de Anatol Terzi | apr. 2, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Autoritatile din autonomia gagauza din Republica Moldova insista pentru intarirea relatiei cu Rusia. Bascanul Gagauziei, Mihai Formuzal si presedintele Adunarii Populare, Dmitri Konstantinov, au trimis o scrisoare catre ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, in care il roaga pe acesta ca Rusia sa deschida un consulat la Comrat. In scrisoare, reprezentatii conducerii din Gagauzia cer autoritatilor ruse sa revizuiasca posibilitatea deschiderii unui consulat rus in Comrat, argumentand ca acest lucru va permite dezvoltarea relatiilor comerciale, economice si culturale intre Gagauzia si Rusia si va facilitata accesul cetatenilor la serviciile necesare. Saptamana trecuta, o delegatie condusa de Mihail Formuzal si seful parlamentului regional a fost la Moscova, a mers la Moscova pentru a discuta situatia social-politica din regiune. Atunci, bascanul Gagauziei a propus Rusiei sa-si deschida un consulat la Comrat si a oferit in schimb terenuri si scutiri de impozite pentru investitorii rusi care vor veni cu bani in Gagauzia.
de Razvan Iorga | apr. 2, 2014 | Caucaz, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful Executivului de la Bucuresti Victor Ponta a sustinut, miercuri, ca in contextul crizei din Crimeea, state precum Republica Moldova, Georgia si Ucraina au nevoie din partea NATO si UE de o perspectiva si un calendar clar de integrare. „In aceste conditii negative, atentia politica a lumii a revenit asupra regiunii noastre. Aducem aminte ca in regiune exista tari ca Moldova, ca Georgia, care au avut o decizie clara de a merge spre integrare euroatlantica si ca au nevoie din partea NATO si a UE de o perspectiva si un calendar clar”, a spus Ponta. El s-a declarat convins ca acum, cand se simte din nou ca pericolul nu este ceva doar indepartat si general, ci e vorba de un pericol concret si apropiat, se pot lua decizii politice care au fost amanate foarte mult timp. „Sunt convins ca putem sa dam o perspectiva clara Moldovei, in primul rand, dar si Gerogiei sau Ucrainei pentru o strategie clara si concreta si pragmatica de colaborare si integrare cu NATO si UE. Este o oportunitate sa luam mai repede decizii, sa ne asumam si riscuri pe care nu ni le-am asumat, pentru ca este un moment in care deja e foarte clar ca tarile membre NATO si UE au obligatia de a asigura un parcurs democratic, pro-NATO si pro-UE, pentru aceste tari din regiune”, a spus Ponta.
de Anatol Terzi | apr. 1, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) va penaliza Rusia pentru nerespectarea deciziei prin care Moscova a fost condamnata pentru incalcarea drepturilor la educatie in scolile cu predare in grafia latina din regiunea transnistreana, relateaza portalul IPN. CEDO va examina situatia in acest caz in luna iunie, a declarat avocatul Asociatiei Promo-LEX, Alexandru Postica. El a adaugat ca urmeaza sa fie calculate si penalitati pentru ca Rusia nu a platit pana acum reclamantilor despagubirile stabilite de CEDO. La 19 octombrie 2012, CEDO a condamnat Rusia pentru incalcarea dreptului la educație al unor cetațeni din regiunea separatista transnistreana care studiaza in școli cu predare in grafia latina și a obligat-o sa achite, in termen de trei luni, cate 6.000 de euro celor 170 de reclamanti si 50.000 de euro cheltuieli de judecata. Dupa aproape un an si jumatate, Rusia nu si-a onorat obligatiile in acest caz. Instanța a condamnat Federația Rusa deoarece a considerat ca a contribuit la crearea regimului separatist din regiunea transnistreana, dar și pentru ca Moscova a sustinut Tiraspolul acordandu-i sprijin militar, economic și financiar. CEDO a condamnat Federatia Rusa dupa opt ani de la depunerea dosarului. in 1994, autoritațile separatiste transnistrene le-au interzis instituțiilor de invațamant din regiune sa predea in grafia latina. Opt instituții care nu s-au conformat au fost supuse mai multor presiuni, iar numarul elevilor din aceste scoli a scazut de cateva ori in ultimii 20 de ani.
