipriote sunt în impas din 2017. În aprilie, o tentativă de relansare a convorbirilor de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a soldat cu un eşec. ONU menține un contingent de căști albastre de peste 1000 de militari pe insulă, controlând o zonă tampon de câteva zeci de mii de hectare.

Relaţiile între UE şi Turcia, candidată la aderare, s-au degradat puternic din 2016, în special din cauza represiunii implacabile de către preşedintele Erdogan a oricărei forme de contestare după o tentativă de puci.

Din ce în ce mai izolată pe plan diplomatic şi confruntându-se cu dificultăţi economice, Ankara şi-a înmulţit apelurile la o normalizare a relaţiilor cu UE. Însă liderii europeni au impus condiţii dure, iar una dintre ele este o „soluţionare globală a problemei cipriote”, consideră mass-media de la Ankara. (K.P.)

Share our work
Ankara, manevre militare în forță în Mediterana

Ankara, manevre militare în forță în Mediterana

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice elene

Turcia a început sâmbătă noi manevre militare în Mediterana de Est care ar urma să dureze două săptămâni, semn că tensiunile dintre Ankara şi Atena legate de împărţirea resursele de gaze din această regiune se vor prelungi, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Într-o notă de informare maritimă (Navtex) publicată vineri seara, marina turcă a transmis că va efectua „exerciţii de tir” de la 29 august la 11 septembrie într-o zonă situată în largul oraşului Anamur (sudul Turciei), la nord de insula Republica Turcă a Ciprului de Nord, stat secesionist susținut de Turcia.

Ankara a anunţat deja desfășurarea unor exerciţii navale de tir într-o zonă situată mai la est.

Aceste manevre militare survin într-un context de tensiuni puternice în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a reactivat o veche dispută teritorială între Turcia, de o parte, şi Grecia şi Cipru, de cealaltă parte.

Duel în manevre

Ankara şi Atena au desfăşurat în ultimele zile manevre rivale, stârnind îngrijorarea unor ţări europene, membre ale UE și NATO, din ultimul făcând parte atât Turcia, cât și Grecia.

Semn al volatilităţii situaţiei, Ministerul turc al Apărării a transmis vineri că avioane de vânătoare ale Ankarei au interceptat cu o zi în urmă aparate greceşti care se apropiau de o o zonă unde a fost desfăşurată o navă de cercetare seismică, forţându-le să se întoarcă.

Desfăşurarea acestei nave turce de cercetare seismică în apele revendicate de Grecia, la 10 august, a fost punctul declanşator al tensiunilor din prezent.

Sancțiuni europene

Preocupată, Uniunea Europeană a ameninţat vineri că va aplica noi sancţiuni Turciei în caz că nu se înregistrează progrese în dialogul dintre Ankara şi Atena.

„Faptul că UE face apel la dialog, pe de o parte, şi pregăteşte alte planuri, pe de altă parte, reflectă o anume lipsă de sinceritate”, a reacţionat sâmbătă vicepreşedintele turc Fuat Oktay. „Stăpânim limbajul diplomatic, însă Turcia nu va ezita să facă ce trebuie pentru a-şi apăra interesele”, a adăugat el.

Cu o zi în urmă, Ministerul de Externe a afirmat că aceste sancţiuni europene nu vor face decât „să întărească determinarea” Ankarei. (N.G.)

Share our work
UE, scut politic în jurul Nicosiei

Turcia forțează mâna Greciei în Marea Egee

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Tensiunile din estul Mediteranei cresc din cauza pretenţiilor expansioniste ale Turciei. După ce, la începutul verii trecute, a început să trimită nave de foraj petrolier şi gazifer pe coasta Ciprului, Ankara cere Greciei acum să „demilitarizeze” insule din Marea Egee, relatează Bloomberg, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cererea ministrului Apărării turc, Hulusi Akar, care a solicitat oficial Greciei retragerea forţelor armate şi armamentului din 16 insule din Marea Egee aflate în apropierea Turciei, este surprinzătoare, dat fiind că Turcia a trimis provocator nave de război şi avioane militare pentru a asista forajul ilegal de gaze în zonă, evoluţie condamnată în ultimul timp de UE.

Zăngănit de arme

„Grecia, care a înarmat 16 din 23 de insule cu statut non-militar, încălcând acordurile din Marea Egee, ar trebui să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat ministrul Apărării, citat de Agenţia Anadolu, pro-guvernamentală. „Ne aşteptăm ca Grecia să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional şi cu acordurile pe care le-a semnat”, a adăugat el.

Deşi izolată din ce în ce mai mult pe plan internaţional din cauza forajului în Zona Economică Exclusivă (ZEE), Turcia a rămas neclintită şi, uneori, se laudă cu agresivitatea pe care o foloseşte în propaganda internă. Revendicările turceşti, se întind acum din apele cipriote până în Libia (pe baza unui „acord” controversat de frontieră maritim, semnat cu Guvernul de la Tripoli).

„Pe lângă lupta împotriva terorismului, activităţile Turciei sunt în desfăşurare în Marea Egee, estul Mediteranei, în afara Ciprului şi Libia”, a spus Akar, adăugând că acestea sunt realizate în conformitate cu dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor.