de Razvan Iorga | mart. 31, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Pentru a muta atentia de la anexarea ilegala prin forta armelor a Crimeei, Moscova recurge la o retorica victimizanta fata de o presupusa blocada a Ucrainei si Republicii Moldova, in urma careia ar avea de suferit 200.000 de rusi din regiunea separatista transnistreana. Acesta a fost mesajul liderilor de la Moscova in convorbirile pe care le-au avut cu Occidentul. Occidentul trece sub tacere blocada asupra Transnistriei, organizata de Chisinau si Kiev, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, intr-un interviu pentru postul de televiziune Rossia1, relateaza RIA Novosti, in pagina electronica. „Tot ceea ce se intampla in acest moment in jurul Transnistriei este ignorat – Chisinaul si noii lideri ucraineni au organizat, de fapt, o adevarata blocada asupra regiunii. Situatia este trecuta total sub tacere de partenerii europeni. Mai mult, UE si Statele Unite incurajeaza aceasta politica”, a declarat ministrul Serghei Lavrov. El a adaugat ca Moscova intentioneaza sa abordeze „foarte serios” problema cu UE si SUA, in contextul temerilor privind anexarea regiunii transnistrene, dupa ce peninsula ucraineana Crimeea a intrat in componenta Federatiei Ruse. „Este o retorica provocatoare. De fapt, aceste actiuni au in vedere sa creeze o situatie insuportabila in Transnistria”, a mai declarat seful diplomatiei ruse.
Motivul real: blocaj de aprovizionarea trupelor ruse stationate in regiunea separatista
Declaratia ministrului rus de Externe intervine in conditiile in care Ucraina a decis consolidarea masurilor de securitate si control la frontiera cu Republica Moldova in regiunea transnistreana. Ulterior, mai multi cetateni rusi care locuiesc in regiunea transnistreana nu au fost lasati sa intre in Ucraina. De asemenea, trenurile de marfa cu provizii pentru contingentul rus care participa la misiunea de mentinere a pacii din regiunea transnistreana nu mai pot sa ajunga in teritoriul din stanga Nistrului, ceea ce a provocat nemultumirea Rusia si a regimului separatist de la Tiraspol, care au denuntat o blocada asupra Transnistriei. in replica, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Descita, a declarat, sambata, ca „situatia din Transnistria si incercarile Rusiei de a proteja Transnistria reprezinta un semnal foarte ingrijorator”, potrivit Ukrinform. La randul sau, adjunctul secretarului de Stat pentru Europa si Eurasia, Victoria Nuland, a respins, duminica, la Chisinau acuzatiile ministrului rus de Externe Serghei Lavrov privind blocada asupra Transnistriei, afirmand ca Ucraina doar controleaza mai riguros traficul. „Am anchetat si noi, am fost in contact cu Guvernul din Ucraina, am avut observatorii nostri la granita si vreau sa spun ca nu se poate vorbi de o blocada”, a declarat Victoria Nuland, relateaza Europa Libera, in pagina electronica. Victoria Nuland a apreciat ca Moscova ar trebui sa faca presiuni asupra Tiraspolului, pentru ca acesta sa permita accesul observatorilor OSCE in zona sa de frontiera.