Reduta cipriotă

Turcia este o ţară garantă pentru Republica Turcă a Ciprului de Nord (TRNC) şi se angajează să-şi îndeplinească responsabilităţile, a declarat înaltul oficial turc. „Problema Ciprului este problema noastră naţională. Până acum am făcut ce a fost necesar acolo şi vom continua să facem acest lucru. Vom continua să protejăm drepturile atât ale fraţilor noştri, cât şi ale ciprioţilor”, a adăugat el.

Turcia este singura ţară care recunoaşte Republica turco-cipriotă, având desfășurat un contingent de câteva zeci de mii de soldați pe insulă, dotate cu sisteme de armament greu, inclusiv de rachete.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a trimis, în ultima jumătate de an, nave de război în apropierea apelor cipriote, pentru a bloca cercetările concurenţilor străini în domeniul petrolului şi gazelor, potrivit oficialilor ciprioţi, căutând, de asemenea, să împiedice navele şi avioanele cipriote să folosească liber apele recunoscute de statele Uniunii Europene.

Dar Erdogan se opune, de asemenea, împotriva planurilor altor ţări mediteraneene din regiune – în special Israel şi Egipt, într-un moment în care regiunea este zguduită de crize multiple, atât interne, cât şi legate de Occident.

În trecut, Turcia a cerut Ciprului să recunoască oficial Republica Turcă a Ciprului de Nord (din 1974) şi să împartă veniturile obţinute din explorarea gazelor.

Ankara a revendicat apele aflate la o distanţă de 200 de mile de coasta sa, încălcând cu cinism dreptul de proprietate asupra unei părţi a Mediteranei care intră în zona economică exclusivă a Greciei. (N.G.)

Share our work
Ankara, imună la amenințările UE

Ankara, imună la amenințările UE

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Autoritățile din Turcia au declarat că măsurile punitive ale Uniunii Europene împotriva sa „nu vor afecta în niciun fel” activităţile de foraj ale Ankarei în estul Mediteranei, în largul Ciprului, relatează mass-media turcă, citând Ministerul de Externe de la Ankara, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministerul de Externe turc a transmis marţi că acţiunile blocului comunitar „arată cât de multe prejudecăţi are UE şi cât de părtinitoare este în legătură cu Cipru, pentru că nu face nicio referire la ciprioţii turci, care au drepturi egale asupra resurselor naturale ale insulei”.

Sancțiuni comunitare

Miniştrii de externe din UE au aprobat luni măsuri împotriva Turciei, în contextul în care blocul comunitar consideră ilegale operaţiunile de explorare în largul Ciprului, stat membru al UE.

Miniştrii au convenit să suspende negocierile asupra unui acord din domeniul aviaţiei, să anuleze reuniuni politicile la nivel înalt, să reducă fondurile UE prevăzute pentru Turcia şi să restricţioneze creditele puse la dispoziţie de Banca Europeană de Investiţii.

Nicosia a cerut UE să ia măsuri după ce Turcia a trimis două nave să foreze în apele considerate de Cipru ca făcând parte din zona sa economică exclusivă. Ankara susţine în schimb că activităţile sale de prospecţie de gaze sunt în acord cu dreptul internaţional.

Turcia are câteva zeci de mii de militari în Republica Turcă a Ciprului de Nord

Turcia are câteva zeci de mii de militari în Republica Turcă a Ciprului de Nord

Comoară energetică

Experţii estimează că pe fundul mării, în largul Ciprului, se află depozite de circa 227 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, reprezentând o miză importantă într-o zonă cunoscută pentru instabilitatea politică.

Din 1974, insula Cipru este împărţită între sudul predominant grecesc şi nordul turcesc, a cărui suveranitate este recunoscută doar de Ankara. Cipru a aderat la UE în 2004.

Eforturile în vederea reconcilierii celor două comunităţi cipriote – turcă şi greacă – nu au avut succes, iar descoperirea resurselor maritime de gaze a complicat şi mai mult negocierile.

Ankara nu are relaţii diplomatice cu guvernul de la Nicosia şi susţine că unele porţiuni din zona economică exclusivă a Ciprului se află sub jurisdicţia Turciei sau a ciprioţilor turci, care şi-au proclamat în nordul insulei propriul stat, recunoscut doar de Turcia.

Sâmbătă, guvernul turco-cipriot a propus ambelor părţi să exploreze în comun rezervele offshore.

Explicații turcești

Ministerul de externe de la Ankara a comunicat că nava turcească Fatih a început forajul în Mediterana, la vest de Cipru, la începutul lui mai, iar un alt vas, Yavuz, a ajuns recent la est de insulă şi va desfăşura operaţiuni similare.Yavuz a ancorat luni la sud de peninsula cipriotă Karpasia, atrăgând astfel proteste din partea autorităţilor cipriote şi europene.

În iunie, liderii UE avertizaseră Turcia să înceteze forajele în jurul Ciprului şi ameninţaseră că în caz contrar Bruxellesul va lua măsuri. La rândul lor, Egiptul şi SUA s-au declarat marţi îngrijorate de noile proiecte de foraj ale Turciei.

„Respingem declaraţiile ministerului grec de externe şi ale oficialilor europeni care descriu aceste activităţi ale ţării noastre ca nelegitime”, arată un comunicat al ministerului de externe al Turciei.

Erdogan, nemulțumit depoziția UE

Erdogan, nemulțumit depoziția UE

Amenințări a la Erdogan

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept “răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. “Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” (“Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.

Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.

Zangănit de arme

“În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).

Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.

Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în “Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.

Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului. (M.B.)

Share our work