Insistente la Berlin
Si liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat intr-o convorbire avuta ieri cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, ca denunta „blocada” impusa regiunii separatiste Transnistria. „Presedintele Putin a insistat asupra necesitatii unor masuri care sa permita anularea blocadei impuse regiunii Transnistria”, a comunicat Kremlinul. In alta ordine de idei, Vladimir Putin „a evocat necesitatea unei reforme constitutionale care sa garanteze interesele legitime ale locuitorilor tuturor regiunilor din Ucraina”, adauga Presedintia Rusiei. Discutii pe aceasta tema au avut vineri, intr-o discutie la telefon, presedintele american Barack Obama si omologul sau rus, Vladimir Putin. Liderul rus i-a transmis omologului american ca „blocada comerciala si economica” din regiunea transnistreana „contribuie la inrautatirea conditiilor de viata a populatiei din regiune, creeaza obstacole asupra liberei circulatii si afecteaza activitatea economica”. Comunitatea internationala incearca de mai multi ani sa negocieze o solutie pentru „conflictul inghetat” din regiunea transnistreana, in cadrul unei formule complexe, cunoscuta sub numele de „5+2”, din care, in afara de Chisinau si Tiraspol, mai fac parte Rusia, Ucraina si OSCE in calitate de mediatori, iar SUA si UE ca observatori. Negocierile se afla insa in impas in ultima perioada.
de Razvan Iorga | mart. 30, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Daca pana acum s-a complacut in a nu interveni in dosarul transnistrean, Kievul isi vede amenintata propria securitate nationala de aceasta regiune separatista care ar putea urma exemplul Crimeei si de a intari pozitiile Rusiei la granitele sale. Ministrul ucrainean de Externe, Andrei Descita, a declarat samabata in cadrul unei conferinte de presa ca Pozitia autoritatilor transnistrene si declaratiile partii ruse reprezinta un motiv serios de ingrijorare la Kiev, relateaza agentia Ukrinform. „Situatia din Transnistria si incercarile Rusiei de a proteja Transnistria reprezinta un semnal foarte ingrijorator”, a spus Descita. El a mai spus ca partea transnistreana nu abordeaza constructiv discutiile din formatul 5+2, declarand ca obiectivul politicii externe transnistrene este aderarea la Uniunea Eurasiatica. Urmatoarea runda de negocieri in acest format va avea loc in aprilie. Ucraina este tot mai preocupata de situatia din Transnistria, dupa ce liderii separatisti de la Tiraspol au anuntat intentia de a urma exemplul Crimeei si sa se alature Rusiei, in baza referendumului organizat in 2006.
Rusia acuza Occidentul de blocada
In timp ce Ucraina cauta solutii, Rusia isi reia retorica anti-occidentala pe subiectul Transnistriei. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat sambata ca Occidentul incita tensiunile in jurul Transnistriei si trec sub tacere blocada de facto a acestei regiuni. „Ceea ce se intampla acum in jurul Transnistriei, se ignora. Chisinaul si noii lideri ucraineni, de facto, au organizat blocada. Iar toti partenerii nostri europeni trec sub tacere absoluta situatia creata. Mai mult, UE si, dupa cum inteleg, SUA incurajeaza aceasta politica”, a spus Lavrov. El a adaugat ca Moscova intentioneaza sa abordeze „ la modul serios acest subiect, deoarece Occidentul incita atmosfera in jurul Transnistriei”. Recent, Obama si Putin au discutat telefonic despre criza din Ucraina, inclusiv subiectul Transnistriei.
Autoritatile din autonomia gagauza din Republica Moldova insista pentru intarirea relatiei cu Rusia. Bascanul Gagauziei, Mihai Formuzal si presedintele Adunarii Populare, Dmitri Konstantinov, au trimis o scrisoare catre ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov, in care il roaga pe acesta ca Rusia sa deschida un consulat la Comrat. In scrisoare, reprezentatii conducerii din Gagauzia cer autoritatilor ruse sa revizuiasca posibilitatea deschiderii unui consulat rus in Comrat, argumentand ca acest lucru va permite dezvoltarea relatiilor comerciale, economice si culturale intre Gagauzia si Rusia si va facilitata accesul cetatenilor la serviciile necesare. Saptamana trecuta, o delegatie condusa de Mihail Formuzal si seful parlamentului regional a fost la Moscova, a mers la Moscova pentru a discuta situatia social-politica din regiune. Atunci, bascanul Gagauziei a propus Rusiei sa-si deschida un consulat la Comrat si a oferit in schimb terenuri si scutiri de impozite pentru investitorii rusi care vor veni cu bani in Gagauzia.
